Data start: 17-10-2019
Prin prezenta propunere legislativă se reglementează acordarea unei subvenții pe o perioadă de maxim 3 ani de la angajare, diferenţiat pe grad de handicap, către angajatorii care încadrează în muncă persoane cu handicap, indiferent dacă sunt sau nu absolvenți și angajatorii, cei care fac parte din categoria unităților protejate și întreprinderile sociale de inserție. De asemenea este reglementată procedura de returnare a subvenției în cazul încetării raporturilor de muncă anterior împlinirii termenului.
Prin prezenta propunere legislativă se reglementează acordarea unei subvenții pe o perioadă de maxim 3 ani de la angajare, diferenţiat pe grad de handicap, către angajatorii care încadrează în muncă persoane cu handicap, indiferent dacă sunt sau nu absolvenți și angajatorii, cei care fac parte din categoria unităților protejate și întreprinderile sociale de inserție. De asemenea este reglementată procedura de returnare a subvenției în cazul încetării raporturilor de muncă anterior împlinirii termenului.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 25-09-2019
Prezentul proiect de lege completează Legea 448/2006 prin introducerea a două alternative pentru persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, respectiv: plata lunară către bugetul de stat a unei sume reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; plata lunară către bugetul de stat a minim 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar pentru diferenţa datorată la bugetul de stat, să achiziţioneze produse şi servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap, angajate în unităţile protejate autorizate.
Prezentul proiect de lege completează Legea 448/2006 prin introducerea a două alternative pentru persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, respectiv: plata lunară către bugetul de stat a unei sume reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; plata lunară către bugetul de stat a minim 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar pentru diferenţa datorată la bugetul de stat, să achiziţioneze produse şi servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap, angajate în unităţile protejate autorizate.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 23-09-2019
Prin prezentul proiect de hotărâre, inițiat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, se aprobă regulamentului de organizare şi funcţionare al instituției. Preşedintele Oficiului este demnitar cu rang de secretar de stat, numit în funcţie prin hotărăre a Guvernului. Mandatul acestuia este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură data. Vicepreşedintele Oficiului este demnitar cu rang de subsecretar de stat, numit în funcție prin hotărăre a Guvernului. Mandatul acestuia este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură data. Scopul prezentului act normativ este acela de a aplica în mod corespunzător dispozițiile Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, În acest sens, prin prezentul act normativ se reglementează noile atribuţii, atât în rândul personalului, cât şi pentru preşedintele Oficiului şi vicepreședintele Oficiului.
Prin prezentul proiect de hotărâre, inițiat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, se aprobă regulamentului de organizare şi funcţionare al instituției. Preşedintele Oficiului este demnitar cu rang de secretar de stat, numit în funcţie prin hotărăre a Guvernului. Mandatul acestuia este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură data. Vicepreşedintele Oficiului este demnitar cu rang de subsecretar de stat, numit în funcție prin hotărăre a Guvernului. Mandatul acestuia este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură data. Scopul prezentului act normativ este acela de a aplica în mod corespunzător dispozițiile Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, În acest sens, prin prezentul act normativ se reglementează noile atribuţii, atât în rândul personalului, cât şi pentru preşedintele Oficiului şi vicepreședintele Oficiului.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 18-09-2019
Prezentul proiect de lege abrogă următoarele două articole ale Legii nr. 190/2018: Art. 6 - prelucrarea datelor personale și speciale necesare pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui unteres public se efectuează, de către operator sau partea terță, cu instituirea anumitor garanții; Art. 9 - geranțiile avute în vedere în cazul asigurării proporționalității și a unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a datelor speciale și al prelucrării unor astfel de date de către partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Actualizare 10.03.2020 - prin amendamentele depuse la raportul Comisiei juridice (Camera Deputaților), se aduc noi reglementări: se abrogă art. 2, alin. (1), lit. (f) din Legea nr. 190/2018 - definiția pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public se abrogă art. 6 și 9 din Legea nr. 190/2018 - GDPR în cazul unei activități necesare îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public se elimină din categoria art. a căror încălcare aduce după sine contravenții - art. 6 și 9 din Legea 190/2018.
Prezentul proiect de lege abrogă următoarele două articole ale Legii nr. 190/2018: Art. 6 - prelucrarea datelor personale și speciale necesare pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui unteres public se efectuează, de către operator sau partea terță, cu instituirea anumitor garanții; Art. 9 - geranțiile avute în vedere în cazul asigurării proporționalității și a unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a datelor speciale și al prelucrării unor astfel de date de către partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Actualizare 10.03.2020 - prin amendamentele depuse la raportul Comisiei juridice (Camera Deputaților), se aduc noi reglementări: se abrogă art. 2, alin. (1), lit. (f) din Legea nr. 190/2018 - definiția pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public se abrogă art. 6 și 9 din Legea nr. 190/2018 - GDPR în cazul unei activități necesare îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public se elimină din categoria art. a căror încălcare aduce după sine contravenții - art. 6 și 9 din Legea 190/2018.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 18-09-2019
Prezenta propunere legislativă stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare la nivel naţional, în principal, a prevederilor Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, referitoare la condiţiile prestării de servicii de încredere, printre care: identificarea video să se facă în timp real şi fără întreruperi, imaginea persoanei identificate şi a documentului de identitate trebuie să se găsească simultan pe imaginea video, calitatea imaginii şi sunetului să permită identificarea persoanei şi nu în ultimul rând canalul video utilizat să fie securizat. extinderea verificării identităţii beneficiarilor serviciilor de încredere calificate prin intermediul terţilor pentru care au fost reglementate responsabilităţi în actuala propunere legislativă. reglementarea domeniului și motivului pentru care a fost reglementată doar obligaţia prestatorilor de servicii de marcare temporală de a crea şi de a menţine un registru electronic operativ de evidenţă cuprinzând momentul de timp la care au fost emise mărcile temporale.
Prezenta propunere legislativă stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare la nivel naţional, în principal, a prevederilor Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, referitoare la condiţiile prestării de servicii de încredere, printre care: identificarea video să se facă în timp real şi fără întreruperi, imaginea persoanei identificate şi a documentului de identitate trebuie să se găsească simultan pe imaginea video, calitatea imaginii şi sunetului să permită identificarea persoanei şi nu în ultimul rând canalul video utilizat să fie securizat. extinderea verificării identităţii beneficiarilor serviciilor de încredere calificate prin intermediul terţilor pentru care au fost reglementate responsabilităţi în actuala propunere legislativă. reglementarea domeniului și motivului pentru care a fost reglementată doar obligaţia prestatorilor de servicii de marcare temporală de a crea şi de a menţine un registru electronic operativ de evidenţă cuprinzând momentul de timp la care au fost emise mărcile temporale.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 13-09-2019
Prin prezentul proiect de lege se modifică și comppletează Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, după cum urmează: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat; Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului impozabil, omisiunea, în actele contabile, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale; Dacă prin faptele prevăzute s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime; Dacă prin faptele prevăzute s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate; Dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune şi recuperat în acelaşi mod este până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda; Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 euro, în echivalentul monedei naţionale iar prejudiciul a fost recuperat. Actualizare 14.10.2019 - În urma Raportului comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și al Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări: se elimină modificarea art. 6 - "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de 1 la 6 ani reținerea si neplata, încasarea și neplata, ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevazut de lege, a impozitelor și/sau contributiilor prevazute in anexa la prezenta lege.” și anexa parte integrantă din propunerea legislativă; sunt majorate plafoanele prejudiciului pentru care se aplică pedepse.
Prin prezentul proiect de lege se modifică și comppletează Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, după cum urmează: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat; Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului impozabil, omisiunea, în actele contabile, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale; Dacă prin faptele prevăzute s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime; Dacă prin faptele prevăzute s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate; Dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune şi recuperat în acelaşi mod este până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda; Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 euro, în echivalentul monedei naţionale iar prejudiciul a fost recuperat. Actualizare 14.10.2019 - În urma Raportului comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și al Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări: se elimină modificarea art. 6 - "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de 1 la 6 ani reținerea si neplata, încasarea și neplata, ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevazut de lege, a impozitelor și/sau contributiilor prevazute in anexa la prezenta lege.” și anexa parte integrantă din propunerea legislativă; sunt majorate plafoanele prejudiciului pentru care se aplică pedepse.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 12-09-2019
Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, permițând, astfel, contribuabililor care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale să scadă costul lor de achiziţie din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează impozit pe profit trimestrial, sau, din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi. În cazul microîntreprinderilor care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale, acestea scad costul de achiziţie aferente lor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în limita impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul respectiv. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, precum şi cele puse în funcţiune în anul 2019 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi vor reprezenta sume asimilate cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar se scad din impozitul pe profit al anului 2019. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, permițând, astfel, contribuabililor care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale să scadă costul lor de achiziţie din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează impozit pe profit trimestrial, sau, din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi. În cazul microîntreprinderilor care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale, acestea scad costul de achiziţie aferente lor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în limita impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul respectiv. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul 2018, precum şi cele puse în funcţiune în anul 2019 înaintea intrării în vigoare a prezentei legi vor reprezenta sume asimilate cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar se scad din impozitul pe profit al anului 2019. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 23-08-2019
Prezentul proiect de lege inițiată de senatorul PSD, Eugen Teodorovici, își propune să creeze cadrul general privind condițiile pe care o bancă naţională de dezvoltare, trebuie să le îndeplinească pentru a desfăşura activitate pe teritoriul României. Prin crearea băncilor naționale de dezvoltare în România se urmărește abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare prin proiecte ale beneficiarilor eligibili care prezintă un profil de risc ridicat, dar cu potențial mare de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, și față de care sectorul privat manifestă un apetit redus de asigurare a finanțării. Băncile de dezvoltare sunt deţinute în întregime de către Ministerul Finanțelor Publice; Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărâre a Guvernului; Băncile de dezvoltare implementează și/sau administrează instrumente financiare finanțate din fondurile Uniunii Europene; În desfășurarea activităților lor, băncile de dezvoltare acționează în mod direct şi/sau prin intermediul instituţiilor de credit, al investitorilor privați sau al altor intermediari financiari din sectorul privat; Băncile de dezvoltare nu pot finanța direct sau indirect niciun partid politic sau campanie electorală; Conținutul propunerii legislative a fost preluat dintr-un proiect de Ordonanță publicat pe pagina Ministerului de Finanțe în data de 23 august 2019, la conducerea ministerului la acea perioadă fiind Eugen Teodorovici. Actualizare 27.02.2020 - prin raport Comisiei pentru buget (Senat) au fost introduse amendamentele, propuse de E. Teodorovici: Prin hotarare a Guvernului se stabilesc conditiile de organizare §i functionare ale bancilor de dezvoltare In vederea obtinerii aprobarii de constituire a bancilor de dezvoltare, documentatia intocmita in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, ale Regulamentului UE nr. 575/2013 si ale reglementarilor emise de Banca Nafionala a Romaniei, aplicarea acestora se aproba de Ministerul Finantelor Publice si se depune la Banca Nationala a Romaniei. In concordanta cu scopul lor definit potrivit prezentei legi, bancile de dezvoltare pot desfasura activitatile privind furnizarea de servicii financiare, de consultants si de asistenta tehnica, in limita obiectului de activitate autorizat.
Prezentul proiect de lege inițiată de senatorul PSD, Eugen Teodorovici, își propune să creeze cadrul general privind condițiile pe care o bancă naţională de dezvoltare, trebuie să le îndeplinească pentru a desfăşura activitate pe teritoriul României. Prin crearea băncilor naționale de dezvoltare în România se urmărește abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare prin proiecte ale beneficiarilor eligibili care prezintă un profil de risc ridicat, dar cu potențial mare de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, și față de care sectorul privat manifestă un apetit redus de asigurare a finanțării. Băncile de dezvoltare sunt deţinute în întregime de către Ministerul Finanțelor Publice; Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărâre a Guvernului; Băncile de dezvoltare implementează și/sau administrează instrumente financiare finanțate din fondurile Uniunii Europene; În desfășurarea activităților lor, băncile de dezvoltare acționează în mod direct şi/sau prin intermediul instituţiilor de credit, al investitorilor privați sau al altor intermediari financiari din sectorul privat; Băncile de dezvoltare nu pot finanța direct sau indirect niciun partid politic sau campanie electorală; Conținutul propunerii legislative a fost preluat dintr-un proiect de Ordonanță publicat pe pagina Ministerului de Finanțe în data de 23 august 2019, la conducerea ministerului la acea perioadă fiind Eugen Teodorovici. Actualizare 27.02.2020 - prin raport Comisiei pentru buget (Senat) au fost introduse amendamentele, propuse de E. Teodorovici: Prin hotarare a Guvernului se stabilesc conditiile de organizare §i functionare ale bancilor de dezvoltare In vederea obtinerii aprobarii de constituire a bancilor de dezvoltare, documentatia intocmita in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, ale Regulamentului UE nr. 575/2013 si ale reglementarilor emise de Banca Nafionala a Romaniei, aplicarea acestora se aproba de Ministerul Finantelor Publice si se depune la Banca Nationala a Romaniei. In concordanta cu scopul lor definit potrivit prezentei legi, bancile de dezvoltare pot desfasura activitatile privind furnizarea de servicii financiare, de consultants si de asistenta tehnica, in limita obiectului de activitate autorizat.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 16-08-2019
Prezenta propunere legislativă are ca obiect reglementare modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990 şi a Legii contabilităţii nr. 82/1991, pentru instituirea unor măsuri privind societăţile decapitalizate, printre care: Legea societăților nr.31/1990, republicată: Interzicerea acordării de avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților la societățile care optează pentru distribuiri trimestriale de dividende, până nu se regularizează sumele astfel distribuite în cursul anului; Clarificarea regulilor referitoare la distribuirea sub formă de dividende din anumite rezerve existente la nivelul societății, precum și din rezultatul reportat înregistrat de aceasta; Introducerea de prevederi exprese referitoare la acoperirea cu prioritate din profitul curent, a pierderilor contabile reportate şi constituirea rezervelor prevăzute de cerinţele legale sau statutare, înainte de distribuirea de dividende; Desemnarea autorităţilor cu competenţă în domeniul monitorizării entităţilor care se confruntă cu probleme financiare în raport cu nivelul legal de capital, respectiv Ministerul Finanţelor Publice -Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Prevederea expresă a unei soluţii suplimentare la îndemâna societăţii la care activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social, şi anume conversia în acţiuni/părţi sociale a creanţelor acţionarilor/asociaţilor faţă de societate, rezultate din împrumuturi sau alte finanţări acordate de aceştia. Legea contabilității nr. 82/1991: Introducerea de prevederi exprese referitoare la cuprinderea în aria de aplicabilitate a Legii contabilității a persoanelor juridice străine care au rezidența fiscală în România în scopul obligării acestora să conducă și evidență contabilă și să depună situații financiare în România pentru a da eficiență controlului fiscal; Introducerea de prevederi exprese prin care, în cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se înregistrează pierdere contabilă, aceasta se reflectă ca atare în situaţiile financiare anuale, urmând a fi preluată ca pierdere reportată la începutul exerciţiului financiar următor celui de raportare. *UPDATE 15.10.2019 - prin raportul emis, Comisia pentru buget propune ca societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub limita prevăzută la art. 153^24 alin. (1), pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimîă prevăzută de lege.
Prezenta propunere legislativă are ca obiect reglementare modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990 şi a Legii contabilităţii nr. 82/1991, pentru instituirea unor măsuri privind societăţile decapitalizate, printre care: Legea societăților nr.31/1990, republicată: Interzicerea acordării de avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților la societățile care optează pentru distribuiri trimestriale de dividende, până nu se regularizează sumele astfel distribuite în cursul anului; Clarificarea regulilor referitoare la distribuirea sub formă de dividende din anumite rezerve existente la nivelul societății, precum și din rezultatul reportat înregistrat de aceasta; Introducerea de prevederi exprese referitoare la acoperirea cu prioritate din profitul curent, a pierderilor contabile reportate şi constituirea rezervelor prevăzute de cerinţele legale sau statutare, înainte de distribuirea de dividende; Desemnarea autorităţilor cu competenţă în domeniul monitorizării entităţilor care se confruntă cu probleme financiare în raport cu nivelul legal de capital, respectiv Ministerul Finanţelor Publice -Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Prevederea expresă a unei soluţii suplimentare la îndemâna societăţii la care activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social, şi anume conversia în acţiuni/părţi sociale a creanţelor acţionarilor/asociaţilor faţă de societate, rezultate din împrumuturi sau alte finanţări acordate de aceştia. Legea contabilității nr. 82/1991: Introducerea de prevederi exprese referitoare la cuprinderea în aria de aplicabilitate a Legii contabilității a persoanelor juridice străine care au rezidența fiscală în România în scopul obligării acestora să conducă și evidență contabilă și să depună situații financiare în România pentru a da eficiență controlului fiscal; Introducerea de prevederi exprese prin care, în cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se înregistrează pierdere contabilă, aceasta se reflectă ca atare în situaţiile financiare anuale, urmând a fi preluată ca pierdere reportată la începutul exerciţiului financiar următor celui de raportare. *UPDATE 15.10.2019 - prin raportul emis, Comisia pentru buget propune ca societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub limita prevăzută la art. 153^24 alin. (1), pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimîă prevăzută de lege.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 16-08-2019
Prezenta propunere legislativă, asumată de ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici în calitate de senator PSD, modifică și completează OG nr. 23/2017 în vederea implementării unui mecanism opțional de plată defalcată a TVA, care va fi aplicat numai opțional de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, iar beneficiarii acestora nu vor avea obligația de a face plata defalcată a TVA, cu excepția acelora care au optat la rândul lor pentru aplicarea mecanismului. Persoanele care vor opta pentru aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA nu vor mai beneficia de reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul. Persoanele care aplică în prezent opțional mecanismul plății defalcate a TVA vor beneficia de facilitățile prevăzute de OG 23/2017 numai pentru perioada anterioară intrării în vigoare a noilor dispoziții. Totodată, în vederea simplificării procedurii de administrare a acestor persoane impozabile, inclusiv în ceea ce privește ridicarea popririi, se propune modificarea prevederilor art. 16 din OG 23/2017 astfel încât contul de TVA să poată fi executat silit atât pentru plata TVA datorate bugetului de stat, cât şi pentru plata altor obligații bugetare restante. De asemenea, proiectul include norme tranzitorii pentru ieșirea contribuabililor din sistem, atât a celor care au aplicat mecanismul în mod obligatoriu, cât și a celor care au aplicat mecanismul în mod opțional pe bază de facilități, având în vedere că facilitățile vor fi eliminate la data intrării în vigoare a noului mecanism.
Prezenta propunere legislativă, asumată de ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici în calitate de senator PSD, modifică și completează OG nr. 23/2017 în vederea implementării unui mecanism opțional de plată defalcată a TVA, care va fi aplicat numai opțional de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, iar beneficiarii acestora nu vor avea obligația de a face plata defalcată a TVA, cu excepția acelora care au optat la rândul lor pentru aplicarea mecanismului. Persoanele care vor opta pentru aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA nu vor mai beneficia de reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul. Persoanele care aplică în prezent opțional mecanismul plății defalcate a TVA vor beneficia de facilitățile prevăzute de OG 23/2017 numai pentru perioada anterioară intrării în vigoare a noilor dispoziții. Totodată, în vederea simplificării procedurii de administrare a acestor persoane impozabile, inclusiv în ceea ce privește ridicarea popririi, se propune modificarea prevederilor art. 16 din OG 23/2017 astfel încât contul de TVA să poată fi executat silit atât pentru plata TVA datorate bugetului de stat, cât şi pentru plata altor obligații bugetare restante. De asemenea, proiectul include norme tranzitorii pentru ieșirea contribuabililor din sistem, atât a celor care au aplicat mecanismul în mod obligatoriu, cât și a celor care au aplicat mecanismul în mod opțional pe bază de facilități, având în vedere că facilitățile vor fi eliminate la data intrării în vigoare a noului mecanism.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@cmpp.ro
- 2020 © Issue Monitoring. ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms