L226/2022 - Pl-x 313/2022 - Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii |
Prezenta propunere legislativă stabilește că normă întreagă a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână poate fi repartizată și pe parcursul a 4 zile de muncă pe săptămâna, cu o durată zilnică de 10 ore. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat și trebuie să respecte prevederile Directivei 2003/88/CE.
Prezenta propunere legislativă vizează includerea zilei de 6 ianuarie - Botezul Domnului în cadrul sărbătorilor legale pentru care se oferă zile libere. Actualizare 01.09.2022 - Amendamente admise la raportul Comisiei de la Camera Deputaților: se modifică titlul - „Lege pentru completarea art.139 alin. (1) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii”
Această propunere legislativă propune ca valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent să se stabilească de către Institutul National de Statistică şi să se aprobe prin ordin al Institutul National de Statistica, până la data de 1 decembrie a fiecărui an, pentru a fi luat în calcul la fundamentarea Legii Bugetului de Stat şi Legii Bugetului Asigurărilor sociale de stat, în anul următor. Propunerea legislativă vizează ca valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă, în sumă de 3.000 lei să fie salariul minim brut pe economie garantat în plată.
Prezentul proiect de lege aduce modificări și completări legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, printre care se numără: eliminarea comisiei de evaluare, ai cărei membri erau desemnaţi conform deciziei angajatorului şi care la sfârşitul perioadei de stagiu evaluează şi eliberează fiecărui stagiar un referat de evaluare; ntroducerea obligației ca mentorul să evalueze în mod obiectiv activitatea stagiarului și să propună modalități de îmbunătățire a activității acestuia; - introducerea obligației ca mentorul să întocmească referatul de evaluare a activității stagiarului, cu 10 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu; certificatul/adeverința de finalizare a stagiului se eliberează de angajator pe baza referatului de evaluare elaborat de mentor; în cazul încetării/modificării contractului individual de muncă al mentorului ce are impact asupra derulării stagiului, mentorul are obligaţia de a efectua un raport asupra perioadei de stagiu parcurse de stagiar până în acel moment, care este avut în vedere la evaluarea finală de către conducătorul compartimentului; eliminarea raportul de stagiu întocmit de stagiar, care cuprinde descrierea programului de activităţi desfăşurate de stagiar pe parcursul perioadei de stagiu şi era avut în vedere de către comisia de evaluare, la evaluarea finală a stagiarului; evaluarea activităţii stagiarului se realizează de către conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea stagiarul pe baza referatului de evaluare elaborat de mentor, având posibilitatea de a solicita mentorului şi alte documente care au stat la baza elaborării acestuia; referatul de evaluare se aduce la cunoştinţa stagiarului în termen de 3 zile lucrătoare de la data completării sale de către mentor; stagiarul are dreptul să primească referatul de evaluare şi certificatul/adeverinţa de finalizare a stagiului și să conteste referatul de evaluare, dacă este cazul; contractele de stagiu încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.
Programul Interreg VI-A România-Bulgaria (Programul RO-BG) se întinde pe șapte județe din partea de sud a României (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța) și opt districte din partea de nord a Bulgariei (Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich și Silistra). Toate cele 15 regiuni NUTS3 sunt situate de-a lungul celor 630 km de frontieră româno-bulgară. Prioritatea 1: O regiune bine conectată Obiectiv specific: 3.2. Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere; Prioritatea 2: O regiune mai verde Obiectiv specific: 2.4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice Obiectiv specific: 2.7. Creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare Prioritatea 3: O regiune educată Obiectiv specific: 4.2. Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online Prioritatea 4: O regiune integrată Obiectiv specific: 5.2 Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, în domeniul culturii, al patrimoniului natural, al turismului durabil, precum și a securității în alte zone decât cele urbane.
Prezenta propunere legislativă interzice membrilor organelor de conducere din sindicate şi patronate sa deţina calitatea de membru al unui partid politic pe durata mandatului în cadrul acelei organizaţii. Scopul legii este acela de a proteja membrii sindicatelor şi patronatelor de ingerinţe politice în activitatea sindicală şi patronală şi a credibiliza reprezentativitatea acestor organizaţii.
Prin prezentul proiect de lege se aprobă OUG nr.83/2022 și se modifică și completareză OG nr. 51/1998, cu privire la: Definirea și redefinirea unor termeni Simplificarea procedurilor pentru acordarea finanțărilor nerambursabile - pe bază de contracte încheiate între autoritatea finanţatoare şi beneficiari, cu adaptarea corespunzătoare de către autorităţile finanţatoare a modelelor aprobate prin normele metodologice privind sistemul simplificat de management, aplicare, decont și verificare, aprobate prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului finanţelor Actualizarea dispozițiilor referitoare la constituirea Fondului Cultural Național Înființarea Registrului finanțărilor nerambursabile din domeniul culturii – baza de date centralizată la nivel național care cuprinde informații despre proiectele din domeniul cultural care au primit finanțare nerambursabilă Acordarea finanţării nerambursabile pentru proiecte culturale, prin programul strategic de finanţare se face prin atribuire directă. Autoritatea finanţatoare stabileşte cuantumul finanţării nerambursabile atribuite pentru nevoi culturale de urgenţă, respectiv pentru proiectele culturale finanţate prin programul prioritar de finanţare sau, după caz, prin programul strategic de finanţare în funcţie de bugetul alocat şi poate diminua corespunzător suma solicitată per proiect cultural. În ceea ce privește cofinanțarea proiectelor culturale, de către mai multe autorităţi, se interzice decontarea unei facturi la mai multe autorităţi finanţatoare, fie ele publice sau private.
Prezenta hotărâre vizează aprobarea unui nivel mediu lunar al subvenției de până la 50% din cel mai mic standard de cost din cele două clase – rezidențiale și fără cazare/de zi, în care sunt prevăzute serviciile sociale în Nomenclatorul serviciilor sociale, estimat pe baza stadardelor de cost în vigoare, aprobate prin HG nr.426/2020, următoarele cuantumuri, cu precizarea că pentru centrele fără cazare nu a fost luat în calcul standardul de cost pentru centrele de consiliere copii: 1000 lei/persoană, pentru serviciile sociale rezidențiale; 600 lei/persoană, pentru serviciile sociale de zi, la domiciliu sau în comunitate; De asemenea, au fost excluse de pe lista serviciilor neeligibile, devenind, astfel, eligibile, centrele pentru gravide în dificultate (8790 CR-MC-II), , centrele de zi pentru monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispusă să îşi abandoneze copilul (8899 CZ-F-II), centrele de informare şi sensibilizare a populaţiei (8899 CZ-VD-II), centrele de zi pentru victime ale dezastrelor naturale (8899 CZ-PN-I) și centrele de suport pentru situații de urgență/de criză (8899 CZ-PN-II). Proiectul propune de asemenea simplificarea administrativă și reglementarea digitalizării procesului de evaluarea și selecție, precum și a procesului de acordarea lunară a subvenției, de depunere lunară a cererilor de solicitare a subvenției și a rapoartelor.
Prezentul proiect de hotărâre prevede înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru evaluarea și monitorizarea programelor de finanțare și a politicilor publice, structură fără personalitate juridică care funcționează în subordinea prim-ministrului, prin preluarea activității, posturilor și personalului Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură. Departamentul este condus de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a primministrului. Departamentul îndeplinește următoarele atribuții principale: monitorizează și evaluează procesul de elaborare, programare și implementare a programelor cu finanțare din fonduri publice monitorizează și evaluează stadiul implementării proiectelor majore de investiții publice facilitează dialogul interinstituțional și interministerial în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene; sprijină ministerele de resort și autoritățile de management în scopul creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene analizează dinamica instituțională și prezintă informări periodice prim-ministrului, în domeniul său de competență
[Actualizare 21.10.2022] Proiectul de lege prevede aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului 2023-2030 (PNCC). Printre reglementările generale se numără: PNCC se va actualiza în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de OMS și UE Ministerul Sănătăţii este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare din PNCC. Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în PNCC constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice Se oferă dreptul garantat de stat, la: (1) servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului; (2) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative; (3) servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate; (4) servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană. Ministerul Finanţelor ·creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii. PNCC are ca scop principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului, iar pentru ca acest deziderat să fie atins, au fost statuate următoarele obiective generale și specifice: Realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie a NCDS Crearea unei Strategii Naţionale de Prevenţie a NCDs Elaborarea unui fond pentru promovare, prevenţie şi educaţie pentru sănătate Crearea unor Cancer Test Kit Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului Crearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru pacienți și aparținători cu scopul stimulării educației medicale și a capacității de prevenire a comunităților Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra infecţiei cu HPV Reducerea consumului de tutun Implementarea obiectivelor FCTC şi a strategiei „2035 - Prima generaţie fără tutun României" prin alinierea nivelului accizelor pe produsele de tutun moderne la cele ale ţigărilor şi elaborarea unei strategii de prevenţie a consumului de tutun. Conferințe, workshopuri dedicate problematicii fumatului și numărului crescut de fumători Actualizare legislației anti-fumat, care să includă - (1) Revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun și nicotină pentru reducerea expunerii copiilor și tinerilor la produsele din tutun; (2) Revizuirea reglementărilor privind fumatul în spațiile publice închise pentru a include noile produse din tutun; (3) Revizuirea reglementărilor privind taxarea noilor produse din tutun, beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferențial; (4) Delimitarea expunerii și promovării produselor de tutun în fluxul comercial comun; (5) Alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor; (6) Introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie. Reducerea consumului de alcool, în linie cu obiectivele Global Alcohol Action Plan 2022 - 2030 Elaborarea unei strategii de prevenţie a patologiilor cauzate de consumul de alcool, care să includă introducerea intervențiilor „de tip scurt”, inclusiv prin folosirea chestionarelor AUDIT ca parte a foii de observație în unele secții de spital unde prezența pacienților cu consum de risc este mai mare. Educația continuă/sensibilizarea personalului medical la problema consumului excesiv de alcool. Formare în adictologie. Introducerea în școli, licee, facultăți a materialelor informative asupra consecințelor abuzului de alcool Ameliorarea riscului nutrițional - Preluarea recomandărilor Comisiei Europene privitoare la instrumentele fiscale și politicile publice legate de consumul excesiv de zaharuri, băuturi răcoritoare cu adaos de zaharuri și băuturi alcoolice Medicină personalizată implementarea obiectivelor referitoare la cancer și medicina personalizata din Planul European de Luptă pentu Cancer și Misiunea de Cercetare pentru Cancer, din Parteneriatele Inovative Health Initiative și Parteneriatul European pentru Medicina Personalizată, precum și din Planul Național pentru Redresare și Reziliență și Programul Operațional Sănătate Traseul pacientului oncologic - Realizarea unui traseu standardizat, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 zile de la aprobarea PNCC Introducerea testării imunohistochimice şl genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite Realizarea unui Registru Național de Cancer Funcțional, cu subregistre pentru toate localizările, precum și implementarea dosarului electronic al pacientului (DES) în acord cu Spațiul European de Date Medicale Introducerea terapiilor inovative Crearea unui fond de inovaţie în sănătate si reducerea timpilor de acces la rambursare a tuturor medicamentelor inovative. Realizarea unui mecanism de decontare din Fondul de Inovaţie cu propunere ca acest lucru să se facă la un preţ cu discount, procentul urmând a fi stabilit în funcţie de tipul de patologie oncologică (rară sau cu incidenţă crescută), de tipul de medicament, testările şi investigaţiile necesare, tipul de contractare şi negociere cu producătorul. Bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitate. Realizarea normelor legale pentru ca acest fond să asigure accesul la tratament de la momentul autorizării EMA până la compensarea în România. Realizarea criteriilor pentru includerea medicamentelor eligibile în Fondul de Inovație va trebui să țină seama în primul rând de medicamentele oncologice fără alternativă terapeutică Creșterea capacității administrative pentru implementarea și funcționalizarea Fondului de Inovație Modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât actualizarea HG nr. 720/2008 şi a protocoalelor terapeutice să devină predictibile Servicii de psiho-oncologie și onconutriție Paliația Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice Realizarea ghidurilor naționale, pentru screening-ul, diagnosticul ,tratamentul pacienților cu cancer, publicarea lor pe site -ul M.S. Actualizarea lor ori de câte ori este necesar Tumor Board Program național de Screening - se va adresa cetățenilor cu vârstă țintă 45-74 de ani Cercetarea și inovarea Crearea cadrului legal, implementarea şi operaţionalizarea la nivel naţional a Centrului Digital a! Pacientului cu Cancer În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul trebuie sa emită cu o hotărâre pentru normele de aplicare a legii şi de implementare a PNCC, iar legea propriu-zisa intra in vigoare de la 1 ianuarie 2023.