Prezentul proiect de lege vizează completarea articolului 12 litera B din O.U.G. nr.158/2005 pentru a clarifica faptul că indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând și cu prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate care au mai beneficiat în ultimele 30 de zile calendaristice de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, suportată de către angajator, în condiţiile prev. la lit. A.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 36/2022 prevind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților, în contextul actualei crize regionale: Acordarea unei indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut, salariaților care au contractele individuale de muncă suspendate temporar din inițiativa angajatorilor Suportarea indemnizației din bugetul asigurărilor pentru șomaj și acordarea acesteia începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31.12.2022, pentru salariații angajatorilor afectați în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacții cu operatorii economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, precum şi pentru salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale şi care au instituite măsuri restrictive Posibilitatea ca salariații angajatorilor care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% față de veniturile realizate în luna ianuarie 2022 sau față de veniturile realizate în luna similară a anului 2021 raportat la luna pentru care se solicită indemnizația, sau care au fondurile sau resursele economice blocate de ANAF, după caz, să poată beneficia de indemnizația respectivă Instituirea posibilității de acordare într-o lună calendaristică, pentru aceeași perioadă din lună, pentru salariați diferiți, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG 132/2020 (Kurzarbeit) Instituirea posibilității acordării în cursul aceleași luni calendaristice, pentru același salariat, pentru perioade diferite din lună, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) și de decontarea indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG 132/2020 (Kurzarbeit) ACTUALIZARE 06.04.2022 - Agenda Guvern Art. 3 - (1) Documentele prevăzute la art. 2 alin. (1) se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară. (2) Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1), astfel: a) în conturile deschise la instituțiile de credit de către angajatorii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit.a); b) într-un cont distinct de disponibil cu afectațiune specială ce nu poate fi supus executării silite, deschis la Trezoreria Statului la solicitarea angajatorilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) lit. b), în baza derogării acordate, în condițiile legii, de către autoritatea competentă potrivit Ordonanței de urgență nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Prezenta propunere legislativă stabilește ca angajatorii care în perioada 1 iunie 2022 - 31 decembrie 2023 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 45 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în anii 2020- 2022, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani înregistrate ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi cetăţeni români, încadraţi în aceleaşi categorii de vârstă, cărora în anii 2020- 2022 le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini de pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, primesc lunar, pentru o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.750 lei.
Propunerea legislativă prevede o serie de măsuri pentru integrarea pe piața forței de muncă din România a cetățenilor străini, astfel: Regimul străinilor. încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul României nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu CIM cu normă întreagă sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor, cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia, pe o perioadă de maximum 90 de zile viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu CIM cu normă întreagă Acordarea cetățeniei române se aplică și pentru următoarele categorii: cetățeanul străin care a contribuit in mod semnificativ la stimularea dezvoltării economice regionale şi la diminuarea deficitului inregistrat pe piaţa forţei de muncă, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă acesta provine din state terţe vecine, a avut incheiat CIM cu normă întreagă, cu angajatori de pe teritoriul României, pe o perioadă cumulativă de minim 2 ani, și îndeplineşte condițiile minime pentru acordarea cetățeniei, din Legea nr. 21/1991 persoanei fără cetățenie sau cetăţeanului străin provenit din state terţe vecine, care s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 5 ani sau, în cazul in care este căsătorit şi conviețuieşte cu un cetățean român, de cel puțin 2,5 ani de la data căsătoriei persoanei fără cetățenie sau cetăţeanului străin care face dovada descendenței până la gradul lI inclusiv, prin documentele de stare civilă ale părinţilor sau bunicilor. în aceste categorii intră și cetățenii minori, dacă cererile sunt formulate de părinții acestuia
Prezentul proiect de lege prevede posibilitatea introducerii indemnizaţiei pentru timp de muncă redus (Kurzarbeit) și în alte situaţii de criză în afară de starea de urgenţă/alertă/asediu, precum starea de criză, astfel: angajatorul are posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în CIM, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Decizia angajatorului se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii pe durata reducerii timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de munca dacă aceasta are caracter temporar, este inevitabilă și afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal. pe perioada de aplicabilitate a măsurii, sunt interzise atât angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, cât şi subcontractarea activităţilor desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus situaţii de criză - forţa majoră şi/sau evenimentele cu caracter imprevizibil şi provizoriu, determinate de condiţiile meteorologice nefavorabile sau de alte situaţii economice extreme, independente de angajator măsura reducerii timpului de muncă se poate aplica la nivel naţional sau sectorial Actualizare 17.05.2022 - amendamente admise la raportul Comisiei pentru muncă de la Senat: se modifică titlul - „LEGE pentru aplicarea unor măsuri de sprijin pentru angajatori şi salariaţi în situaţii de dificultate economică temporară, altele decât cele din perioada stării de urgenţă/asediu/alertă” Reducerea timpului de muncă se poate aplica la nivel naţional sau sectorial, după caz, după aprobarea hotărârii de guvern, la propunerea ministrului de resort şi a ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în care se constată existenţa unei situaţii de dificultate economică temporară şi se stabilesc domeniile de activitate şi durata de aplicare. Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), după aprobarea hotărârii de guvern prevăzute la alin. (4), şi poate solicita decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 2, alin. (1) dacă reducerea activităţii este semnificativă fiind îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) are caracter temporar, dar nu mai puţin de 3 luni; b) este inevitabilă; c) afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii, fiecăruia dintre aceştia reducându-ise cu cel puţin 10% salariul brut. În vederea decontării sumelor solicitate potrivit art. 1 alin. (5), angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente: a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor afectaţi, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii precum şi copie a documentelor de plată a salariilor cu evidenţierea reducerii salariului brut. (...)
Prin prezentul proiect de Politică Publică se urmărește dezvoltarea sistemului de asistență socială în vederea asigurării sprijinului necesar incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost, creșterea gradului de conștientizare a importanței dezvoltării sistemului de asistență socială pentru persoanele fără adăpost la nivel județean și local și profesionalizarea personalului din sistemul de asistență socială care se adresează acestora. Astfel, obiectivele operaționale sunt: creșterea numărului de persoane fără adăpost sprijinite prin sistemul național de asistență socială creșterea numărului de instituții la nivel local și județean cu atribuții de asistență socială care au fost informate cu privire la problematica persoanelor fără adăpost și soluțiile adaptate nevoilor acestora în vederea asigurării incluziunii sociale și reducerii riscului de sărăcie creșterea numărului de angajați de la nivelul sistemului de asistență socială care beneficiază de acțiuni de profesionalizare.
Prezenta propunere legislativă are scopul de a extinde aria de sprijin către grupurile vulnerabile angajate în întreprinderile sociale de inserţie, asigurând un sprijin sub formă de subvenţii pentru toate categoriile de lucrători vulnerabili, fără discriminare și definirea şi încadrarea la măsurile de sprijin a tuturor persoanelor din grupuri vulnerabile, inclusiv tinerii cu risc de marginalizare.
Prezentul proiect de lege are scopul de a stimula autorităţile publice să devină responsabile social în achiziţiile pe care le fac, prin introducerea obligativităţii ca 0,5% din bugetul anual de achiziţii, în cazul autorităţilor contractante cu un buget de achiziţii mai mare de 30.000.000 lei fără TVA, să fie rezervat contractelor încheiate cu întreprinderile sociale de inserţie. Actualizare 16.05.2022 - amendamente admise la raportul comun al Comisiilor de la Senat: Autoritatea contractantă, cu o valoare totală a programului anual de achiziţii publice aprobat mai mare de 30.000.000 lei fără TV A, este obligată să rezerve minimum 0,5% din valoarea acestuia participării Ia procedura de atribuire doar întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială, în măsura în care achiziţia de produse, servicii şi/sau lucrări ale autorităţii contractante poate fi realizată de aceste întreprinderi.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.20/2022, care prevede noi măsuri pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară copiilor, adulților, persoanelor cu dizabilități și tuturor ucrainenilor care vin în România. Principalele reglementări ale Ordonanței de Urgență acoperă următoarele aspecte: Asigurarea fluxului de persoane de la frontieră MAI va putea rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, pe durată determinată de un an, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă/le-au încetat raporturile de serviciu, cu acordul acestora; MAI va putea angaja personal fără concurs, pentru activităţi specifice domeniilor migrație și azil, situații de urgență și ordine și siguranță publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data încetării conflictului armat din Ucraina; Dreptul la educație Copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și din aceleași bugete cu antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale; De asemenea, copiii ucraineni vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății; În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești, Ministerul Educaţiei va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat; Pentru refugiații cazați în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private, se acordă o subvenție pentru cazare 50 lei/refugiat/zi și masă în cuantum de 20 lei/refugiat/zi, pe o perioadă de până la 90 de zile. Protecția copilului Se reglementează statutul minorului neînsoțit ca fiind cetățeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoțit de niciunul dintre părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane. Protecția persoanelor cu dizabilități persoanele cu dizabilități însoțite sau neînsoțite, care rămân în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale de protecție prevăzute de lege: locuințe protejate, centre de pregătire pentru viață independent, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/criză; Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Asistență medicală Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență; Dreptul la muncă soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, astfel încât aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din muncă. Acest fapt va contribui la o mai bună integrare a lor în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României; Cetățenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului roman. Prin această declarație ei își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României; De asemenea, cetățenii proveniți din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obținerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de ședere în scop de muncă. Donații, sponsorizări se aduce o modificare Legii 273/2006 privind finanțele locale și prevede posibilitatea realizării de donații pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina; Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor; Campania de donare se desfășoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la data de 31 decembrie 2022; În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituției de credit din ziua transferului. De asemenea, și în domeniul TVA se reglementează ca bunurile și serviciile acordate gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, să fie considerate bunuri și servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului; Bunurile acordate și/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizațiilor neguvernamentale care și-au exprimat intenția, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor.
Prezenta propunere legislativă vizează modificarea articolului 803 din Legea nr. 96/2005 privind reforma în domeniul sănătăţii, care să prevadă posibilitatea furnizării de medicamente autorităţilor şi organizaţiilor care acţionează în domeniul asistenţei umanitare, chiar dacă nu deţin autorizaţii de distribuţie angro sau nu reprezintă unităţi farmaceutice.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms