Prezenta propunere legislativă vizează modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 26/2000 prin eliminarea obligativitatății schimbării denumirii cluburilor sportive în sensul traducerii acestora din limba originală în limba română. Actualizare 26.08.2020 - Amendamente la raportul Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări: Denumirea asociaţiei: Denumirea conţine în mod obligatoriu cuvântul «asociaţie». Denumirea exprimată într-o limbă străină va cuprinde și traducerea în limba română, excepție făcând numele proprii, expresiile intraductibile şi denumirile consacrate pe plan internaţional
Prezenta propunere legislativă vizează reglementarea în Codul Muncii a unor forme alternative de flexibilitate în muncă ce vor permite salariaților să realizeze un echilibru mai bun între viaţa de familie și locul de muncă și, de asemenea, să-și protejeze sănătatea și familia. Astfel, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză. Angajatorul şi salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună; aceasta va reprezenta banca orelor de muncă. Angajatorul şi salariatul pot conveni ca orele astfel prestate să fie prestate la sediul angajatorului, de la domiciliul salariatului sau în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tebnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Totodată, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim de gardă, regim de permanenţă sau în regim partajat al locului de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. De asemenea, angajatorul poate stabili un program anual de muncă flexibil, de tipul anului de lucru comprimat, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauză.
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii de scurtă diirată, pe o perioada de 12 luni de la ridicarea stării de urgență pe teritoriul României, salariaţilor cărora Ii se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus, de către angajator, încasând venituri mai mici decât salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Indemnizaţia de scurtă durată se plăteşte de către angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli, iar acesta solicită decontarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de scurtă durată este de 60% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, neîncasat ca urmare a reducerii programului de muncă, respectiv de 70% în cazul angajaiților care au cel puțin un copil.
Prezenta propunere legislativă vizează interzicerea comportamentelor generatoare de bullying, indiferent de forma cestuia și elaborarea şi implementarea unui sistem de intervenție integrată şi de management al situaţiilor generate de acţiuni de tip bullying. În acest scop, propunerea legislativă prevede disocierea şi delimitarea conceptuală neechivocă a bullyingului, ca formă de manifestare a fenomenului violenței, identificarea cauzelor generatoare de bullying în societate, cu focalizare pe mediul educaţional formal, nonformal şi informal și identificarea cauzelor generatoare de bullying în unitatea de învăţământ şi în perimetrul acesteia. Actualizare 24.06.2020 - amendamente la raportul Comisiei de la Camera Deputatilor, in urma cererii de reexaminare: se elimina - „Bullying este o formă de manifestare a violenței și constă într-un comportament abuziv, realizat în mod repetat și cu intenție al unei persoane sau al unui grup de persoane, care conduce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/ victimelor prin hărțuire verbală, amenințări verbale sau nonverbale, agresiune fizică, lovire, persecuție, intimidare sau alte metode de constrângere.”
Prin prezenta hotărâre (pag. 50-52), Senatul aduce următoarele observații: constată că procesul de reflecție si Rapoartele de țară au fost publicate înainte de criza declanșată de COVID-19, așadar relevanța acestora este în prezent diferită; susţine solidaritatea europeană care trebuie să se manifeste prin elaborarea unui program comun de relansare şi prin emiterea unor obligaţiuni care să mutualizeze costurile semnificative ale acestui proces; este evident, în acest caz, că nu mai pot fi invocate comportamente populiste sau riscante ale guvernelor (moral hazard) şi că, aşa cum Comisia a analizat corect, suntem în faţa unei crize duble, atât de cerere cât şi de ofertă, a cărei durată este greu de anticipat; subliniază faptul că actuala criză se adaugă celei preconizate de analişti, ca urmare a incapacităţii sau a lipsei de voinţă politică în rezolvarea distribuţiei profund inegale a rezultatelor economiei, la nivel global şi european. Astfel, dacă nu se adoptă măsuri adecvate în timp util, concentrarea averilor va creşte, cererea globală, europeană şi naţională vor scădea. Drept urmare, măsurile post-criză propuse de Comisie trebuie să aibă drept ţintă directă cele mai afectate categorii - cetăţenii, întreprinderile mici şi mijlocii, bunurile şi serviciile publice; atrage atenţia că această epidemie care afectează toate statele membre confirmă insuficienţa resurselor bugetului european; soluţiile adoptate, deşi binevenite, se bazează pe o mutare a fondurilor de la un obiectiv la altul, înaintea atingerii obiectivelor iniţiale; exprimă îngrijorarea în legătură cu accentuarea decalajelor dintre statele membre debitoare şi cele creditoare prin utilizarea cu precădere a instrumentelor financiare. Se reamintesc rezultatele controversate ale politicii monetare a Băncii Centrale Europene de relansare a economiei europene, care a dus la creşterea preţurilor terenurilor, imobiliarelor, şi la o deconectare totală a cursurilor bursiere de economia reală, fenomene generate de cantitatea imensă de bani ieftini şi de achiziţiile de obligaţiuni ale băncii centrale.
Prin prezentul proiect de ordonanta se modfica și completeaza prevederile Legii nr. 11/1991, în vederea asigurării unui cadru legal clar şi previzibil, demers util întreprinderilor pentru conformarea comportamentului acestora pe piaţă, precum şi în vederea clarificării procedurii de instrumentare a practicilor de concurenţă neloială de către autoritatea de concurenţă, din perspectivă administrativă, după cum urmează: • în acord cu prevederile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2001 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, pentru asigurarea unităţii terminologice a dispoziţiilor Legii nr. 11/1991, anumiţi termeni din cuprinsul său au fost sistematizaţi, nou definiţi, iar în cazul altora s-a optat pentru eliminare, aceştia nemaifiind precizaţi în cuprinsul actului normativ; • a fost clarificat şi stabilit scopul legii, în sensul în care este subliniat faptul că acesta vizează componenta „business to business”, ţinând cont de interesele private şi publice, astfel cum apar acestea definite în dreptul naţional. Modificarea este necesară, în vederea evitării confuziilor generate de componenta „business to consumer”, palier reglementat în mod distinct de cadrul legal naţional, printr-o serie de alte acte normative (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii); • a fost stabilită, în mod clar, aplicabilitatea teritorială a prevederilor actului normativ, în sensul în care dispoziţiile acestuia se aplică persoanelor fizice sau juridice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială pe teritoriul României; • a fost extinsă şi clarificată sfera practicilor de concurenţă neloială interzise, prin identificarea unor noi modalităţi de manifestare a faptelor, ce nu sunt prevăzute în mod limitativ, respectiv: - discreditarea activităţi unei întreprinderi sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau de un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acţiuni menite să atragă pierderea bunei reputaţii sau a credibilităţii acesteia, prin alte mijloace decât cele prevăzute la art. 2 lit. a); - afectarea activităţii unei întreprinderi, realizată prin demersurile concertate ale unui concurent şi ale unor angajaţi ai întreprinderii afectate, cu scopul destabilizării funcţionale a acesteia; • în vederea sistematizării şi clarificării textului de act normativ, fără a afecta principiul în baza căruia intervine competenţa de soluţionare a practicilor de concurenţă neloială de către Consiliul Concurenţei, a fost subliniată modalitatea în care intervine autoritatea de concurenţă, respectiv doar în cazul afectării unui interes legitim public; • au fost detaliate şi precizate instrumentele legale prin intermediul cărora autoritatea de concurenţă analizează potenţialele practici de concurenţă neloială (inspecţii, declaraţii, interviuri, cereri de date şi informaţii); • De asemenea, având în vedere adoptarea la nivelul Uniunii Europenea a unor acte cu caracter normativ care urmează a fi transpuse în dreptul intern, cu privire la care autoritatea de concurență este considerată ca fiind mai bine plasată în vederea asigurării implementarii acestora, se impune completarea corespunzătoare a Legii concurenței nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unor dispoziții care să prevadă că autoritatea de concurență îndeplinește orice alte atribuții în domeniul concurenței și al ajutorului de stat, al concurenței neloiale, al politicilor privind buna funcționare a piețelor, precum și al politicilor privind investițiile străine în economia națională, care decurg din actele normative interne sau din cele emise de instituțiile Uniunii Europene.”
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 89/2020 care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, astfel: a) beneficiarul programului - întreprinderea mică şi mijlocie care desfăşoară activitate economică, autorizată potrivit dispoziţiilor legale să realizeze activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, în scopul obţinerii de venituri, în condiţii de concurenţă loiali, respectiv societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, societăți cooperative, persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale şi întreprinderile familiale, autorizate potrivit dispoziţii lor legale în vigoare, care desfăşoară activităţi economice, precum şi organizaţiile nonguvernamentale, asociațiile şi fundaţiile, cooperativele agricole şi societăţile agricole care desraşoară activităţi economice şi care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de Legea nr. 346/2004. În cazul creditelor de investiţii, garanţia de stat este garantată cu ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate prin credit. În cazul creditelor/liniilor de credit destinate finanţăirii capitalului de lucru, garanţia de stat este garantată cu ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarii programului la instituţia de creditare La articolul 4 din Schema de ajutor de stat pentru susţinerea acti vităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVI D-19, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d) nu se aflau în dificultate, în sensul prevederilor art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Cornistei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, modificat şi completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, la data de 31 decembrie2019; Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică şi solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul Programului de sustinere a întreprinderilor mici si mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA aflate în curs de soluţionare. Actualizare 11.06.2020 - În cadrul raportului, Comisia economică, industrii şi servicii propune modificarea titlului și a conținului în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2020
Prezenta propunere legislativă introduce un nou articol după cum urmează: "Articol unic. - După articolul XI, se introduce un nou articol, art. XII cu următorul cuprins: ART. XII - Obligațiile fiscal-bugetare rezultate din contractele de cesiune, finanțate în cadrul PRogramului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), neachitate ăânăla 1 ianuarie 2017, se anulează începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi."
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 92/2020 care reglementează: Începând cu data de 1 iunie 2020, angajații care au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.59/2020 și cărora le sunt menținute raporturile de muncă ulterior reluării activității de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata unei părți din salariu, reprezentând 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Angajatorii au obligația menţinerii raporturilor de muncă până la 31 decembrie 2020 Prevederile anterioare se aplică numai persoanelor care au avut contractul suspendat pentru minimum 15 zile. obligația nu se aplică în cazul încetării contractului din motive neimputabile angajatorului În vederea decontării sumelor prevăzute la art. I alin. (1), angajatorii suportă integral contravaloarea salariilor angajaţilor care beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi ulterior. începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii urmltoare perioadei de raportare căreia îi sunt aferente veniturile, depun, prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene , precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care beneficiază de această sumă, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al preşedintelui Agenției Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, prin concediere, în perioada stării de urgenţă decretată sau a stării de alertă instituite, înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă de 2.500 lei. Angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsa intre 16 și 29 de ani înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mal mult de 2.500 lei. Angajatorii au obligația menţinerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea termenului de 12 luni. Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaților anterior perioadei prevăzută la art. IV alin. (1) și (2) sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă anterior termenului menţionat, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, dacă încetarea acestora a avut loc în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. d) şi e), art. 61 lit. d) şi art. 65 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De măsura prevăzută la art. I alin. (1) beneficiază și angajații care nu au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.59/2020, ai căror angajatori au cifra de afaceri redusă cu cel puțin 30% comparativ cu luna similară a anului anterior, pentru cel mult 50% din numărul de angajați nu beneficiază de aceste măsuri angajații din instituțiile publice, precum și angajaţii angajatorilor care la data solicitării acordării acestor sume se află în situaţia de insolvenţă, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea SARS-CoV-2.; angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaţilor anterior perioadei prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sllinele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de munca anterior termenului menţionat, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţfonale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, dacă încetarea acestora a avut loc în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. d) şie), art. 61 lit. d) şi art. 65 din Legea 53/2003 Perioada de acordare a indemnizaţie si de protecţie socială se extinde de drept cu durata aplicării măsurilor dispuse pe perioada stării de urgenţă decretate şi a stării de alerti instituite la nivel naţional
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 68/2020, care modifică și completează o serie de acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă și al protecţiei civile, astfel: OUG 11/2014 şi OUG 21/2004 se modifică: starea de alertă durează 30 de zile și poate fi prelungită ori de câte ori este necesar Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional , precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41 de către grupurile de suport tehnico-ştiinţific constituite pe tipuri de risc. Comitetul naţional are trei vicepreşedinţi , după cum urmează: ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne; ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice; şeful DSU din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea „Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă" şi acronimul „CNSSU" se înlocuiesc cu denumirea „Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă" şi, respectiv, cu acronimul „CNSU". se introduc noi atribuții ale DGSU, acesta asigurând suportul tehnic pentru CNSU La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, coordonează: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Inspectoratul General de Aviație Departamentul coordonează operațional serviciile de ambulanță județene, respectiv Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, UPU/CPU, serviciile publice Salvamont și Salvaspeo și activitățile de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență. se completează prevederile privind declararea stării de alertă la nivel local/județean se completează motivele care stau la baza deciziei de declanșare a stării de alertă La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgenţă, denumite în continuare centre operative. În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul afacerllor interne, precum şi conducătorii ministerelor, autorităţilor şi instituţiilor publice centrale cu atribuţii şi funcţi i de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă modifică și/sau completează ori propun Guvernului spre aprobare, după caz, actele normative subsecvente emise în aplicarea Ordon nţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit modifică rilor şi completărilor aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se republică fn Monltmll Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia, prin lege, dându-se textelor o noul numerotare. Actualizare 26.05.2020 - amendamente la raportul Comisiei pentru apărare: proiectul de lege să devină de respingere e OUG 68/2020
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2020 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms