Prin prezentul proiect de Hotărâre se aprobă Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024. Totodată, se înființează Comitetul de Monitorizare a Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, organism fără personalitate juridică, cu rolul de monitorizare a aplicării prevederilor Strategiei. Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024 reprezintă un instrument de răspuns și de combatere ofensivă, energic, organizat, coerent și intransigent al instituțiilor statului român cu privire la fenomenul GCO. Viziunea acestei strategii este de a consolida și garanta siguranța persoanelor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat în condiții de legalitate, prin prevenirea și contracararea eficientă a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise criminalității organizate grave. Obiective strategice: Creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia Dezvoltarea capacității instituționale la nivel național de a lupta împotriva criminalității organizate Consolidarea intervenției împotriva criminalității organizate Limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare Consolidarea cooperării naționale și internaționale privind criminalitatea organizată
Prezenta Strategie privind Digitalizarea Educației în România are ca scop abordarea integrată a tuturor aspectelor digitalizării în domeniul educației. Deși România dispune de conectivitate la internet cu o largă acoperire, încă sunt necesari pași pentru asigurarea tuturor resurselor și a unui cadru integrat pentru acces la o educație de calitate în era digitală. Pe fondul consultării publice s-au identificat 3 paliere ale digitalizării în educație: management și administrație, automatizări și anonimizări (înregistrări, catalog electronic, rapoarte, checklists, înregistrarea prezențelor/absențelor, comunicare, evidența progresului, anonimizarea datelor) activitate didactică: procesele de predare-învățare și activitățile de evaluare (atât cea formativă, cât și cele sumative); activitățile de consiliere și orientare, suport psihologic și socio-emoțional; activități extrașcolare (cluburi, activități de tip nonformal); remediere și recuperare; activități de promovare a excelenței și performanțelor înalte; și un palier transversal: comunicare și eficientizarea colaborării (la nivel de școală/cancelarie, relația școală-familie, relații și parteneriate: școală – administrație locală – ONG – mediul de afaceri)
Prezentul proiect de ghid este aferent apelului Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare. Prin apelul pentru „Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare”, Programul RO-Mediu își propune creșterea capacității de a gestiona/reduce/elimina riscurile generate de substanțele periculoase și deșeurile municipale. Suma totală alocată din bugetul Programului RO-Mediu pentru apelul de proiecte este de 5.000.000 Euro, reprezentând: 4.250.000 Euro (85%) - contribuția Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, respectiv grant; și 750.000 Euro (15%) - contribuția națională. Termenul limită de transmitere a observațiilor și propunerilor este 15 ianuarie 2020.
Proiectul de lege are ca scop transpunerea prevederilor Directivei 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, urmărindu-se valorificarea pe deplin a potențialului informațiilor din sectorul public atât pentru economie, cât și pentru societate, prin: a) asigurarea unui acces în timp real la date dinamice prin mijloace tehnice adecvate, b) creșterea ofertei de date publice valoroase destinate reutilizării, inclusiv a celor provenite de la întreprinderi publice, organizații care desfășoară activități de cercetare și organizații care finanțează activități de cercetare, c) abordarea aspectelor legate de apariția unor noi forme de acorduri de exclusivitate, d) utilizarea excepțiilor de la principiul perceperii unor taxe egale cu costurile marginale e) relația dintre prezenta directivă și anumite instrumente juridice conexe, inclusiv Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directivele 96/9/CE(6), 2003/4/CE(7) și 2007/2/CE(8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Obiectivul principal al prezentului act normativ este de facilitare a creării de produse și servicii informaționale pe baza documentelor din sectorul public pentru a asigura inclusiv utilizarea transfrontalieră efectivă a documentelor din sectorul public, pe de o parte de către întreprinderile private, în special întreprinderi mici și mijlocii, pentru produsele și serviciile informaționale cu valoare adăugată, și pe de altă parte de către cetățeni, pentru a facilita libera circulație a informațiilor și comunicarea.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 15/2021 prevede următoarele modificări ale OUG 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociată acestuia: Redefinirea grantului prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componența ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferenta sumelor avansate de finanțator beneficiarului finanțării de tip factoring va fi considerat ajutor de stat și va fi acoperită în procent de 50% din grant. Prelungirea perioadei de valabilitate a schemei de ajutor de stat pe Cadru Temporar, în sensul prelungirii perioadei de acordare a garanțiilor aferente acestui Program pana la data de 30.06.2021. Prelungirea perioadei de plată a grantului până la data de 30.04.2022, în conformitate cu valabilitate a schemei de ajutor de stat.
Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se modifică și se completează o serie de acte normative, după cum urmează: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020: se propune ca plata anticipată aferentă trimestrului IV să se datoreze la nivelul sumei calculate pentru trimestrul III al anului fiscal 2020 sau la nivelul sumei calculate pentru trimestrul precedent, urmând ca definitivarea să se efectueze până la 25 martie 2021, sau alt termen pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, după caz. Legea nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice: sunt stabilite măsuri referitoare la accesul entităților implicate în procesul de achiziție publică, destinate inclusiv în limitarea interacțiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităților publice competente să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru solicitanți, cât și pentru personalul acestora; se propune ca Ministerul Finanțelor Publice, în baza atribuției sale de asigurare a urmăririi execuției bugetare, să fie instituția care să definească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului SR EN 16931, iar transmiterea facturilor electronice să se realizeze prin intermediul sistemului informatic deținut, Ministerul Finanțelor Publice fiind instituția care asigură funcționarea acestuia; identificarea unor soluții prin care să se asigure realizarea în timp real a atribuției Ministerului Finanțelor Publice de monitorizare a execuției bugetare în conformitate cu prevederile art. 19 lit. i) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind posibilă în condițiile gestionării sistemului de facturare electronică de către Ministerul Finanțelor Publice. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020: se clarifică modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității, întrucât nu acestea constituie venituri din desfășurarea activității; la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste indemnizații nu se iau în calcul; prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 și art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020: se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015 asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2020: se clarifică faptul că nu se acordă facilitățile fiscale prevăzute la art.60, art. 138^1, art.154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015; persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit OUG 30/2020, OUG 120/2020, OUG 132/2020, art. 3 din OUG 147/2020, precum și potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizațiilor respective, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, având în vedere că aceste indemnizații nu constituie venituri din desfășurarea activității, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) este documentul strategic al României care stabilește domeniile și prioritățile de investiții precum și reformele elaborate pentru fiecare domeniu de investiții, a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR). Acesta urmărește 3 obiective strategice: Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice, Consolidarea capacității de reziliență și Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung. Componenta de investiții a PNRR, cu un buget de 34 de miliarde de EUR, a fost elaborată pe baza a trei piloni și o serie de obiective specifice prezentate în tabelul de mai jos, cu sumele calculate în prețuri curente: 1. Tranziție verde și schimbări climatice - 21,424 mld. euro (64,83% din buget) Transport durabil - Asigurarea conectivității regiunilor, localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core/Comprehensive, atragerea de investitori, realizarea rețelei de transport TEN-T Core și Comprehensive - 9,274 mld EUR Schimbări climatice - Creșterea capacității de reziliență a României la schimbările climatice și diminuarea efectelor acestora în toate sectoarele economiei, cu accent pe decarbonizare - 6,500 mld EUR Mediu - Asigurarea accesului populației la serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, ecologizarea unor situri poluate, depozite/platforme industriale, reducerea poluării și reconstrucția biodiversității - 2,300 mld EUR Energie și tranziție verde - Exploatarea resurselor de energie regenerabilă ale României pentru producerea și obținerea de energie, realizarea de infrastructuri specifice destinate energiei electrice și transportului/distribuției de combustibil de tranziție - 1,550 mld EUR Eficiență energetică și termică - Diminuarea pierderilor de energie termică și asigurarea unui confort termic destinat populației precum și realizarea rețelei de producere/transport și distribuție a energiei termice. Sprijinirea inovării și folosirea tehnologiilor verzi în sectorul de eficiență energetică și termică - 1,800 mld EUR 2. Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului - 6,500 mld. euro (19,69% din buget) Mobilitate și regenerare urbană, valorificarea patrimoniului - Îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor prestate populației, îmbunătățirea condițiilor de locuit prin implementarea proiectelor de mobilitate urbană, regenerare urbană și de valorificare a patrimoniului cultural și local - 3,600 mld EUR Sănătate - Creșterea accesibilității populației la serviciile publice de sănătate, îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate specifice pacientului critic, asigurarea accesului populației, precum și creșterea calității serviciului public de sănătate pentru afecțiunile oncologice și cardiovasculare - 1,850 mld EUR Educație - Corelarea competențelor profesionale dobândite de elevi în timpul procesului educațional cu cerințe existente pe piața muncii prin dezvoltarea de campusuri școlare destinate învățământului tehnic în sistem dual, înființarea Centrelor de educație inovativă și specializare inteligentă, precum și a Centrelor pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților - 1,050 mld EUR 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență - 5,085 mld euro (15,40% din buget) Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale - Ecosisteme antreprenoriale Îmbunătățirea competitivității economice a IMM-urilor prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, activități de transfer tehnologic pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute, inclusiv pentru creșterea capacității de reziliență în perioade de crize pandemice - 3,800 mld EUR Cercetare și inovare - Creșterea aportului activităților de transfer tehnologic rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare la obținerea de produse și servicii inovative - 275.000 EUR Digitalizare - Digitalizarea marilor servicii publice din domeniul de sănătate și educație, digitalizarea activității de stabilire, colectare și executare silită a creanțelor bugetare precum și digitalizarea activității din domeniul justiției pentru consolidarea statului de drept. Consolidarea activității de securitate cibernetică - 700.000 EUR Reziliență în situații de criză - Consolidarea capacității de reziliență cibernetică, medicală și alimentară prin realizarea de depozite regionale destinate echipamentelor medicale și medicamentelor, depozite de alimente și alte bunuri de consum, precum și alte facilități specifice - 310.000 EUR
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Programul național integrat pentru protecția victimelor violenței domestice precum și metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice, prevăzute în anexele 1 și 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Prezentul proiect de act normativ vizează, în principal, următoarele aspecte: asigurarea cadrului instituțional și procedural de coordonare, necesar pentru realizarea măsurilor integrate de protecție și de sprijin în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale pentru victimele violenței domestice și transferului la o viață independentă, prin intermediul rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice; definirea noțiunilor/ conceptelor de: program național integrat de protecție a victimelor violenței domestice, rețea națională inovativă integrată de locuințe protejate, locuință protejată destinată victimelor violenței domestice, victimă violenței domestice beneficiară a PNIPVVD, situație de risc, servicii complementare, autorități ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, condiții de risc și vulnerabilitate, acord de dublă confidențialitate; crearea și derularea PNIPVVD, precum și crearea și organizarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice în coordonarea metodologică a Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și desemnarea acesteia ca Punct național de coordonare; încurajarea colaborării și a parteneriatului între furnizorii publici și privați de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, cu accent pe respectarea și înțelegerea nevoilor și opțiunilor exprimate de către victimă; atribuțiile Punctului național de coordonare a PNIPVVD; atribuțiile furnizorilor privați de servicii sociale, care sprijină implementarea PNIVVD prin furnizarea serviciilor sociale în cadrul locuințelor protejate, precum și conectarea cu alte serviciilor complementare; crearea mecanismului de coordonare în sprijinul implementării PNIPVVD și coordonării rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 9/2021 care vizează modificarea prevederilor Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: Eliminarea din textul art. 2 din lege a tezei referitoare la dispunerea măsurii ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare în contextul asigurării din Fondul de garantare a plății creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei. Eliminarea condiției prevăzută la alin. (3) de la art. 19 din lege, referitoare la însoțirea cererilor privind stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor și efectuarea plăţii acestora, prevăzute la alin. (1) şi la alin. (2) de la art. 19 din lege, de documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare. Actualizare 17.02.2021 - Forma actualizată trimisă pentru aviz la Consiliul Economic și Social Modificarea art. 17 din lege, în sensul în care: angajatorii vor avea obligaţia de a restitui sumele suportate în plus din Fondul de garantare pentru plata creanţele salariale ale salariaţilor faţă de cele cuvenite în raport cu cota prevăzută la art. 220'^6 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data efectuării plăţii creanţelor salariale cuvenite salariaţilor, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificări lor în acest sens. în situaţia în care se pronunţă închiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a redresării angajatorilor inclusiv în perioada de observaţie, aceştia sunt obligaţi sa restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 210/2020 ce vizează a treia rectificare bugetară pe anul 2020 și aduce modificări și completări Bugetului de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, nr. 5/2020. Schimbări preconizate: Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.489,4 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei. Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel: Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold Prin proiectul de act normativ se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naționale (cash) crește la 96.058,4 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB. Actualizare 23.11.2020 - Forma inclusă pe agenda ședinței de Guvern Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.359,4 milioane lei Taxa pe valoarea adăugată: +510,7 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.287,6 milioane lei
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms