Prezentul proiect de hotărâre prevede înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru evaluarea și monitorizarea programelor de finanțare și a politicilor publice, structură fără personalitate juridică care funcționează în subordinea prim-ministrului, prin preluarea activității, posturilor și personalului Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură. Departamentul este condus de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a primministrului. Departamentul îndeplinește următoarele atribuții principale: monitorizează și evaluează procesul de elaborare, programare și implementare a programelor cu finanțare din fonduri publice monitorizează și evaluează stadiul implementării proiectelor majore de investiții publice facilitează dialogul interinstituțional și interministerial în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene; sprijină ministerele de resort și autoritățile de management în scopul creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene analizează dinamica instituțională și prezintă informări periodice prim-ministrului, în domeniul său de competență
Propunerea legislativă prevede aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului 2023-2030 (PNCC). Printre reglementările generale se numără: PNCC se va actualiza în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de OMS și UE Ministerul Sănătăţii este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare din PNCC. Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în PNCC constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice Se oferă dreptul garantat de stat, la: (1) servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului; (2) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative; (3) servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate; (4) servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană. Suma aprobată anual pentru finanțarea PNCC, din bugetul MS, reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de prevenţie la nivel naţional de către MS și CNAS MS și CNAS creează un fond de inovaţie în sănătate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii MS și CNAS pot colabora cu asociații și fundații de profil, naționale în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a PNCC, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală. PNCC are ca scop principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului, iar pentru ca acest deziderat să fie atins, au fost statuate următoarele obiective generale și specifice: Realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie a NCDS Crearea unei Strategii Naţionale de Prevenţie a NCDs Elaborarea unui fond pentru promovare, prevenţie şi educaţie pentru sănătate Crearea unor Cancer Test Kit Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului Crearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru pacienți și aparținători cu scopul stimulării educației medicale și a capacității de prevenire a comunităților Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra infecţiei cu HPV Reducerea consumului de tutun Implementarea obiectivelor FCTC şi a strategiei „2035 - Prima generaţie fără tutun României" prin alinierea nivelului accizelor pe produsele de tutun moderne la cele ale ţigărilor şi elaborarea unei strategii de prevenţie a consumului de tutun. Conferințe, workshopuri dedicate problematicii fumatului și numărului crescut de fumători Reducerea consumului de alcool, în linie cu obiectivele Global Alcohol Action Plan 2022 - 2030 Elaborarea unei strategii de prevenţie a patologiilor cauzate de consumul de alcool Introducerea în școli, licee, facultăți a materialelor informative asupra consecințelor abuzului de alcool Medicină personalizată implementarea obiectivelor referitoare la cancer și medicina personalizata din Planul European de Luptă pentu Cancer și Misiunea de Cercetare pentru Cancer, din Parteneriatele Inovative Health Initiative și Parteneriatul European pentru Medicina Personalizată, precum și din Planul Național pentru Redresare și Reziliență și Programul Operațional Sănătate Traseul pacientului oncologic - Realizarea unui traseu standardizat, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 zile de la aprobarea PNCC Introducerea testării imunohistochimice şl genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite Realizarea unui Registru Național de Cancer Funcțional, cu subregistre pentru toate localizările, precum și implementarea dosarului electronic al pacientului (DES) în acord cu Spațiul European de Date Medicale Introducerea terapiilor inovative Crearea unui fond de inovaţie în sănătate si reducerea timpilor de acces la rambursare a tuturor medicamentelor inovative. Realizarea unui mecanism de decontare din Fondul de Inovaţie cu propunere ca acest lucru să se facă la un preţ cu discount, procentul urmând a fi stabilit în funcţie de tipul de patologie oncologică (rară sau cu incidenţă crescută), de tipul de medicament, testările şi investigaţiile necesare, tipul de contractare şi negociere cu producătorul. Bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitate. Realizarea normelor legale pentru ca acest fond să asigure accesul la tratament de la momentul autorizării EMA până la compensarea în România. Realizarea criteriilor pentru includerea medicamentelor eligibile în Fondul de Inovație va trebui să țină seama în primul rând de medicamentele oncologice fără alternativă terapeutică Creșterea capacității administrative pentru implementarea și funcționalizarea Fondului de Inovație Modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât actualizarea HG nr. 720/2008 şi a protocoalelor terapeutice să devină predictibile Servicii de psiho-oncologie și onconutriție Paliația Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice Realizarea ghidurilor naționale, pentru screening-ul, diagnosticul ,tratamentul pacienților cu cancer, publicarea lor pe site -ul M.S. Actualizarea lor ori de câte ori este necesar Tumor Board Cercetarea și inovarea Crearea cadrului legal, implementarea şi operaţionalizarea la nivel naţional a Centrului Digital a! Pacientului cu Cancer
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.10/2022, care aduce o serie de modificări prevederilor art. 9 și 9^1 din Legea nr. 346/2004 referitoare la aplicarea Testului IMM, printre care: se modifică lista instituțiilor, care în cadrul competenței lor, de inițiatori ai unor proiecte de acte normative principale cu impact asupra mediului de afaceri vor supune aceste proiecte, înainte de a fi transmise spre avizare, analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii(GEIEAN), și se introduce și Parlamentul; se va consulta un eșantion mai mare și mai reprezentativ de IMM-uri, iar din Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii vor face parte membrii desemnați de ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, camere de comerț și industrie, patronate și organizații neguvernamentale de reprezentare a întreprinderilor mici și mijlocii, cadre universitare, cercetători, economiști și organizații ale mediului asociativ și sindicate; se menționează faptul că inițiatorul actului normativ va ține cont de propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza aplicării Testului IMM, în vederea finalizării proiectului de act normativ. Totodată, proiectul de OUG are în vedere completarea art 25^1 al Legii nr 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu noi forme de sprijin pentru care au fost deja prevăzute fonduri bugetare: Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii ”Start-up Nation - ROMÂNIA"; Program privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agentii de turism, a căror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19, precum si privind unele masuri fiscale. Actualizare 04.02.2022 - varianta actualizată a proiectului de act normativ aduce următoarele modificări: se elimină prevederea referitoare la masuri fiscale din cadrul Programului privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agentii de turism, a căror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19, precum si privind unele masuri fiscale, acesta fiind redenumit Programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agentii de turism, a căror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19.
Prezenta propunere legislativă vizează completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prin instituirea zilei de 24 decembrie - Ajunul Crăciunului ca sărbătoare legală.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Școlar, ce se derulează în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României și în concordanță cu Proiectul Național de Reformă ”România Educată”, asumat prin Memorandum de Guvernul României. Scopul programului constă în: reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante la Programul Național în perioada 2021 - 2026; îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial; creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior -gimnazial la învățământul secundar superior - liceal sau profesional. Obiectivele generale ale Programului constau în: creșterea autonomiei și a capacității unităților de învățământ în utilizarea resurselor, prin implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, denumit în continuare MATE; monitorizarea, prin aplicarea MATE, elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante, realizarea planurilor de activități individualizate și formare Beneficiarii finali ai programului național sunt elevii din învățământul primar și secundar inferior de stat cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii și de abandon școlar. Sunt vizate peste 2.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, inclusiv școlile aflate în coordonarea acestora, care școlarizează elevi în învățământul primar și gimnazial, din care peste 50% situate în mediul rural. Aceste unități de învățământ sunt selectate dintre cele cu grupuri dezavantajate, risc ridicat și mediu de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar, învățământ primar și gimnazial, identificate în cadrul pilotării mecanismului de avertizare timpurie în educație. În aceste școli, vor fi beneficiari direcți ai activităților de învățare din cadrul programelor de granturi un număr de cca 400.000 elevi și vor fi formați și vor folosi instrumente digitale în practicile de predare minim 45.000 profesori, programul național propunânduși să ofere sprijin prin planuri individuale de intervenție.
Prin prezentul proiect de lege se au în vedere următoarele: este introdus principiul finantarii care urmeaza beneficiarul, si anume finantarea centrata pe nevoile beneficiarului in asigurarea serviciilor si prestatiilor sociale, indiferent de locul unde se afla acesta, între principiile de baza care guverneaza protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati; este introdusă notiunea bugetului de subzistenta; sunt redefinite serviciile sociale existente; este eliminată obligatia introducerii cererii pentru acordarea dreptului la servicii sociale la primaria în raza careia se afla domiciliul sau resedinta persoanei cu dizabilitati, adaugand si posibilitatea transmiterii acestei cereri online. Persoana cu dizabilitati va putea sa introduca aceasta cerere la primaria în raza careia doreste sa beneficieze de servicii sociale; este introdusă crearea unui registru electronic al persoanelor cu dizabilitati care beneficiaza de servicii sociale în sistem public sau privat, prin grija Directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, în colaborare cu furnizorii de servicii sociale acreditati; crearea în fiecare judet a minimum unei echipe mobile de interventie, minim un centru de zi de pentru adulti, un centru de zi pentru copii, un centru respiro pentru adulti, un centru respiro pentru copii; este introdusa obligatia autoritatilor publice de a promova si de a implementa Normativul privind adaptarea cladirilor civile si spatial urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051, pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilitati in imobile si facilitarea utilizarii spatiului urban, cat si obligatia de a elibera autorizatie de constructie pentru cladirile de utilitate publica numai in cazul in care respecta Normativul NP 051; este introdus un nou alineat care obliga operatorii economici furnizori de produse de baza si farmaciile sa asigure asistenta si sprijin persoanelor cu dizabilitati, ori de cate ori este nevoie de acest lucru; avand in vedere obiectivele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca enuntate in Legea nr.202/2006, principalele atributii privind stimularea cresterii gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilitati trebuie sa revina acesteia. este adaugata obligatia intocmirii, in colaborare cu directiile generale de asistenta; sociala si protectia copilului, a unui registru electronic de facilitare a angajarii persoanelor cu dizabilitati, aflate in cautarea unui loc de munca. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca trebuie sa aiba un rol de intermediar intre persoanele cu dizabilitati aflate in cautarea unui loc de munca si angajatorii care au locuri de munca vacante; este prevazuta existenta unei singure Comisii de evaluare pentru a avea posibilitatea acordarii unui certificat de incadrare in grad de dizabilitate cu termen de valabilitate permanent; sunt actualizate contraventiile si sanctiunile in cazul nerespectarii Legii 448/2006;
Prezenta propunere legislativă aduce o completare art. 76 alineatul (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și vizează scutirea de la impozit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor primite de ambii părinţi, care au cel puţin 3 copii. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul modifică şi completează în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 130/2021, care propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel: reducerea plafonului de încadrare ca microîntreprindere, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Prevederile se aplică și pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni. se propune majorarea plafonului neimpozabil pentru cadourile în bani/natură oferite de sărbători de angajatori și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase. eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată reincriminarea faptei constând în reținerea și neplata și incriminarea faptelor de încasare și neplată ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă, cu consecința unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condițiile în care astfel de pedepse descurajează săvarșirea de noi infracțiuni Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel putin 45 de zile de la termenul de scadență, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenței acestor obligații. Se reincriminează fapta de reținere și neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, ori, după caz, de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuţiilor prevăzute în Anexa. instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021. crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport. Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul național va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC) intrarea în vigoare mai devreme a TVA pentru energia termică, respectiv de la 1 ianuarie 2022 și extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populație, și a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus. Totodată, se limitează aplicarea măsurii doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor biletele de valoare vor fi emise exclusiv pe suport electronic. Biletele de valoare pe suport hârtie, emise până la data de 31 ianuarie 2022, își mențin valabilitatea până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea. Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie își pierd valabilitatea începând cu anul 2022 personalul care lucrează în ”Sănătate și asistență socială” beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021 se proroga termenul de intrare în vigoare, până la 1 ianuarie 2023, a Legii nr. 263/2021 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură se prorogă termenul de intrare în vigoare, până la data de 31 decembrie 2025, inclusiv, a OG nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural plafoanele maxime pentru energia electrică și gazele naturale ce pot fi facturate către anumiți clienți finali, care reprezintă prețul final facturat ce include valoarea componentei de preț al energiei electrice, respectiv valoarea componentei de preț al gazelor naturale, nu includ TVA se impune introducerea unei clarificări cu privire la natura compensației prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului 118/2021 din perspectiva TVA, respectiv faptul că aceasta nu este considerată o subvenție legată direct de preț și, prin urmare, nu se include în baza de impozitare a TVA. se propune ca impozitul prevăzut la art. II alin. (1) din Legea 259/2021 să se facă venit la bugetul de stat și să se declare și să se plătească de contribuabilii care au această obligație, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează acest impozit ACTUALIZARE 17.12.2021 - Modificări in forma actualizată din 17.12.2021: se elimină prevederea inițială conform căreia dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profise elimină prevederea inițială conform căreiat, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită; se elimină prevederea inițială conform căreia microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a reducerii plafonului privind nivelul veniturilor realizate, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022; contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123^1; se organizează “Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%”, în format electronic, pe baza informațiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 și 5, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2022; diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achiziții în derulare cu livrare în perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență şi plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, în vederea acoperirii consumului clienţilor prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. a), d), e) și f) va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziţie distinctă de cheltuieli bugetare; diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achizitii în derulare cu livrare în perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență şi plafonul maxim de 525 lei/MWh, reprezentând preţul energiei electrice active, în vederea acoperirii consumului clienţilor prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. a), d), e) și f), va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziţie distinctă de cheltuieli bugetare; prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2), pe perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență va fi compensată diferența dintre prețul de achiziție al energiei electrice/gazelor naturale și plafonul de 525 lei/ MWh al energiei electrice, respectiv 250 lei/MWh al gazelor naturale, aferent consumului clienților intrați în portofoliul furnizorilor de energie electrică/gaze naturale în regim de ultimă instanță în perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, pe durata regimului de ultimă instanță; pentru aplicațiile de finanțare depuse până la data de 28 octombrie 2020 inclusiv, fondurile alocate pentru granturile destinate capitalului de lucru sunt în valoare de 3.802.639.545 lei, din care 3.286.765.859 lei fonduri externe nerambursabile, 515.873.686 lei fonduri de la bugetul de stat, la care se adaugă de la bugetul de stat 570.000.000 lei pentru plata tuturor aplicațiilor eligibile a căror valoare excede plafonului contractului de finanțare încheiat conform articolului 16, alin. (1), lit. c, din prezentul act normativ
Prezenta propunere legislativă prevede posibilitatea ca salariatii cu drept de vot sa beneficieze, la cerere, de o zi libera platita, pentru fiecare tip de alegeri la care isi exprima votul, indiferent ca este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidentiale. In situatia in care doua sau mai multe tipuri de alegeri se desfasoara in acelasi timp, salariatii care au exercitat dreptul de vot beneficiaza de o singura zi libera platita. In situalia in care in cadrul acelor alegeri se organizeaza si un tur 2 de alegeri, salariatii care au exercitat dreptul de vot in cadrul ambelor tururi de scrutin, beneficiaza de o singura zi libera platita. Absenta de la unul dintre tururile de scrutin va determina pierderea acestui drept. Perioada in care angajatul poate beneficia de aceasta zi libera platita este cea prevazuta de art 146 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii (18 luni). Cererea de acordare a zilei libere platite poate fi depusa dupa validarea alegerilor pentru care se solicita ziua libera.
Prezenta propunere legislativă are ca scop crearea unui cadru legal pentru amenajarea, omologarea si intretinerea traseelor turistice din Romania. Persoanele juridice, antreprenorii individuali, autoritatile publice locale sau ONG-urile vor putea crea trasee turistice si vor detine un Pasaport turistic pentru fiecare traseu administrat, valabil pentru perioada de timp definita in contractul de parteneriat, dar nu mai mult de 5 ani. Criteriile pentru clasificarea, evaluarea si calificarea traseelor turistice, precum si normele pentru implementarea traseelor turistice vor fi stabilite de catre Guvem.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms