Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.20/2022, care prevede noi măsuri pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară copiilor, adulților, persoanelor cu dizabilități și tuturor ucrainenilor care vin în România. Principalele reglementări ale Ordonanței de Urgență acoperă următoarele aspecte: Asigurarea fluxului de persoane de la frontieră MAI va putea rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, pe durată determinată de un an, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă/le-au încetat raporturile de serviciu, cu acordul acestora; MAI va putea angaja personal fără concurs, pentru activităţi specifice domeniilor migrație și azil, situații de urgență și ordine și siguranță publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data încetării conflictului armat din Ucraina; Dreptul la educație Copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și din aceleași bugete cu antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale; De asemenea, copiii ucraineni vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății; În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești, Ministerul Educaţiei va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat; Pentru refugiații cazați în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private, se acordă o subvenție pentru cazare 50 lei/refugiat/zi și masă în cuantum de 20 lei/refugiat/zi, pe o perioadă de până la 90 de zile. Protecția copilului Se reglementează statutul minorului neînsoțit ca fiind cetățeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoțit de niciunul dintre părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane. Protecția persoanelor cu dizabilități persoanele cu dizabilități însoțite sau neînsoțite, care rămân în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale de protecție prevăzute de lege: locuințe protejate, centre de pregătire pentru viață independent, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/criză; Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Asistență medicală Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență; Dreptul la muncă soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, astfel încât aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din muncă. Acest fapt va contribui la o mai bună integrare a lor în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României; Cetățenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului roman. Prin această declarație ei își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României; De asemenea, cetățenii proveniți din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obținerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de ședere în scop de muncă. Donații, sponsorizări se aduce o modificare Legii 273/2006 privind finanțele locale și prevede posibilitatea realizării de donații pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina; Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor; Campania de donare se desfășoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la data de 31 decembrie 2022; În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituției de credit din ziua transferului. De asemenea, și în domeniul TVA se reglementează ca bunurile și serviciile acordate gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina, să fie considerate bunuri și servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului; Bunurile acordate și/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizațiilor neguvernamentale care și-au exprimat intenția, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor.
Prezenta propunere legislativă vizează modificarea articolului 803 din Legea nr. 96/2005 privind reforma în domeniul sănătăţii, care să prevadă posibilitatea furnizării de medicamente autorităţilor şi organizaţiilor care acţionează în domeniul asistenţei umanitare, chiar dacă nu deţin autorizaţii de distribuţie angro sau nu reprezintă unităţi farmaceutice.
| L226/2022 - Pl-x 313/2022 - Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii |
Prezenta propunere legislativă stabilește că normă întreagă a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână poate fi repartizată și pe parcursul a 4 zile de muncă pe săptămâna, cu o durată zilnică de 10 ore. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat și trebuie să respecte prevederile Directivei 2003/88/CE.
Prezenta propunere legislativă vizează includerea zilei de 6 ianuarie - Botezul Domnului în cadrul sărbătorilor legale pentru care se oferă zile libere.
Această propunere legislativă propune ca valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent să se stabilească de către Institutul National de Statistică şi să se aprobe prin ordin al Institutul National de Statistica, până la data de 1 decembrie a fiecărui an, pentru a fi luat în calcul la fundamentarea Legii Bugetului de Stat şi Legii Bugetului Asigurărilor sociale de stat, în anul următor. Propunerea legislativă vizează ca valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă, în sumă de 3.000 lei să fie salariul minim brut pe economie garantat în plată.
Prezentul proiect de lege aduce modificări și completări legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, printre care se numără: eliminarea comisiei de evaluare, ai cărei membri erau desemnaţi conform deciziei angajatorului şi care la sfârşitul perioadei de stagiu evaluează şi eliberează fiecărui stagiar un referat de evaluare; ntroducerea obligației ca mentorul să evalueze în mod obiectiv activitatea stagiarului și să propună modalități de îmbunătățire a activității acestuia; - introducerea obligației ca mentorul să întocmească referatul de evaluare a activității stagiarului, cu 10 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu; certificatul/adeverința de finalizare a stagiului se eliberează de angajator pe baza referatului de evaluare elaborat de mentor; în cazul încetării/modificării contractului individual de muncă al mentorului ce are impact asupra derulării stagiului, mentorul are obligaţia de a efectua un raport asupra perioadei de stagiu parcurse de stagiar până în acel moment, care este avut în vedere la evaluarea finală de către conducătorul compartimentului; eliminarea raportul de stagiu întocmit de stagiar, care cuprinde descrierea programului de activităţi desfăşurate de stagiar pe parcursul perioadei de stagiu şi era avut în vedere de către comisia de evaluare, la evaluarea finală a stagiarului; evaluarea activităţii stagiarului se realizează de către conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea stagiarul pe baza referatului de evaluare elaborat de mentor, având posibilitatea de a solicita mentorului şi alte documente care au stat la baza elaborării acestuia; referatul de evaluare se aduce la cunoştinţa stagiarului în termen de 3 zile lucrătoare de la data completării sale de către mentor; stagiarul are dreptul să primească referatul de evaluare şi certificatul/adeverinţa de finalizare a stagiului și să conteste referatul de evaluare, dacă este cazul; contractele de stagiu încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.
Programul Interreg VI-A România-Bulgaria (Programul RO-BG) se întinde pe șapte județe din partea de sud a României (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța) și opt districte din partea de nord a Bulgariei (Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich și Silistra). Toate cele 15 regiuni NUTS3 sunt situate de-a lungul celor 630 km de frontieră româno-bulgară. Prioritatea 1: O regiune bine conectată Obiectiv specific: 3.2. Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere; Prioritatea 2: O regiune mai verde Obiectiv specific: 2.4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice Obiectiv specific: 2.7. Creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare Prioritatea 3: O regiune educată Obiectiv specific: 4.2. Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online Prioritatea 4: O regiune integrată Obiectiv specific: 5.2 Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, în domeniul culturii, al patrimoniului natural, al turismului durabil, precum și a securității în alte zone decât cele urbane.
Prezenta propunere legislativă interzice membrilor organelor de conducere din sindicate şi patronate sa deţina calitatea de membru al unui partid politic pe durata mandatului în cadrul acelei organizaţii. Scopul legii este acela de a proteja membrii sindicatelor şi patronatelor de ingerinţe politice în activitatea sindicală şi patronală şi a credibiliza reprezentativitatea acestor organizaţii.
Prin prezentul proiect de lege se aprobă OUG nr.83/2022 și se modifică și completareză OG nr. 51/1998, cu privire la: Definirea și redefinirea unor termeni Simplificarea procedurilor pentru acordarea finanțărilor nerambursabile - pe bază de contracte încheiate între autoritatea finanţatoare şi beneficiari, cu adaptarea corespunzătoare de către autorităţile finanţatoare a modelelor aprobate prin normele metodologice privind sistemul simplificat de management, aplicare, decont și verificare, aprobate prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului finanţelor Actualizarea dispozițiilor referitoare la constituirea Fondului Cultural Național Înființarea Registrului finanțărilor nerambursabile din domeniul culturii – baza de date centralizată la nivel național care cuprinde informații despre proiectele din domeniul cultural care au primit finanțare nerambursabilă Actualizare 16.06.2022 - Versiunea actualizată inclusă pe agenda ședinței de Guvern Modificări aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”: precizări privind specificitatea şi structura acestui Program, clarificarea diferenţelor dintre componenta culturală şi cea de dezvoltare a infrastructurii culturale sunt precizate sursele și sumele ce vor fi alocate pentru finanțarea implementării Programului Cultural în perioada 2022-2024 asigurarea implementării coerente a Programului Cultural de către structurile de implementare, în conformitate cu viziunea și conceptele principale ale Candidaturii, este de competența unei 8 organizații neguvernamentale, persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică, apolitică şi independentă, cucaracter cultural şi educativ sunt prevăzute condițiile de acordare a finanțărilor și este stabilită procedura cadru privind acordarea avizului prealabil pentru selecţia solicitanţilor finanţărilor nerambursabile ce urmează a fi acordate în baza concursurilor de proiecte prin diversele programe de finanţare este necesară pentru o aplicare adecvată
Prezenta hotărâre vizează aprobarea unui nivel mediu lunar al subvenției de până la 50% din cel mai mic standard de cost din cele două clase – rezidențiale și fără cazare/de zi, în care sunt prevăzute serviciile sociale în Nomenclatorul serviciilor sociale, estimat pe baza stadardelor de cost în vigoare, aprobate prin HG nr.426/2020, următoarele cuantumuri, cu precizarea că pentru centrele fără cazare nu a fost luat în calcul standardul de cost pentru centrele de consiliere copii: 1000 lei/persoană, pentru serviciile sociale rezidențiale; 600 lei/persoană, pentru serviciile sociale de zi, la domiciliu sau în comunitate; De asemenea, au fost excluse de pe lista serviciilor neeligibile, devenind, astfel, eligibile, centrele pentru gravide în dificultate (8790 CR-MC-II), , centrele de zi pentru monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispusă să îşi abandoneze copilul (8899 CZ-F-II), centrele de informare şi sensibilizare a populaţiei (8899 CZ-VD-II), centrele de zi pentru victime ale dezastrelor naturale (8899 CZ-PN-I) și centrele de suport pentru situații de urgență/de criză (8899 CZ-PN-II). Proiectul propune de asemenea simplificarea administrativă și reglementarea digitalizării procesului de evaluarea și selecție, precum și a procesului de acordarea lunară a subvenției, de depunere lunară a cererilor de solicitare a subvenției și a rapoartelor.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms