Prezenta propunere legislativă modifică și completează Articolul 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, mai exact, alineatul (2) se modifică şi se completează, după cum urmează: Acordarea zilelor libere se face de către angajator, în situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal.
Prezentul proiect de ordin aprobă Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru Mediu a proiectelor vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului. Solicitanţi eligibili în cadrul programului sunt organizaţiile neguvernamentale, persoane juridice române, asociaţii sau fundaţii, înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului; minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 - 18 ani; vizează probleme de mediu din următoarele domenii: poluarea aerului; poluarea apelor; defrișarea pădurilor; poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului; circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor; exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale; beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi; protecția ariilor naturale / parcurilor naturale; agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului; industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului; protecția florei și faunei; schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală; efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului; drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru protecția şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027, denumită în continuare Strategia, prevăzută în anexa nr. 1 și Planul operațional pentru implementarea Strategiei, prevăzut în anexa nr. 2. Scopul general al Strategiei “Copii protejați, România sigură” este acela de a asigura, cu implicarea copiilor, realizarea efectivă a drepturilor lor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate. Rezultatele așteptate sunt prezentate sub forma a 20 de ținte selectate pentru fiecare dintre domeniile Strategiei “Copii protejați, România sigură”, fixate pentru orizontul de timp 2027: Ținta nr. 1: Numărul de copii afectați de sărăcie și excluziune socială este mai scăzut cu 400.000 de copii raportat la valoarea de referință din 2019 de 1.323.000 copii, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multidimensional. Ținta nr. 2: Impactul protecției sociale asupra reducerii ratei sărăciei copiilor este de 30%, față de 45% la nivelul anului 2020. Ținta nr. 3: Copiii în dificultate și familiile acestora sunt prioritizate pentru a beneficia de locuință socială și sunt eligibile pentru un ajutor de locuire, inclusiv sub forma unui sprijin pentru închirierea unei locuințe, atunci când nu sunt disponibile locuințe sociale. Ținta nr. 4: Copiii afectați de sărăcie beneficiază de un program de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale. Ținta nr. 5: Toți copiii școlarizați participă la activități de informare pe tema impactului violenței și a modalităților de raportare a acesteia, organizate în fiecare an. Ținta nr. 6: Toate localitățile din mediul rural, toate orașele și toate municipiile au servicii publice de asistență socială acreditate, în condiții de acreditare revizuite pentru a asigura calitatea serviciilor. Ținta nr. 7: Numărul de copii beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie este mai mare cu 30%. Ținta nr. 8: 3 din 4 copii separați temporar sau definitiv de familie sunt plasați în servicii de tip familial. Ținta nr. 9: Mortalitatea infantilă este mai scăzută cu 20% față de anul 2019. Ținta nr. 10: Mortalitatea prin cauze evitabile se reduce cu 20% față de anul 2019, pentru copiii de toate vârstele. Ținta nr. 11: Acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare atinge țintele recomandate de OMS. Ținta nr. 12: Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani. Ținta nr. 13: Rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019. Ținta nr. 14: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, respectiv elevii aflați sub nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% față de nivelul din anul 2018. Ținta nr. 15: Documentele de politici naționale care vizează drepturile copilului sunt elaborate în formate accesibile pentru copii și cu participarea copiilor. Ținta nr. 16: Specialiștii care lucrează cu copiii în proceduri penale, civile și administrative (procurori, judecători, polițiști, asistenți sociali, psihologi etc.) au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face justiția prietenoasă și accesibilă pentru copii, ca urmare a formării lor inițiale sau continue. Ținta nr. 17: Depunerea plângerilor, investigarea și judecarea cauzelor în care sunt implicați copii în calitate de victime, suspecți sau, după caz, inculpați sau martori se desfășoară în condiții prietenoase cu aceștia, create pe baza unor standarde unitare și implementate prin proceduri dedicate. Ținta nr. 18: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare inițială pentru toate categoriile de profesioniști care lucrează cu copiii. Ținta nr. 19: Cel puțin un program național de întărire a capacității de funcționare a mecanismelor actuale de participare a copiilor la luarea deciziilor este implementat. Ținta nr. 20: Până în anul 2027 vor fi adoptate reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale violenței, inclusiv în mediul online.
Prezenta hotărâre are ca scop modificarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în sensul că: elemente ale raportului de evaluare internă se vor încărca pe platforma digitală, gestionată de ARACIP; în vederea obţinerii acreditării, în cadrul documentelor manageriale de prognoză cuprinse în raportul de evaluare internă, doar unităţile de învăţământ de stat vor depune programul de dezvoltare a sistemului de control managerial; se va comunica persoanei juridice care solicită evaluarea faptul că este declanşată procedura de evaluare în cazul în care raportul de evaluare internă este complet; constituirea comisiilor de experţi, desemnaţi de ARACIP pe bază de hotărâre, din 2-4 persoane, colaboratori externi ai ARACIP, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare; verificarea documentelor depuse se realizează prin intermediul platformei digitale, iar în cadrul vizitei la faţa locului se verifică implementarea standardelor pe baza colectării datelor de la beneficiari/cadre didactice/didactic auxiliar şi nedidactic/directori/comunitate locală/angajatori/operatori economici. Dacă dovada implememntării standardelor este sub forma unui document, acesta se analizează, după încărcarea în platforma digitală, înaintea realizării vizitei la faţa locului. Totodată, prezentul proiect are în vedere faptul că pentru fiecare furnizor de educaţie se acordă un "certificat de calitate", care cuprinde gradul de încredere acordat unităţii de învăţământ din perspectiva calităţii şi care se emite pe baza unei metodologii aprobate de Consiliul ARACIP. Stabilirea gradului de încredere se face în urma vizitei de evaluare pe baza îndeplinirii cerinţelor din standardele de evaluare la nivel minimal sau peste aşteptări. Pentru procedura de autorizare de funcţionare provizorie, ARACIP va emite certificatul de calitate la jumătatea primului an de funcţionare, pe baza unor documente în susţinerea îndeplinirii indicatorilor de performanţă din standardele de evaluare, de către unităţile de învăţământ/furnizorului de educaţie. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, art. 4 din H.G. nr. 993/2020, precum şi anexa 3 se abrogă. Unităţilor de învăţământ/furnizorilor de educaţie aflate în procedura de evaluare externă în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie/de acreditare sau în procedura evaluării periodice a calităţii li se aplică dispoziţiile anexei 1 şi anexei 2 astfel cum sunt modificate prin prezenta hotărâre de Guvern.
Prezentul proiect de lege reglementează modalitatea de acordare şi emitere a tichetelor sociale pe suport electronic și pentru persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, pentru plata de ajutoare, indemnizaţii sau alte forme de sprijin, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat conform legii sau în cadrul programelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Pot avea calitatea de unităţi emitente persoanele juridice precum şi instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit autorizate în state membre ale Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.84/2022, ce are în vedere modificarea şi completarea prevederilor Legii nr. 11/1991 și ale Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 și propune asigurarea unui cadru legal clar şi previzibil, demers util atât pentru protejarea consumatorilor, cât și pentru asigurarea faptului că întreprinderile sunt în măsură să își conformeze comportamentul pe piaţă, în vederea clarificării procedurii de instrumentare a practicilor de concurenţă neloială de către autoritatea de concurenţă, cât și a celor speculative, din perspectivă administrativă. În ceea ce privește cadrul general aplicabil acțiunilor speculative: în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne, sunt reglementate aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalități evidente ale pieţei, în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative. Guvernul României, va stabili, prin hotărâre de Guvern, pentru o perioadă determinată, produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționarea a economiei sau bunăstarea consumatorului, și va detalia procedura de analiză, aplicare și colaborare dintre ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și alte autorități sau instituții publice competente pentru punerea în aplicare a prevederilor hotărârii de Guvern. sunt cuprinse tipurile de acțiuni interzise în ceea ce privește produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile avute în vedere, precum și criteriile ce vor fi avute în vedere, prin hotărâre de Guvern, pentru perioada stabilită, în vederea punerii în aplicare a prevederilor ordonanței de urgență. au fost introduse o serie de prevederi care au ca obiect combaterea, în anumite condiții și în situații excepționale precum starea de urgență, starea de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, starea de război, starea de asediu sau alte situații de criză identificate explicit prin acte normative, a acțiunilor speculative, fiind, totodată, asigurată modificarea și completarea corespunzătoare a actelor normative care asigură cadrul legislativ privind punerea în aplicare a respectivelor măsuri Cu privire la modificările propuse pentru Legea nr. 11/1991: a fost clarificat şi stabilit scopul legii, în sensul în care este subliniat faptul că acesta vizează componenta „business to business”, ţinând cont de interesele private şi publice, astfel cum apar acestea definite în dreptul naţional. a fost clarificată sfera practicilor de concurenţă neloială interzise, în sensul în care au fost completate unele prevederi existente, aşa cum este cazul practicii de concurenţă neloială ce vizează deturnarea clienţilor unei întreprinderi prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material şi referirea la utilizarea informaţiilor confidenţiale pentru săvârşirea faptei au fost introduse noi practici de concurență neloială, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi au fost prevăzute norme de natură procedurală în ceea ce priveşte modalitatea şi etapele de soluţionare a practicilor de concurenţă neloială Cu privire la modificările și completările propuse pentru Ordonanța Guvernului nr. 21/1992: au fost introduse noi practici de concurență neloială, săvârșite de întreprinderi față de consumatorul persoană fizică au fost introduse prevederi cu privire la cifra de afaceri, precum și cu privire la procedura de stabilire și aplicare a sancțiunii la cifra de afaceri se reglementează modalitatea de sancționare și măsurile ce pot fi dispuse în cazul constatării noilor practici interzise. ACTUALIZARE 16.06.2022 - varianta actualizată, inclusă în ședința Guvernului: sunt considerate concurență neloială și, deci, interzise, orice alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube concurenților categoriile de produse și servicii care vor face obiectul prezentei ordonanțe sunt cele apreciate de ministerele de resort ca fiind esențiale în raport cu specificul situațiilor de la art. 1, alin. (1). Acestea vor fi stabilite prin Hotărâre de Guvern Guvernul va emite o Hotărâre cu aplicabilitate de cel mult 3 luni, care să aprobe și procedura prin care pot fi consultate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor Se modifică sancțiunile pentru practicile comerciale neloiale, fiind eliminat pragul de 0,1% din cifra de afaceri totala pentru pers. juridice: amenda între 50.000 - 500.000 lei pentru persoanele juridice amendă între 5.500 - 11.000 lei pentru persoanele fizice se stabilesc criterii pentru individualizarea sancțiunilor pentru practicile comerciale neloiale marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul/serviciul respectiv vor fi luate în considerare la evaluarea acțiunilor speculative mecanismul de colaborare dintre ANAF, Consiliul concurenței și ANPC, în vederea combaterii acțiunilor speculative, va fi prevăzut într-un ordin comun al celor trei instituții Consiliul Concurenței va emite un ordin cu instrucțiuni și orientări pentru punerea în aplicare a prezentei legi. se elimină prevederea potrivit căreia Consiliul Concurenței poate decide încetarea practicilor, pe durata cercetării aprofundate, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existența unor practici comerciale neloiale în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, C.Concurenței va modifica regulamentul privind sancționarea practicilor comerciale neloiale. Actualizare 08.06.2022 - Forma trimisă pentru aviz la Consiliul Economic și Social conține modificări, printre care se numără: În vederea asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, Guvernul României, stabileşte, prin hotărâre produsele, categoriile de produse sau serviciile esenţiale considerate în situaţie de risc speculativ ce pot afecta buna funcţionare a economiei sau bunăstarea consumatorului, pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri Noţiunea de risc speculativ vizează acele situaţii în care apar majorări nejustificate de preţuri sau există un dezechilibru major între cerere şi ofertă pe piaţă, identificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate potrivit atribuţiilor sale prevăzute în Legea nr. 207/2015 Pentru perioada stabilită în hotărârea Guvernului privind produsele, categoriile de produse sau serviciile esenţiale considerate în situaţie de risc speculativ, în vederea evaluării acţiunilor speculative sunt introduse și următoarele criterii: nivelul preţului de vânzare comparativ cu preţurile practicate în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare alea ultimilor 3 ani, fără ca diferenţele să fie justificate obiectiv; creşterea artificială a costurilor de producţie, inclusiv salariale, pentru a masca o creştere nejustificată a preţului produsului/serviciului final mărirea stocurilor comparativ într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferenţele să fie justificate obiectiv.
Prezentul proiect de lege prevede scutirea de taxă TVA pentru achiziţiile efectuate de organizaţiile nonprofit în vederea construiri, reabilitări sau modemizării de unităţi spitaliceşti şi a dotării acestora cu aparatură şi echipamente de specialitate, materiale şi consumabile de uz sanitar. Organizaţiile nonprofit au dreptul să deducă taxa achiziţiilor dacă sumele returnate sunt utilizate exclusiv pentru finanţarea de activităţi de construire/reabilitare/modemizare de unităţi spitaliceşti şi de dotare a acestora cu aparatură şi echipamente de specialitate, materiale şi consumabile de uz sanitar.
Strategia națională „Părinți educați, copii fericiți” are ca fundament considerentul că instituțiile statului pot sprijini și ajuta în îngrijirea și creșterea copiilor prin educarea tinerilor și a membrilor familiei, reprezentanților legali ai copiilor, învățarea pe tot parcursul vieții fiind un element cheie al modernizării societății românești. Serviciile vor putea fi furnizate, în principal, de către şcoală, dar şi de orice alte entități care oferă programe și servicii sociale și de educație din sectorul educaţie, sănătate, protecţie sau de către ONG-uri şi alte structuri de la nivelul comunităţilor locale, în funcţie de nevoile locale şi ţinând cont de standardele naţionale. Autorităţile centrale/locale vor încheia acorduri de parteneriat cu organizaţiile internaţionale şi ONG-urile de profil pentru dezvoltarea şi crearea serviciilor şi programelor de educaţie parentală. Implementarea prezentei Strategii include trei etape, care sunt delimitate prin arii specifice de intervenţii prioritare pentru fiecare etapă de implementare: Etapa I de implementare cuprinde perioada anilor 2022-2024, care se va axa pe elaborarea planului naţional de acţiuni privind dezvoltarea educaţiei parentale, elaborarea curriculumului integrat la nivel național destinat specialiștilor, elaborarea curriculumului național pentru educatori parentali, elaborarea metodologiilor, formarea resurselor umane, realizarea unor programe pilot de educație parentală şi de pregătire a resurselor umane, inițierea campaniilor de informare, evaluarea activităţilor desfăşurate, realizarea unor analize de costuri detaliate pentru diferite tipuri de programe. Etapa a II-a de implementare cuprinde perioada anilor 2024 – 2025, fiind concentrată, în primul rând, pe continuarea acţiunilor trasate şi/sau demarate în cadrul primei etape, în special, în vederea asigurării sustenabilităţii politicilor şi durabilităţii rezultatelor şi parentale. În această etapă se continuă organizarea de programe extinse pe diferite categorii de părinți / persoane în grija cărora se află copiii și campaniile de informare. Totodată, în această perioadă se consolidează structura de implementare, modalitățile practice de monitorizare și evaluare. Etapa a III-a de implementare cuprinde anii 2025-2030, în cadrul căreia se vor extinde la nivel național activităţile educaţie parentală şi de dezvoltare a abilităților parentale la tineri (ca viitori adulți) se continuă campaniile de informare
Prin prezentul proiect de lege se aprobă OUG nr. 59/2022 care are în vedere: modificarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării posibilității de depunere a solicitărilor de eliberare a avizelor de angajare/detașare la oricare dintre formațiunile teritoriale pentru imigrări ale Inspectoratului General pentru Imigrări; modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul extinderii, de la 60 la 180 de zile, a termenului în care străinul poate solicita eliberarea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă, de la data obţinerii de către angajator, a avizului de angajare Actualizare 02.04.2022 - în varianta trimisă la Consiliul Economic și Social se propune extinderea ternenului de soluţionare, de către Centrul Naţional de Vize, a cererilor pentru eliberarea vizelor pentru angajare în muncă, de la 10 zile prevăzute în prezent, la 20 de zile.
Propunerea legislativă prevede modificarea și completarea reglementărilor în vigoare cu privire la concediile medicale și indemnizațiile aferente acordate angajaților, prin eliminarea obligaţiei angajatorului de a suporta primele 5 zile de concediu medical din fonduri proprii, urmând a fi suportate din FNUASS, astfel: un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului (CAM, impozitul pe salarii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurări sociale) şi sumele aferente concediilor medicale angajatorul poate opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizaţiilor de concediu medical plătite salariaţilor săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea/restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă purtătoare de dobânzi şi penalităţi în cazul unor întârzieri la decont sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul doreşte să le compenseze se vor înscrie în Declaratia 112, urmând să fie modificate în consecintă normele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a declaraţiei se propune ca sumele solicitate la decont de către angajatori să fie purtătoare de dobânzi şi penalităţi reducerea, la 60 zile, termenului de depunere a documentelor justificative pentru decontul indemnizaţiilor de concediu medical suportate de către angajator eliminarea obligaţiei de a achita, din fonduri proprii, indemnizaţia de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical se vor actualiza normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 respectiv cele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” Prevederile de mai sus sunt preconizate a intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms