Prezentul proiect de lege aprobă OUG 99/2022 prin care se aprobă schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, cu subcomponentele acesteia: IMM INVEST ROMÂNIA - acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele acordate IMM-urilor şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie de către instituţiile de credit AGRO IMM INVEST - acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele acordate IMM-urilor şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar IMM PROD - asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii, denumite în continuare IMM-uri, inclusiv start-upuri, din zona urbană GARANT CONSTRUCT - destinată proiectelor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-uri din sectorul construcţiilor și UAT-uri INNOVATION - sprijnirea companiilor care detin o componenta de inovare, a celor care realizeaza invenții și inovații, susținerea activităților care promovează exportul IMM-urilor constând în activități care să conducă la stimularea exporturilor româneşti, respectiv la susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate, stimularea comerțului on-line și a digitalizării, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare, care activează în industria exportatoare nepoluantă. RURAL INVEST - susţinerea IMM-urilor, întreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie şi a întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar prin acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele acordate de către instituţiile de credit. Pentru garanţiile acordate beneficiarilor schemei, se percep comisioane de risc, cu respectarea paragrafului 47 lit. b) din Cadrul Temporar Ucraina, astfel: pentru beneficiarii ce se încadrează în categoria întreprinderile mici şi mijlocii: la nivelul de 0,25% pentru primul an de garantare, de 0,5% pentru anii 2 şi 3 de garantare, respectiv de 1% pentru anii 4-6 de garantare, aplicat la valoarea I soldul garanţiei de stat; pentru beneficiarii care se încadrează în categoria întreprinderilor mari, întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie şi UAT-uri, se percep comisioane de risc, la nivelul celor aferente întreprinderilor mari, respectiv: la nivelul de 0,5% pentru primul an de garantare, de 1% pentru anii 2 şi 3 de garantare, respectiv de 2% pentru anii 4-6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanţiei de stat.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030, prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.. Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România. Abordarea propusă prin Strategie este centrată pe: Prioritizarea intervențiilor de prevenire - prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament - întărirea capacității de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile și opțiuni de tip autotestare. Asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV - prevede asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea de beneficii și servicii sociale Asigurarea unui mediu propice - instituirea unui mecanism de finanțare a organizațiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei Coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA - cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional și național. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparține MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel național răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.100/2022 care prevede implementarea unui Plan național de măsuri destinat protecției și incluziunii persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România. Astfel, printre măsurile de sprijin cuprinse în Plan se numără: Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina Întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a acestora Creșterea gradului de informare a cetățenilor ucraineni privind accesul pe piața muncii Creșterea gradului de informare și formare a angajatorilor români privind modalitatea de angajare a cetățenilor ucraineni Includerea acestora în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic Acordarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, a medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate Înregistrarea copiilor din Ucraina în sistemul național de protecție a copilului și asigurarea accesului la servicii esențiale de protecție a copilului, inclusiv servicii de monitorizare și reunificare a familiei Dezvoltarea competențelor profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului Dezvoltarea capacității de management a furnizorilor publici și privați de servicii sociale Simplificarea și adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului la servicii sociale și beneficii de asistență socială.
Prezentul proiect de lege vizează acordarea unei scutiri de impozit pe procentul din profitul reinvestit în mod obligatoriu în scopul social sau alocat obligatoriu rezervei statutare pentru întreprinderile sociale de inserţie pentru a-şi putea maximiza rolul pe care îl au în angajarea şi asigurarea tranziţiei pe piaţa muncii a persoanelor din categorii vulnerabile. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de Ia publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 117/2022, care vizează adoptarea de urgență a modificărilor Legii concediului paternal nr. 210/1999, astfel încât să se asigure conformitatea cu prevederile Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE, până la data de 2 august 2022: modificarea reglementărilor actuale în sensul acordării concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de salariat cu un contract de muncă sau un raport de muncă, încheiat conform legii și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de asigurat a titularului în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; introducerea unei prevederi prin care se asimilează salariaților și următoarele categorii de persoane: cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale (cooperațiile), cu contract de mandate, cu contract de management, cu contract civil de prestări servicii pentru teatru, persoanele care sunt alese în funcțiile pe care le ocupă și care lucrează în cadrul unei instituții executive, legislative sau judecătorești în România; funcțiile de demnitate publică și funcționarii parlamentari. extinderea duratei actuale a concediului paternal, de la 5 zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare care să fie efectuate cu ocazia nașterii copilului salariatului; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar, potrivit legii; modificarea prevederilor actuale astfel încât să permită tatălui care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de majorarea cu 10 zile lucrătoare a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut, fiind astfel modificate dispozițiile actuale care au caracter discriminatoriu, care permit majorarea concediului doar pentru un singur copil; introducerea de noi reglementari privind obligația angajatorului de a aproba concediul paternal; completarea reglementărilor actuale privind interdicția de concediere a salariatului pe perioada efectuării concediului paternal; introducerea unor reglementări noi privind menținerea drepturilor privind încadrarea în muncă care au fost dobândite sau sunt în curs de a fi dobândite de salariați la data la care începe concediul paternal; definirea statului contractului de muncă sau al raportului de serviciu pe perioada concediului de paternitate, în ceea ce privește drepturile la prestații de securitate socială, printre care contribuțiile la sistemul de pensii, cu menținerea raportului de muncă pe parcursul acestei perioade; introducerea de reglementări privind sancțiunile în cazul nerespectării prevederilor legislației naționale care transpun prevederile directivei; reglementarea obligației autorităților de informare, atât a salariaților, cât si a angajatorilor în cuprinsul actului normativ, cu definirea instituției/instituțiilor care vor realiza informarea și modalitatea de realizare; introducerea altor modificări astfel încât să fie asigurată claritate la nivel legislativ și o transpunere corespunzătoare a prevederilor noii Directive;
Prezenta propunere legislativă dorește modificarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, în chestiunea continuării activităţii pe funcţii de execuţie de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Astfel, au loc următoarele modificări: Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în activitate până Ia împlinirea vârstei de 70 de ani, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă. Salariatul care optează pentru continuarea activităţii conform Art. 56, alin (4) şi desfăşoară activităţi remunerate din fonduri publice in condiţiile legii, nu pot deţine funcţii de conducere. În condiţiile în care Ia nivelul organizaţiei, nu există nicio poziţie de execuţie vacantă, conducerea acesteia poate face demersurile necesare creării uneia pentru încadrarea salariatului menţionat.
Propunerea legislativă modifică articolul 26 alin.(1) din O.U.G. nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel își propune să extindă vârsta până la care se poate acorda concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, de la 7 ani în prezent, la 12 ani.
Proiectul de lege prevede modificarea Codului muncii, prin adăugarea a două noi tipuri de contracte angajat-angajator, astfel: Contractul individual de muncă „la cerere” - contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele şi în intervalul orar stabilite de către angajator, cu condiţia înştiinţării în scris a salariatului în termenul stabilit în contract, dar care nu poate fi mai mic de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat a activităţii pentru care este solicitat. Poate fi utilizat doar în următoarele în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: (1) agricultură, vânătoare și servicii anexe (diviziunea 01); (2) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor (grupa 823); (3) publicitate (grupa 731); (4) alte activități recreative și distractive (grupa 932) Angajatorul are obligaţia de a garanta în plată salariul aferent numărului de ore prestate de către salariat, dar nu mai puţin de salariul aferent unui număr de cel puţin 32 ore/lună. Modelul cadru al contractului se aproba prin ordin al ministrului muncii , in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial. Contractul individual de muncă cu mai mulţi angajatori - contractul cu normă întreagă în baza căruia un salariat prestează muncă pentru şi în subordinea mai multor angajatori, pentru desfăşurarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. Grupul de întreprinderi reprezintă structura formată din două sau mai multe întreprinderi, din care una dintre acestea exercită controlul asupra celorlate întreprinderi din grup. Modelul cadru al contractuluise aprobă prin ordin al ministrului muncii, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial ai României. Actualizare 11.10.2022 - amendamente admise la raportul Comisiei de la Senat: În cazul Contractului individual de muncă „la cerere”, se stabilește ca în momentul în care face solicitarea, angajatorul să-l înștiințeze pe salariat în scris, prin orice mijloc care asigură transmiterea textului şi păstrarea dovezii transmiterii acestuia; Numărul de ore garantate în plată este de 32 de ore lunar. Orele de muncă prestate adiţional vor fi înregistrate şi plătite corespunzător; Se elimină prevederea potrivit căreia Contractul individual de muncă „la cerere” poate fi utilizat doar în anumite domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională Se introduce dreptul salariatului de a refuza sarcinile cerute de angajator fără a suferi consecinţe negative, în cazul în care nu este respectat termenul de înştiinţare sau în cazul în care i se solicită prestarea de activităţi în afara orelor şi zilelor de referință.
Prin prezentul proiect de lege se instituie posibilitatea ca în anumite situaţii de criză, care vor fi definite prin Hotărâre de Guvern sau prin decizii ale altor autorităţi publice locale, de exemplu inundaţii în anumite zone, secetă, război în vecinătatea României care pot afecta o anumită zonă a economiei etc, să se aplice măsuri de tipul kurzarbeit: posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului; pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură să beneficieze de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractual individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut orar prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat; indemnizaţia prevăzută mai sus să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea; indemnizaţia să fie venit asimilat salariului şi supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale, în condiţiile legii; pe perioada de aplicabilitate a prezentei măsuri salariatul va beneficia de toate celelalte drepturi aferente timpului de muncă prevăzut în contractul individual de muncă. De asemenea, se reglementează şomajul tehnic care poate fi decis, la fel ca măsurile de tip kurzarbeit, la nivel local: ca urmare a Întreruperii activităţii, determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu sau a altei situaţii excepţionale constatate prin Hotărâre de Guvern sau prin Decizie a Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, justificată de o situaţie neprevăzută care determină oprirea forţată a activităţii pe o perioadă de timp mai mare de doua săptămâni, angajaţii beneficiază, din bugetul de stat, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut. De aceste măsuri vor beneficia următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor - grupa 823; publicitate - grupa 731; alte activităţi recreative şi distractive - grupa 932.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 73/2022, prin care se prelungește perioada de aplicabilitate ulterior datei de 8 iunie 2022, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, a măsurii prevăzute de art. 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.132/2020, prin excepție de la prevederile art.1 alin.(1). De asemenea, având în vedere efectele directe asupra producției ca urmare a situației economice la nivel internațional, generată de creșterea inflației, a fost introdusă posibilitatea ca entitățile economice care se confruntă cu diminuarea producției să poată beneficia de măsura prevăzută la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.132/2020.