Prin prezentul proiect de hotărâre se prevede că unitățile de îngrijire la domiciliu vor fi complementare centrelor de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice și vor asigura servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice - cod 8810ID – I, conform Nomenclatorului serviciilor sociale aprobat prin HG nr. 867/2015. Schimbările preconizate vizează următoarele: Separarea categoriilor principale de activități aferente centrelor de zi de asistenţă şi recuperare, cod 8810 CZ-V-I, de cele aferente centrelor de zi de socializare şi petrecere a timpului liber (tip club), cod 8810 CZ-V-II; Completarea și modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, specifice fiecărei categorii, conform obiectivului PNRR; Modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, aferente categoriei Unități de îngrijire la domiciliu, 8810 ID-I, în vederea completării cu alte activități, conform obiectivului PNRR; Abrogarea numărului curent 36, referitor la îngrijiri personale la domiciliu acordate de îngrijitori persoane, motivat de faptul că această categorie se regășește în categoriile deja reglementate, fiind omisă abrogarea cu ocazia revizuirilor anterioare ale Nomenclatorului serviciilor sociale; Abrogarea numărului curent referitor la creșe; Modificarea denumirii titlului: titlul "Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în nevoie” în ”Servicii pentru asistență și suport pentru persoane aflate în nevoie”, pentru a asigura vizibilitatea activităților care pot fi organizate ca serviciu, fie exclusiv în cadrul autorității administrației publice locale, respectiv de serviciul public de asistență socială, fie de alți furnizori de servicii sociale publici sau privați; Modificarea și completarea activităților din cadrul serviciilor de asistență comunitară
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Mecanismul de colectare și monitorizare a datelor pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, denumit în continuare Mecanism, prevăzut în Anexa nr. 1, ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi. Se asemenea, se înființează Biroul monitorizare și statistici, ca urmare a reorganizării Compartimentului monitorizare și statistici din cadrul Direcției Drepturi Persoane cu Dizabilități, cu rol în: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Pilonul V. Sănătate, precum și reziliență, economică, socială și instituțională, Componenta C13. Reforme sociale, Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, gestionarea Mecanismului prevăzut la art. I. și al Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea
Prin prezentul proiect de ordin se aprobă Ghidul Specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C2/S/1.B, pentru subinvestiția I.1.B „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Scopul schemei îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deținătorilor publici și privați de terenuri forestiere, precum și formelor asociative ale acestora, pentru refacerea pădurii pe suprafețele care au fost afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale. Beneficiar al schemei poate fi orice deținător public sau privat al unui teren aflat în fondul forestier național ce a fost afectat de acțiunea unor incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale, pe o suprafață de minim 0,5 ha de împădurit, indiferent de mărime, precum și formele asociative ale acestora. Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru Subinvestiția I1.B "Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale" este de 100.000.000 Euro.
Propunerea legislativă prevede obligația ca toate proiectele și investițiile implementate și desfășurate de autoritățile și instituțiile publice să fie publicate pe site-urile acestora, într-un mod clar și transparent (ex: utilizând elemente vizuale precum poze și materiale video).
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 114/2022, prin care se modifică şi completează Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și prevede următoarele: Constituirea venitului minim de incluziune - VMI- din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin. (1) din lege. Eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă -ISR. Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condiţiile Legii nr.111 /2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic. Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale. Actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate: Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/ adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei) Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei. Conectarea beneficiarilor de venit minim de incluziune la sistemul de servicii sociale. Introducerea stimulentului financiar prevăzut de Legea nr.416/2001, respectiv prelungirea acordării cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puţin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni. Sunt actualizați termeni și definiții cărora li se aplică prevederile legii Introducerea condiționalităților prevăzute în prezent pentru ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001, respectiv urmarea, la recomandarea serviciilor publice de ocupare, a programelor educaționale de tip ”a doua șansă” destinate adulților. De asemenea, tot din cadrul condițiilor prevăzute, în prezent pentru acordarea ajutorului social, au fost preluate reglementările ce privesc utilizarea de către operatorii economici din unitatea administrativ teritorială a forței de muncă reprezentată de persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune- componenta de ajutor de incluziune, ca lucrători ocazionali în condițiile prevăzute de Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri Au fost actualizate reglementările cuprinse în art. 86 privind aplicarea de sancțiuni, având în vedere modificările aduse legii. Pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, se propune ca intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016, cu modificările aduse prin prezentul act normativ, sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Termenul actual de intrare în vigoare este de 1 septembrie 2023, însă acest termen nu este corelat cu termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027 (PDR Centru) reprezintă principalul document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către factorii de decizie din Regiunea Centru. PDR își propune să răspundă nevoii de a avea la dispoziție un document - cadru la nivel regional prin care se stabilește viziunea de dezvoltare, obiectivul global și obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor. PDR Centru 2021-2027 se raportează, în același timp, la obiectivele stabilite la nivel național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale. De asemenea, PDR Centru urmărește prioritățile definite prin Noua Politică de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: inovare, digitalizare, transformare economică, reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice, creșterea gradului de conectare prin dezvoltarea rețelelor de transport și de internet, incluziune socială prin creșterea accesului la educație, ocupare și la servicii de sănătate de calitate și, nu în ultimul rând apropierea de nevoile concrete ale comunităților. Activități specifice domeniilor (aplicabile unui singur domeniu strategic): DS1. Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă Elaborarea unui Studiu regional privind direcțiile de dezvoltare în vederea creșterii conectivității regionale Inventarul tuturor structurilor de dezvoltare teritorială funcționale în regiunea centru (ITI, GAL, asociații de dezvoltare intercomunitara etc) DS.2. Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare, inovare și specializare inteligentă Organizarea unei întâlniri de lucru la nivel regional având ca temă accelerarea tranziției spre industry 4.0 Organizarea unei întâlniri de lucru la nivel regional având ca temă accelerarea tranziției spre o societate digitală DS3 ,,Resurse umane, incluziune socială, ocupare și sănătate” Întâlniri cu structuri parteneriale regionale (Consorțiul Regional Centru pentru TVET) în vederea corelării și coordonării acțiunilor din PDR Centru și PRAI Centru 2021-2027 Elaborarea unui Studiu regional privind gradul de pregătire a resurselor umane pentru specializare inteligenta DS4 ”Mediu, eficiență energetică și schimbări climatice” Inventar/bază de date cu spațiile urbane2 care necesită proiecte de regenerare urbană (ex. spații urbane degradate, zone spații verzi, zone urbane neutilizate, etc.) Analiza necesarului de reabilitare energetică a clădirilor publice și rezidențiale DS5 Turism și patrimoniu cultural Inventar/bază de date cu a obiectivele aflate în patrimoniul UNESCO și a celor aflate în Lista Monumentelor Istorice- categoria A și necesarul de investiții în conservare/reabilitare/punere în valoare Plan de acțiune pentru dezvoltarea și valorificarea resurselor balneare din Regiunea Centru Inventarierea infrastructurii pentru drumeții, a infrastructurii verzi și pentru cicloturism existente DS6 Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură Studiu privind provocările dezvoltării sustenabile a zonei montane din Regiunea Centru – in contextul dezvoltării Strategiei Carpaților Organizarea unei întâlniri la nivel regional sau național având ca temă problematica dezvoltării sustenabile în zona montană
Prezentul proiect de hotărâre stabilește cadrul legal și instituțional necesar aplicării Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011. Principalele schimbări vizează: Înființarea Biroului Unic de Legătură, cu rol de reprezentare a poziției coordonate a autorităților naționale de supraveghere a pieței și a autorității naționale vamale, de comunicare a Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței și de sprijinire a cooperării dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE. Asigurarea cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comecializate online și offline care cad sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar. Conferirea unor competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Obligativitatea utilizării sistemului de informații și comunicare prevăzut la art. 34 din Regulament dezvoltat de Comisia Europeană (denumit ICSMS) de către toate autoritățile cu rol în supravegherea pieței. Facilitarea cooperării și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE. Elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o data la doi ani. Posibilitatea evaluărilor la nivel de omologi pentru autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, care doresc să participle la aceste activități pentru îmbunătățirea activităților de supraveghere a pieței la nivelul UE. Posibilitatea autorităților de supraveghere a pieței de a efectua testări ale produselor în laboratoarele de testare desemnate la nivel UE. Sprijinirea activităților comune ale autorităților de supraveghere a pieței, autorităților relevante și ale organizațiilor care reprezință utilizatorii finali pentru promovarea conformității produselor comercializate.
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) are ca obiectiv general îmbunătățirea capacității de adaptare și creștere a rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la efectele schimbărilor climatice, pe diferite areale și intervale de timp. SNASC asigură continuitatea și coerența cu componenta de adaptare din cadrul “Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2030”. În același timp, SNASC vizează dezvoltarea sectorială în concordanță cu principiile Noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă, rapidă, sistemică și conectată la scara globală de acțiune. SNASC acoperă următoarele domenii: (1) Resurse de apă - Reducerea riscului de deficit de apă, Reducerea riscului de inundații, Creşterea gradului de siguranţă a barajelor şi digurilor (2) Păduri - Management sustenabil al resurselor forestiere existente şi a sectorului forestier pentru adaptarea la schimbări climatice și creșterea reziliențe, Extinderea suprafeţelor împădurite, Stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității și sprijinirea funcțiilor socioeconomice ale pădurilor şi a produselor forestiere cu durată lungă de viață, Adaptarea practicilor de regenerare / refacere a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice, Minimizarea riscului schimbărilor climatice cu privire la pădure și prin intermediul pădurilor (3) Biodiversitate și servicii ecosistemice - Îmbunătățirea și diseminarea cunoașterii în domeniul biodiversității și al schimbărilor climatice și promovarea rolului și contribuției biodiversității în adaptarea la schimbările climatice; Sprijinirea conservării, refacerii și consolidării continuității și conectivității habitatelor și rețelelor ecologice, mizând pe infrastructura verde-albastră și pe infrastructurile agroecologice; Sprijinirea / promovarea utilizării celor mai bune practici agricole, piscicultură, acvacultură și management forestier; Sprijinirea dezvoltării unei rețele coerente, conectate și reprezentative de arii protejate care implementează managementul adaptiv; Identificarea și dezvoltarea instrumentelor contractuale, funciare, de reglementare și financiare pentru a face activitățile umane compatibile cu biodiversitatea în contextul adaptării la efectele schimbărilor climatice; Integrarea problemelor legate de reziliența ecosistemelor (corelat cu disponibilitatea apei), în toate politicile publice relevante și schemele sectoriale ale activităților economice; (4) Populație, sănătate publică și calitatea aerului - Înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate în cadrul platformei Ro-ADAPT pentru inventarierea, monitorizarea și cuantificarea riscurilor climatice asupra sănătății publice, selectarea soluțiilor de adaptare și evaluarea impactului punerii lor în practică; Realizarea unui cadru armonizat cu cel european și internațional, care să asigure reziliența la riscurile climatice transfrontaliere ce pot afecta populația, sistemul de sănătate și calitatea aerului; Protejarea sănătății cetățenilor față de impacturile calamităților, prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea acestuia cu Observatorul pentru Climă și Sănătate din cadrul RO-Adapt și cu alte platforme relevante (5) Educație și conștientizare - Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populației cu privire la impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; . Îmbunătăţirea gradului de educare a cetățenilor privind adaptarea la schimbările climatice; Implicarea activă a cetățenilor în procesul de adaptare la schimbările climatice, inclusiv în luarea deciziilor relevante; Promovarea cercetării și inovării științifice legate de adaptarea la schimbările climatice (6) Patrimoniu cultural - Monitorizarea climatică de detaliu, sistematică și relevantă a patrimoniului cultural; Protejarea patrimoniului cultural față de impactul conjugat al schimbărilor climatice, riscurilor asociate și poluării la nivel local; Elaborarea unui plan național de management integrat al patrimoniului cultural în relație cu impactul schimbărilor climatice; (7) Sisteme urbane - Oraşe reziliente climatic; Îmbunătățirea codurilor şi normelor existente în domeniul construcţiilor pentru a crește reziliența la efectele evenimentelor climatice extreme; Adaptarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor și a planurilor de apărare în cazul situațiilor de urgență specifice la schimbările climatice; Dezvoltarea/implementarea de programe de educare, cercetare, informare şi conştientizare a populației; (8) Agricultură și dezvoltare rurală - Dezvoltarea unei strategii de adaptare în agricultură; Realizarea unui management eficient al terenurilor agricole; Perfecționarea nivelului de cunoaştere a domeniului agricol şi a legăturii cu schimbările climatice; Creșterea gradului de conștientizare cu privire la managementul riscului și al accesului la instrumente de gestionare a riscului (9) Energie - Creșterea rezilienței sectorului energetic; Creșterea rezilienței sectorului de încălzire și răcire; Dezvoltarea de programe de educare, informare şi conştientizare în vederea creșterii rezilienței în domeniul energiei; Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice şi implementarea măsurilor pentru a face faţă impacturilor evenimentelor extreme; (10) Transporturi - Consolidarea infrastructurii terestre (rutieră, urbană, feroviară); Consolidarea infrastructurii de transport aerian; Consolidarea infrastructurii de transport naval; Evaluarea vulnerabilității sectorului transporturi; Integrarea considerentelor privind schimbările climatice în procesele de planificare și luare a deciziilor; (11) Turism și activități recreative - Protecţia şi extinderea zonelor recreative naturale în oraşe şi în împrejurimile acestora; Dezvoltarea destinaţiilor turistice mai puţin dependente de schimbările climatice; Planificarea pe termen lung în cazul staţiunilor montane ecologice sezoniere; Adaptarea şi protejarea infrastructurii turismului de litoral la schimbările climatice; Politici, planificare şi educare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Adaptarea furnizorilor de servicii turistice la schimbările climatice; Schimbări în management sau comportament din partea personalului angajat în turism și din partea turiștilor (12) Industrie - Conștientizarea riscurilor climatice pentru industrie și servicii și formularea strategiilor de adaptare la nivel de sector și a planurilor de afaceri, adaptare la nivel de afacere/ companie; Reducerea consumului specific de energie al consumatorilor industriali și creșterea rezilienței energetice; Politici și planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Reducerea riscurilor în lanțul de aprovizionare și distribuție în sprijinul economiei circulare; Susținerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente extreme și schimbări climatice (13) Asigurări - Creşterea utilizării şi a accesului la produsele de asigurare împotriva evenimentelor extreme de către diferite grupuri vulnerabile (persoane fizice sărace, fermieri, IMM-uri; Creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbările climatice specifice tuturor sectoarelor de activitate;
Prin prezentul proiect de hotărâre se instituie premiul național „Ambasador Mihnea Constantinescu“ pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Premiul naţional „Ambasador Mihnea Constantinescu“ se acordă de către ministrul afacerilor externe, anual, în data de 13 decembrie și reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EUR, care se pot acorda unui beneficiar o singură dată. Criteriile de acordare a premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu“ şi regulamentul pentru acordarea acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023 prevede, conform Acțiunii Principale 3.3.1., instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu”. Acțiunea are scopul de a premia contribuția unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile, din România sau din străinătate, pentru activitatea lor în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 97/2022, care prevede modificarea și completarea OUG nr. 66/2011, fiind adaptate reglementările privind prevenirea, constatarea şi sancționarea neregulilor apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora la structura sistemului de management și control pentru noua perioadă de programare 2021 2027: sunt eliminate definițiile pentru termenii reglementați deja în cadrul regulamentelor europene aplicabile gestiunii fondurilor europene și modificarea definițiilor în sensul unificării terminologice prin trimitere la prevederile regulamentelor europene aplicabile, pentru o mai ușoară parcurgere și înțelegere a textului actului normativ; se clarifică modul de adresare de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene a suspiciunilor de fraudă și se elimină tratamentul diferențiat între beneficiarii publici și cei privați, având în vedere Decizia CCR 320/2021; sunt clarificate atribuțiile Autorității de Certificarea și Plată și Autorităților de Management în relația cu Comisia în ceea ce privește sumele declarate aplicațiile de plată și conturi; se prevede ca procesarea recomandărilor din proiectele de raport ale Autorității de Audit/Comisiei Europene/ECA să se realizeze cu celeritate, pentru ca autoritatea de management să poată susține un punct de vedere fundamentat în procesul de conciliere, respectiv în procesul de închidere a conturilor; au fost reglementate categoriile de sume care se deduc temporar sau definitiv din aplicații de plată și declarații anuale ale conturilor; au fost reglementate condițiile în care caracterul definitiv al măsurilor ar putea fi anulat; în cazul ajutorului de stat acordat ilegal sau utilizat abuziv, este necesară restabilirea situației existente înainte de acordarea ajutorului si corectarea oricăror potențiale distorsiuni asupra piețelor ocazionate de acordarea unui ajutor ilegal sau de utilizarea abuzivă a acestuia, principiu specific legislației în domeniul ajutorului de stat/de minimis; pentru restabilirea situației inițiale și corectarea oricăror potențiale distorsiuni asupra piețelor ocazionate de acordarea ilegală a unui ajutor de stat/de minimis sau de utilizarea abuzivă a acestuia, debitorul datorează o dobândă care se calculează pentru perioada cuprinsă între data plății ajutorului de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv și data recuperării integrale a acestuia s-a clarificat faptul că demararea procedurii de insolvență (reorganizarea activității) nu presupune automat o neregulă a beneficiarului, pentru a evita și a preveni o îngreunare nejustificată a activității structurilor de control.