Propunerea legislativă inițiată de un grup de parlamentari UDMR, și de mai mulți parlamentari PSD, ALDE, și PNL, propune definirea unui prag pentru achiziții directe, renunțarea la criterial prețului cel mai scăzut formulat separate în Legea 98/2016, eliminarea prevederii ca prin norme să se stabilească obligativitatea utilizării cataloagelor electronice. Potrivit punctului 6 din forma inițiatorului alineatele 3, 4 și 6-8 ale articolului 187 se modifică. Astfel „(3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) Cel mai bun raport calitate-preț sau calitate/cost; b) Criteriul rentabilității, ținând cont de preț sau de costul pe ciclu de viață al produsului, al serviciului sau al lucrării; (4) În sensul alin. (3) lit a), cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost se terermină pe baza unor factori de evaluare care include aspect calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru.”
Proiectul de lege vizează aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2016
Prezentul proiect de lege aprobă Ordonanța inițiată de Ministerul Finanțelor Publice care introducere ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, la acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat. Totodată au fost identificate anumite situații, în care se află salariații, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.
Prezenta propunere legislativă a fost inițiată de către senatorul Adrian Wiener. Prevederea vizează completarea legii prin includerea medicilor, farmaciștilor, biologilor, biochimiștilor, psihologilor cu funcții de coordonatori în rândul celor care beneficiază de creșterea salariului de bază. Conform inițiatorului, forma actuală „creează o situație de discriminare între coordonatorul de compartimente medicale din spitalele publice și asistentul coordonator de compartimente medicale”.
Proiectul de lege vizează modificarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, după cum urmează: Prin organisme de drept public în sensul alin. (1) lit. b) se înţelege orice entităţi, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general; b) au personalitate juridică; c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie/ organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) ori de către un alt organism de drept public."
Propunerea legislativă a fost inițiată de membri ai grupului parlamentar USR. Potrivit expunerii de motive, scopul primar al inițiativei legislative este profesionalizarea accesării și evaluării proiectelor finanțate prin Legea 350/2005, alcătuirea unei comisii de specialiști independenți fiind cheia unei selecții corecte, profesioniste, meritocratice. Membrii comisiei, având experiență în domeniul finanțat, înțeleg în profunzime nevoile din acea direcție și pot asigura o coerență strategică a proiectelor, în vederea maximizării impactului măsurilor individuale. Actul normativ stabilește proceduri pentru instituțiile implicate și pentru beneficiari, permițând îmbunătățirea și clarificarea colaborativă a procedurilor și condițiilor de acordare a finanțării, și contribuie la comunicarea continuă cu cetățenii, inclusiv pentru sincronizarea la nivel european a politicilor și strategiilor de cooperare cu societatea civilă organizată și cu cetățenii.
În expunerea de motive a proiectului de lege se susține că este necesară adoptarea măsurilor legislative pentru asigurarea unui cadru normativ clar și coerent în materia sistemului finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, în vederea creşterii beneficiilor şi a utilităţii sociale a fondurilor alocate pentru activităţi nonprofit de interes general de către autoritățile publice. Întrucât finanțările nerambursabile nu răspund unei nevoi determinate a autorităților publice (achiziționarea unor bunuri, servicii ori lucrări), ci interesului general, sunt eliminate raportările la legislația în materia achizițiilor publice. Astfel, la elaborarea proiectului de lege s-au avut în vedere următoarele aspecte : evaluarea proiectelor se realizează în sistem competitiv, prin procedura selecției publice de proiecte. se reglementează detaliat etapele și fazele derulării selecției publice de proiecte, care se succed cronologic; în derularea uneia sau mai multor etape ori faze ale procedurii de selecție, autoritatea finanţatoare poate contracta experți, entități sau societăți specializate, selectate cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice. acordarea finanțărilor nerambursabile se face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare (ministere, agenții). se introduce posibilitatea finanțărilor multianuale, pe o perioadă de maxim 2 ani, fiind stimulată sectarea unor proiecte de impact, pe termen mediu și lung. - se introduce posibilitatea cofinanțărilor prin contribuția în natură. Proiectul reglementează, de asemenea: criteriile de calificare şi selecţie ce pot fi aplicate de autoritatea finanţatoare; aceste criterii au în vedere capacitatea economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională a solicitanților. asigurarea transparenţei procedurii prin instituirea obligaţiei autorităţii finanţatoare de a publica pe site-ul instituţiei, într-un spaţiu anume rezervat, uşor accesibil, documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect, precum şi de a asigura accesul liber şi nerestricţionat la aceste informaţii. Operaţiunea de publicare se consemnează într-un proces - verbal. depunerea unei propuneri comune de proiect de către mai mulți solicitanți. atribuţiile comisiei de evaluare a propunerilor de proiecte. anularea procedurii selecției publice de proiecte. conflictul de interese în procedura selecției publice de proiecte. dosarul finanțării nerambursabile. căile de atac împotriva împotriva actelor sau deciziilor autorităților finanțatoare care aplică procedura pentru acordarea finanţărilor nerambursabile. În ceea ce priveşte capitolul referitor la contravenţii şi sancţiuni, conform proiectului aplicarea acestora se face de către reprezentanţi împuterniciţi ai Curţii de Conturi, iar aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei. Spre deosebire de forma anterioară a legii, care făcea trimitere la texte cuprinse în legislaţia achiziţiilor publice, proiectul enumeră chiar în cuprinsul său contravenţiile în materie și sancțiunile contravenționale aplicabile, în acest fel fiind crescută accesibilitatea și previzibilitatea legii.
Prin proiectul de lege, se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului ce are ca obiect transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2014/104/UE privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene. Adoptarea, la nivel național, a unui act normativ privind reglementarea regimului juridic al acţiunilor în despăgubire trebuia realizată de către autorităţile române, până la data de 27 decembrie 2016, fiind necesară pentru a asigura stabilirea, în concret, a unor măsuri care să conducă la crearea unui sistem eficient și uniform de aplicare privată a regulilor de concurenţă pe întreg spaţiul Uniunii Europene. Actualizare 06.04.2020 - amendamentele la raportul suplimentar nr. 3 al Comisiei economice și Comisiei juridice (Senat): plenul Consiliului Concurenței va avea 11 membri: 1 președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri, numiți prin Hotărâre comună a celor două camere parlamentare mandatul de 5 ani al președintelui Consiliului Concurenței poate fi reînnoit o singură dată președintele Consiliului Concurenței trebuie să fi îndeplinit cel puțin o funcție de conducere care să îi ateste competența membrii Consiliului Concurenței pot fi desemnați, prin acordul Plenului, să desfășoare activități neremunerate în cadrul unor organisme/instituții ale UE sau itnernaționale, în legătură cu domeniul concurenței, dacă nu îi afectează atribuțiile din instituția națională în cazul vacantării funcției de președinte, unul dintre ce doi vicepreședinți vor deveni președinte interimar, până la ocupare funcției de drept secretarul general și secretarii generali ajuncți al Consiliului Concurenței vor fi numiți de Consiliu, la propunerea Președintelui in termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, membrii Camerei Deputaților și Senatului demarează procedura de numire a a membrilor Consiliului Concurentei, incetand mandatele membrilor actuali odata cu depunerea juramantului celor noi ACTUALIZARE 15.02.2021 - raportul comisiilor de la Senat, la a doua reexaminare: proiectul de lege devine proiect de respingere a OUG 39/2017 Toate efectele juridice produse de OUG nr. 39/2017 pana la data de 23 iulie 2020 se mentin in integralitate se elimină - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Camera Deputafilor si Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurentei UPDATE 22.02.2021 - plenul Senatului a votat pentru aprobarea proiectului de lege de RESPINGERE a OUG 39/2017
Proiectul de Lege vizează modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 în sensul ca din comisiile de dialog social să facă parte și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor înființate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Aceasta secțiune cuprinde informații de interes general cu privire la Legea dialogului social nr. 62/2011, la Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociații și fundații, precum și alte inițiative și știri relevante pentru societatea civilă. Tags: organizatii non-guvernamentale, Registrul Unic al Transparentei Intereselor (RUTI)