Propunerea legislativă a fost inițiată de deputații PNL Raluca Turcan și Laurențiu Dan Leoreanu, fiind susținută de un grup de parlamentari PNL. Conform expunerii de motive, inițiativa propune ca microîntreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanțării organizațiilor nonprofit să beneficieze de deducerea sumelor aferente pe impozitul pe venit până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheltuielile respective, prin modificarea art.56 din Codul Fiscal. De asemenea, prevede majorarea de la 2% la 3.5% a cotei din impozitul pe veniturile persoanelor fizice care poate fi donată pentru susținerea entităților nonprofit.
Propunerea legislativă a fost inițiată de membri ai grupului PNL și propune abrogarea Legii nr.275 din 27 decembrie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2017 privind plata defalcată a TVA.
Propunerea legislativă inițiată de către un grup de parlamentari PSD își propune să modifice și să completeze Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 650 din 12.09.2011 astfel: Conform Formei Inițiatorului, articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: „În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificații: a) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și cifra 2, la care se adaugă o unitate, și reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obțină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Președinte al României; b) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, întocmite în condițiile prezentei legi; c) formațiune politică - partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, după caz.” De asemenea, articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(2) Candidaturile propuse de partidele și alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați.” (...)
Proiectul de lege aprobă Ordonanța de urgență nr. 39/2018, adoptată de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 427, și are în vedere următoarele completări și modificări de substanță față de proiectul de OUG adoptat în ședința de Guvern din data de 10 mai: Art. 1 - Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea/reabilitarea/extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public, în condițiile prezentei OUG; Art. 5 - Contractele de partneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (...), precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Art. 18 - Inițiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparține partenerului public. Art. 45 - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. De asemenea, ordonanța de urgență cuprinde și următoarele: reglementarea posibilității de a realiza în parteneriat public – privat și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public; clarificarea conceptului de închidere financiară; restricționarea participării partenerului public cu fonduri publice în etapa realizării investiției la 25% din valoarea investiției pentru a acorda prioritate atragerii de fonduri private 3 la realizarea investițiilor publice; constituirea in termen de 1 an a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice; înlăturarea suprapunerilor de reglementare cu legislația achizițiilor publice și concesiunilor realizate în urma adoptării O.U.G. nr. 104/2017 privind modificarea și completarea legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public – privat.
Proiectul de lege statuează obligaţia elaborării şi actualizării Strategiei "România 2040" precum şi cadrul instituţional de realizare şi de asigurare a consensului naţional. Autorităţile administraţiei publice, Academia Română, academiile de ramură, instituţiile de învăţământ superior, instituţiile de cercetaredezvoltare de drept public şi privat, sindicatele şi patronatele de ramură, precum şi organismele neguvernamentale de profil vor sprijini elaborarea Strategiei "România 2040". Comisia "România 2040" este condusă de Preşedintele Camerei Deputaţilor. Comisia "România 2040" îşi va desfăşura activitatea în perioada 1 iunie 2018 - 1 iunie 2019, prin realizare de lucrări de fundamentare şi sinteză. Strategia "România 2040" se va fundamenta pe baza prognozelor macroeconomice şi a scenariilor de dezvoltare alternative realizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi avizate de Consiliul de Programare Economică. Strategia "România 2040" se va corela cu Planul naţional de adoptare a monedei euro, precum şi cu strategiile sectoriale aprobate de către Guvern.
Propunerea legislativă a fost inițiată de un grup de senatori PSD și vizează modificarea şi completarea Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, prin introducerea următoarelor aspecte: - se extind atribuțiile Consiliului de Monitorizare astfel încât rolul acestuia să fie în concordanță cu prevederile art. 33(2) din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; (...) - se introduce un articol care să confere dreptul Consiliului de Monitorizare de a iniția campanii de promovare și protejare a prevederilor Convenției ONU și acțiuni de comunicare publică în conformitate cu scopul pentru care a fost creat - de a proteja, promova și monitoriza implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Actualizare 16.06.2020 - amendamente la raportul suplimentar al Comisiilor de la Camera Deputatilor: se elimina - „se desemnează şi se înfiinţează Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei, Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, , precum şi Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei.” necesară monitorizarea instituţiilor care implementează măsurile prevăzute de Convenţie. Acţiunile şi activităţile prevăzute la alin.(5) se finanţează în limita fondurilor aprobate anual pentru Consiliul de monitorizare prinlegea bugetului de stat. poate fi finantata încheierea, în condiţiile legii, de contracte civile cu participanţii la acţiunile de promovare, prin care să fie suportate cheltuielile de cazare, transport intern şi/sau internaţional, masă şi onorariu ori diurnă, după caz În desfăşurarea activităţilor ce îi revin, Consiliul de monitorizare acţionează în mod independent şi autonom, având la bază principiile corectitudinii şi moralităţii. nu se mai infiinteaza un Registru de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi in cadrul consiliului de monitorizare stabilirea unei proceduri clare privind numirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare. Procedura este similară numirii în funcţiile de conducere în cazul altor autorităţi aflate sub control parlamentar Se elimina - „presedintele si vicepreședintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcții în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul președintelui” reglementarea procedurii numirii în situaţia în care vacantarea funcţiilor intervine înainte de expirarea mandatului.
| L202/2018 - Pl-x 306/2018 Propunere legislativă pentru modificarea Legii 62/2011 a dialogului social |
Inițiativa legislativă urmărește să reducă numărul de membri necesari pentru ca un sindicat să fie înființat, de la 15 la 3, cu scopul de a da cât mai multe șanse salariaților de a se organiza în sindicate pentru a-și apăra mai bine și mai eficient drepturile și interesele economice și sociale. Proiectul legislativ a fost inițiat de 7 deputați PSD, 3 deputați USR, 2 deputați independenți și un deputat PNL. În numele inițiatorilor au semnat deputații Petre Florin Manole (PSD) și Adrian Dohotaru (independent).
Inițiativa legislativă aparținând deputaților și senatorilor USR propune obligativitatea comunicării din oficiu a tuturor contractelor de achiziție publică, contractelor sectoriale, contractelor de concesiune de lucrări și contractelor de concesiune de servicii în care autoritățile și instituțiile publice sunt părți, precum și a tuturor actelor subsecvente acestor contracte. Inițiativa este semnată în numele inițiatorilor de deputatul USR Cosette – Paula Chichirău.
Inițiativa legislativă propusă de 112 deputați și senatori PSD urmărește să aducă următoarele modificări Legii Concurenței: Revenirea la procedura inițială în care Parlamentul are inițiativa alegerii persoanelor care îndeplinesc criteriile din lege și audierea acestora în vederea ocupării locurilor din organul decizional al Consiliului Concurenței. Eliminarea unei anomalii care se referă la posibilitatea de numire a unor cetățeni străini în organul decizional. Introducerea unor noi incompatibilități și obligații pentru membrii plenului și personalul de specialitate. Condiții noi de numire a membrilor Consiliului Concurenței: minimum 3 ani experiență profesională în domeniul concurenței; minimum 15 ani vechime în domeniul economic sau juridic. UPDATE 29.06.2020 Plenul Consiliului Concurentei este organul colegial de conducere, format din II membri, după cum urmează: un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurenta, numiți prin hotărâre adoptat in ședință comuna a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurentei este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singura data, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Atribuțiile membrilor Plenului se stabilesc potrivit regulamentelor aprobate de către Consiliului Concurentei. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurentei, o persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiții: sa aibă studii superioare de lunga durata sau echivalent, dovedite cu diploma recunoscuta de statul roman potrivit legii, să aibă o vechime de minimum 15 ani in activități din domeniul economic sau juridic si inaltă competentă profesionala in domeniul concurenței sau ajutorului de stat; sa nu fie incapabila ori sa nu fi fost condamnata pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea de 3 ani sau mai mare Literele g) h) se abroga Persoana propusa pentru funcția de președinte al Consiliului Concurentei trebuie să aibă o vechime de cel putin 10 ani intr-o functie de demnitate publica sau de conducere cu responsabilități ce implică o înalta competență profesionala și managerială.”
Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 99/2017. Printre modificările prevăzute de Ordonanță de Urgență inițiată de Guvern se numără: Completarea art. 26 din OUG nr. 158/2005, cu prevederi care reglementează majorarea limitei de vârstă, de la 7 ani la 16 ani, în cazul unor afecțiuni grave ale copilului bolnav pentru care unul dintre părinţi/tutore, poate beneficia de concediu medical și de indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav; reglementări referitoare la lista afecţiunilor grave, în vederea acordării de concedii şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav persoanelor în drept, până când copilul împlineşte vârsta de 16 ani; în vederea debirocratizării, se introduc reglementări referitoare la crearea cadrului legal pentru realizarea și implementarea soluțiilor informatice pentru administrarea sistemului electronic pentru concedii medicale reglementări referitoare la sursa de finanțare a acestui sistem informatic, respectiv bugetul FNUASS, prin atragere de surse de finanțare alternative, precum fonduri structurale aferente perioadei 2014-2020. Prevederile cuprinse la art. I punctele 1-10, 14, 16, 17, 25-26, 28-31 și la art. II se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018. Prevederile cuprinse la art. I punctul 32 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms