Proiectul de lege are ca obiect transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/943/UE privind protecţia knowhow-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale. Se propune înfiinţarea în cadrul Consiliului Concurenţei a unei structuri specializate cu atribuţii în acest sens. Consiliul Concurenței va înainta anual Guvernului o informare care va cuprinde concluziile analizelor realizate în îndeplinirea acestor atribuţii.
Prezentul proiect de lege vizează reglementarea cadrului juridic necesar asigurării elaborării, implementării și monitorizării politicii de tineret, participării active și incluzive a tinerilor la viața societății, precum și a cadrului juridic necesar dezvoltării personale și profesionale a tinerilor conform necesităților și aspirațiilor acestora. Printre măsurile preconizate se numără: Politici de sănătate: dezvoltarea programelor specifice pentru prevenirea și combaterea consumului de alcool, tutun, droguri și de alte substante nocive în rândul tinerilor promovarea măsurilor pentru reintegrarea socială a tinerilor dependenti de alcool, tutun, droguri, alte substante nocive sau celor supuși factorilor de risc ONG-uri de tineret: sprijinirea structurilor neguvemamentale de si pentru tineret, care asigura conditii pentru participarea tinerilor la actiuni de voluntariat in domenii de interes public, desfasurate in folosul altor persoane sau al societatii, organizate de catre persoane juridice de drept public sau de drept privat fara scop lucrativ, fara remuneratie, individual sau in grup recunoasterea activitatilor de voluntariat pentru tineri, efectuate atat pe teritoriul Romaniei, cat si pe teritoriul altor state, si recunoasterea abilitatilor dezvoltate prin voluntariat, deopotriva pentru cetatenii romani, straini sau apatrizi ONG-urile de și pentru tineret pot beneficia de finantare din fonduri publice. Acestea sunt scutite de impozitul pe profit atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa licita in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare. structurile neguvemamentale de si pentru tineret, cu exceptia grupurilor informale si a organizatiilor de tineret ale partidelor politice, pot infiinta centre comunitare de tineret, in functie de nevoile tinerilor La elaborarea politicilor in domeniul tineretului, autoritatile locale si centrale au obligatia de a consulta forumuri de tineret se constituie baza legală pentru funcționarea centrelor de agrement pentru copii şi tineri construite și a căror funcționare este asigurată de către asociații și fundații introducerea obiectivului de dezvoltarea de competențe personale și profesionale a acestora, prin implicarea în activități de învățare nonformală sau voluntariat, în cadrul Politicii Naționale de Tineret. În plus, se prevede faptul că Politica Națională de Tineret îi vizează inclusiv pe tinerii români din afara granițelor țării. recunoașterea lucrului cu tinerii în legislația națională primară - „lucrul cu tinerii - o serie de acțiuni adresate tinerilor, la care aceștia participă în mod direct și voluntar, în vederea dezvoltării lor personale și sociale prin activități educaționale non-formale și informale, realizate de lucrători / consilieri de tineret” în plus, se instituie Registrul Naţional al Centrelor de agrement pentru copii şi tineri Incluziune socio-profesională: facilitarea insertiei tinerilor apartinand grupurilor vulnerabile pe piata muncii, privind accesul la locuinta, la asistenta sociala si medicala, la educatie crearea si functionarea unui sistem de consiliere si orientare privind alegerea carierei profesionale pentru tineri in conformitate cu prevederile legale in vigoare, referitoare la activitatea de consiliere si orientare profesionala pentru tineri conditii corespunzatoare pentru integrarea socio-profesionala a tinerilor apartinand grupurilor vulnerabile asigurarea conditiilor necesare recalificarii si reconversiei profesionale a tinerilor aflati temporar in afara pietei muncii sprijinirea tinerilor pentru infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii si pentru realizarea de investitii, prin programe de creditare preferentiala, cu prioritate in mediul rural si in zonele geografice cu nivel economic scazut consultanta gratuita in domeniul planificarii familiale, pentru tineri si familiile tinere sprijinirea tinerilor in obtinerea de credite bancare sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, pentru o perioadă de 1 an, tinerii aflați la prima încadrare în muncă Statul sprijină construcţia sau achiziţia de locuinţe în proprietate pentru tineri şi familiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, acordându-le facilităţi, inclusiv financiare, în acest sens In termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Tineretului si Sportului va elabora norme de aplicare a acesteia, care vor fi adoptate prin hotarare a Guvemului. Actualizare 28.06.2022 - amendamente la raportul Comisiilor de la Cameră; se modifică titlul - „Legea tinerilor” Politica Națională de Tineret prevede și dezvoltarea de competențe personale și profesionale a acestora prin implicarea în activități de învățare nonformală sau voluntariat se creează următoarele: (1) Registrul Național al Centrelor de agrement pentru copii și tineri, (2) Registrul furnizorilor de activități și servicii de tineret din România, (3) Registrul personalului de tineret din România, (4) Platforma de informare națională și de consultare publică în domeniul tineretului, (5) Programul Național de Participare a Tinerilor în cadrul protecției tinerilor este inclusă și protecția digitală Statul sprijină dezvoltarea unui program național de formare a personalului de tineret, personalului auxiliar, de management, de îndrumare, de evaluare În Consiliul interministerial pentru politici de tineret sunt invitați și reprezentanți ai organizațiilor naționale reprezentative din domeniul tineretului precum și ai organizațiilor neguvernamentale specializate în domeniile abordate Centrele de tineret oferă servicii pentru tineri, grupuri informale de tineri și organizații neguvernamentale de și pentru tineret, precum și resursele necesare pentru organizarea și furnizarea acestor servicii (...)
Prezenta propunere legislativă, inițiată de către deputații PSD Solomon Adrian și Petrea Gabriel, își propune să redefinească aria de reglementare în materia relațiilor de muncă prin flexibilizarea organizării sindicale și patronale, dar și prin clarificarea și soluționarea conflictului de muncă (spre exemplu, prin introducerea obligativității de continuarea a negocierii pe timpul grevei). Conform expunerii de motive, principalele obiective urmărite sunt: flexibilizarea constituirii, organizării și funcționării organizațiilor sindicale și patronale; consolidarea rolului sindicatelor în exercitarea prerogativelor lor și redefinirea instituției reprezentanților angajaților; reprezentarea în negocierea unui contract colectiv de muncă și prevederea posibilităților de aderare sau opt-out la un contract de muncă încheiat; reglementarea unei proceduri clare privind declanșarea, reprezentarea, soluționarea și monitorizarea conflictelor colective de muncă și a grevelor; consolidarea dialogului social tripartit instituționalizat; clarificări procedurale pentru uniformizarea practicilor juridice la nivel național. Actualizare 27.10.2020 - Amendamente la raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială Clarificarea şi completarea definiţiei în scopul acoperirii situaţiilor care pot duce la un conflict de muncă, respecitv neacordarea unor drepturi individuale stabilite de contractul colctiv de muncă pentru mai mult de 10% din numărul de angajaţi. Stabilirea numărului minim de angajați pentru constituirea unui sindicat, diferențiat, în funcție de mărimea întreprinderii Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de acordare a personalităţii juridice Reglementarea activităţilor care pot fi desfăşurate de către organizaţiile sindicale pentru a veni în sprijinul angajaţilor/lucrătorilor. Reglementarea unei proceduri clare privind alegerea reprezentanţilor angajaţilor
Proiectul de lege aprobă Ordonanța de urgență nr. 39/2018, adoptată de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 427, și are în vedere următoarele completări și modificări de substanță față de proiectul de OUG adoptat în ședința de Guvern din data de 10 mai: Art. 1 - Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea/reabilitarea/extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public, în condițiile prezentei OUG; Art. 5 - Contractele de partneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (...), precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Art. 18 - Inițiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparține partenerului public. Art. 45 - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. De asemenea, ordonanța de urgență cuprinde și următoarele: reglementarea posibilității de a realiza în parteneriat public – privat și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public; clarificarea conceptului de închidere financiară; restricționarea participării partenerului public cu fonduri publice în etapa realizării investiției la 25% din valoarea investiției pentru a acorda prioritate atragerii de fonduri private 3 la realizarea investițiilor publice; constituirea in termen de 1 an a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice; înlăturarea suprapunerilor de reglementare cu legislația achizițiilor publice și concesiunilor realizate în urma adoptării O.U.G. nr. 104/2017 privind modificarea și completarea legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public – privat.
Propunerea legislativă vizează extinderea atribuțiile Consiliului de Monitorizare astfel încât rolul acestuia să fie în concordanță cu prevederile art. 33(2) din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. În plus, se introduce un articol care să confere dreptul Consiliului de Monitorizare de a iniția campanii de promovare și protejare a prevederilor Convenției ONU și acțiuni de comunicare publică în conformitate cu scopul pentru care a fost creat - de a proteja, promova și monitoriza implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Actualizare 08.11.2021 - amendamente la raportul comisiilor de la Senat (reexaminare): se revine la forma inițială în ceea ce privește următoarele prevederi: se desemnează şi se înfiinţează Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, denumit în continuare Mecanism de coordonare, precum şi Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei se desemnează Consiliul de monitorizare ca mecanism independent pentru promovarea și monirotizarea protejarea implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. pentru toate persoanele cu dizabilităţi. se elimină prevederea - prin instituţii supuse în mod special monitorizării Consiliului de monitorizare se înţelege orice facilitate de tip rezidenţial publică sau privată, instituţiile şi unităţile de asistenţă socială, publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie Activităţile de monitorizare se vor desfăşura în toate instituţiile şi unităţile de asistenţă socială, publice sau private, destinate să servească persoanelor dizabilităţi, spitale, secţii de psihiatrie, precum şi în orice alte instituţii, centrale sau locale, care au obligaţia de a respecta unul sau mai multe articole din Convenţie. activitățile organizate de Consiliu pot fi finanțate și din fonduri externe nerambursabile, donaţii şi sponsorizări. se elimină prevederea - în desfăşurarea activităţilor ce îi revin, Consiliul de monitorizare acţionează în mod independent şi autonom, având la baza principiile corectitudinii şi moralităţii. Consiliul de monitorizare elaborează Registrul Naţional de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi, pe baza datelor solicitate de Consiliul de monitorizare şi transmise de către instituţiile cu atribuţii în domeniul încadrăriiîn grad de handicap. De asemenea, poate participa In calitate de observator, la activităţile comisiilor judeţene de evaluare a persoanelor cu handicap, pentru a monitoriza respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către acestea. În plus, Consiliul primeşte petiţii şi sesizări cu privire încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate neinstituţionalizate se elimină prevederea - Consiliul de administrație colaborează în mod special cu asociaţii şi organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, cu persoane cu dizabilităţi, iniţiază şi participă la activităţi publice care vizează îmbunătăţirea calității vieții persoanelor cu dizabilităţi; Poate fi numită în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare oricare persoană care are minim 5 ani vechime în profesiile juridice, medicale, sociologice, psihologice sau pedagogice Mandatul președintelui/vicepreședintelui Consiliului încetează dacă s-a respins raportul de activitate a instituţiei. Astfel, Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care se înaintează Biroului Permanent al Senatului, până Ia data de 31 martie, pentru anul anterior, în vederea avizării de către Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului şi aprobării acestuia în plenul Senatului. Actualizare 16.06.2020 - amendamente la raportul suplimentar al Comisiilor de la Camera Deputatilor: se elimina - „se desemnează şi se înfiinţează Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei, Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, , precum şi Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei.” necesară monitorizarea instituţiilor care implementează măsurile prevăzute de Convenţie. Acţiunile şi activităţile prevăzute la alin.(5) se finanţează în limita fondurilor aprobate anual pentru Consiliul de monitorizare prinlegea bugetului de stat. poate fi finantata încheierea, în condiţiile legii, de contracte civile cu participanţii la acţiunile de promovare, prin care să fie suportate cheltuielile de cazare, transport intern şi/sau internaţional, masă şi onorariu ori diurnă, după caz În desfăşurarea activităţilor ce îi revin, Consiliul de monitorizare acţionează în mod independent şi autonom, având la bază principiile corectitudinii şi moralităţii. nu se mai infiinteaza un Registru de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi in cadrul consiliului de monitorizare stabilirea unei proceduri clare privind numirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare. Procedura este similară numirii în funcţiile de conducere în cazul altor autorităţi aflate sub control parlamentar Se elimina - „presedintele si vicepreședintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcții în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul președintelui” reglementarea procedurii numirii în situaţia în care vacantarea funcţiilor intervine înainte de expirarea mandatului.
Inițiativa legislativă aparținând deputaților și senatorilor USR propune obligativitatea comunicării din oficiu a tuturor contractelor de achiziție publică, contractelor sectoriale, contractelor de concesiune de lucrări și contractelor de concesiune de servicii în care autoritățile și instituțiile publice sunt părți, precum și a tuturor actelor subsecvente acestor contracte. Inițiativa este semnată în numele inițiatorilor de deputatul USR Cosette – Paula Chichirău. ACTUALIZARE 18.02.2021 - Amendamente admise în cadrul raportului emis de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în 18.02.2021: contractele de achiziție publică, contractele sectoriale, contractele de concesiune de lucrări și contractele de concesiune de servicii în care autoritatea sau instituția publică este parte.
Inițiativa legislativă propusă de 112 deputați și senatori PSD urmărește să aducă următoarele modificări Legii Concurenței: Revenirea la procedura inițială în care Parlamentul are inițiativa alegerii persoanelor care îndeplinesc criteriile din lege și audierea acestora în vederea ocupării locurilor din organul decizional al Consiliului Concurenței. Eliminarea unei anomalii care se referă la posibilitatea de numire a unor cetățeni străini în organul decizional. Introducerea unor noi incompatibilități și obligații pentru membrii plenului și personalul de specialitate. Condiții noi de numire a membrilor Consiliului Concurenței: minimum 3 ani experiență profesională în domeniul concurenței; minimum 15 ani vechime în domeniul economic sau juridic. UPDATE 29.06.2020 Plenul Consiliului Concurentei este organul colegial de conducere, format din II membri, după cum urmează: un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurenta, numiți prin hotărâre adoptat in ședință comuna a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurentei este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singura data, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Atribuțiile membrilor Plenului se stabilesc potrivit regulamentelor aprobate de către Consiliului Concurentei. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurentei, o persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiții: sa aibă studii superioare de lunga durata sau echivalent, dovedite cu diploma recunoscuta de statul roman potrivit legii, să aibă o vechime de minimum 15 ani in activități din domeniul economic sau juridic si inaltă competentă profesionala in domeniul concurenței sau ajutorului de stat; sa nu fie incapabila ori sa nu fi fost condamnata pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea de 3 ani sau mai mare Literele g) h) se abroga Persoana propusa pentru funcția de președinte al Consiliului Concurentei trebuie să aibă o vechime de cel putin 10 ani intr-o functie de demnitate publica sau de conducere cu responsabilități ce implică o înalta competență profesionala și managerială.”
Propunerea legislativă urmărește extinderea aplicării instrumentului de direcționare a 2% din impozitul datorat și pentru „contribuabilii care au realizat venituri impozabile din investiții și care pot dispune asupra destinației unei sume pentru susținerea entităților non-profit, unităților de cult, burse private.”
Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței nr. 82/2017 vizează ca „începând cu data de 1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie, se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei. De asemenea, mai este specificat faptul că în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, este de 640 lei iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 cota de contribuție la fondul de pensii este de 3,75%. Proiectul face referire și la cuantumul indemnizației lunare prevăzută la alin. (1) care va fi de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Mai este precizat faptul că cuantumul minim al indemnizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, denumit, în continuare ISR și nici mai mare de 8500 lei. Totodată, „se propune eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte iniţierea negocierii colective în vederea încheierii contractelor colective de muncă, introducându-se totodată derogări de la termenele şi condiţiile de reprezentativitate prevăzute de actuala reglementare”. Astfel, „se crează premisele condiţiilor de reprezentativitate solicitate la negocierea contractelor colective de muncă prin introducerea federaţiilor sindicale reprezentative” alături de reprezențanți ai salariaților. Aceste ultime prevederi se aplică în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2017. Actualizare 05.10.2021 - Amendamente la raportul de înlocuire al Comisiei pentru muncă și protecție socială Comisia propune adoptarea proiectului de proiectului de lege cu amendamente, în sensul aprobării ordonanţei de urgenţă în forma prezentată de Guvern. Actualizare 11.12.2019 - în urma raportului Comisiei pentru muncă și protecție socială sunt aduse modificări printre care: Indemnizaţia lunară prevăzută pentru naștere este corelată cu salariul minim brut pe țară și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată
Ordonanța de Urgență inițiată de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, înfiinţează Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, organ de specialitate al administrației publice centrale, ca unitate de achiziții centralizate. ONAC este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, finanţată integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice. Instituția este desemnată unitate de achiziții centralizate care furnizează următoarele activități de achiziții centralizate pentru și în numele utilizatorilor: a) încheierea de acorduri-cadru; b) administrarea de sisteme dinamice de achiziții; c) atribuirea de contracte de achiziție publică. Actualizare raport preliminar de adoptare, cu amendamente admise din 21.11.2018: Alineatul (6) al articolului 3 se abrogă: La solicitarea utilizatorilor, ONAC poate semna acorduricadru de lucrări. Prin hotărâre a Guvernului, ONAC poate prelua derularea procedurilor de achiziții publice și în alte domenii de activitate - se extinde perioada de aplicare a acestei preluări de derulare a procedurilor de achiziții centralizate si după momentul intrării in vigoare a ordonanței de urgenta.