Programul INTERREG Next România-Ucraina 2021-2027 include 5 județe din România (Maramures, Satu Mare, Botosani, Suceava, Tulcea) și 4 din Ucraina (Odesa, Zakarpattia, Ivano-Frankivsk, Chernivtsi). Astfel, Programul se fundamentează pe anumite obiective, dintre care: promovarea adaptării la schimbările climatice,prevenirea riscului de dezastru, luând în considerare abordarea bazată pe ecosistem creșterea protecției și conservarea naturii, biodiversitate și infrastructura verde, inclusiv în zonele urbane, şi reducerea tuturor formelor de poluare îmbunătățirea accesului egal la educatie incluzivă și de calitate, formare si învăţarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea unei infrastructuri accesibile, inclusiv prin promovarea rezilientei fata de educatia si formarea la distanta si on-line
Programul INTERREG Next România-Moldova 2021-2027 include patru județe din România (Galați, Vaslui, Iași și Botoșani) și Republica Moldova cu întreg teritoriul și presupune o regiune transfrontalieră mai verde, mai rezistentă și mai coerentă între România și Republica Moldova, cu o mai bună înțelegere a oportunităților de cooperare, o încredere sporită și bariere reduse în calea cooperării, în vederea atingerii obiectivelor comune, cu un cadru de cooperare mai durabil. Se fundamentează pe două obiective mari: O Europă mai ecologică și rezilientă, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției la o energie curată și sigură, a investițiilor ecologice și a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării și adaptării schimbărior climatice, a prevenirii și gestionării riscurilor și mobilitate urbană durabilă O Europă mai socială și mai incluzivă care implementează Pilonul European al Drepturilor Sociale.
Prezentul proiect de ordonanță de urgență vizează prelungirea acordării indemnizaţiilor prevăzute de art.I şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2021 (șomaj tehnic) ca forme de sprijin pentru persoanele, angajaţi sau profesionişti, care vor intra sub incidenţa măsurilor de interzicere/suspendare/limitare a activităţilor economice. Prelungirea aplicării prevederilor legale menţionate se propune pe perioada stării de alertă, dar nu mai târziu de 31 martie 2022. În plus, se reglementeză următoarele: Măsura șomajului tehnic se aplică şi salariaţiilor angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care nu beneficiază de concediu medical şi care nu primesc indemnizaţia de asigurări sociale aferentă. Instituirea posibilităţii acordării angajatorilor a indemnizaţiei prevăzute la art. I alin. (I) şi a decontării indemnizaţiei reglementate la art. I alin. (7) din OUG nr. 132/2020, pentru aceeaşi perioadă din lună, dar pentru salariaţi diferiţi Instituirea posibilităţii acordării angajatorilor în aceeaşi lună calendaristică, pentru perioade diferite, pentru acelaşi salariat, a indemnizaţiei prevăzută la art. l alin. ( l) şi a indemnizaţiei reglementată la art. I alin. (7) din OUG nr. 132/2020, în condiţiile legii includerea perioadelor în care persoanele beneficiază de îndemnizaţiile acordate în baza OUG nr.111/2021, ca perioade luate în calcul la stabilirea drepturilor de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copiilor şi altor drepturi prevăzute de respectiva ordonanță includerii ca beneficiari ai masurilor reglementate de această ordonanţă de urgenţă şi a persoanelor care au beneficiat de indemnizaţia acordată în baza art. 6 din OUG nr.111/2021 se modifică modalitatea de decontare a fondurilor din schema de sprijin instituită prin OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 Începând cu data de 1 ianuarie 2022 indemnizaţia prevăzută la art. 3 din OUG nr. 132/2020, se raportează la nivelul câştigului salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 125/2021 care prevede majorarea punctului de pensie - 1586 lei, precum și a indemnizației pentru pensionari - 1000 lei, ambele de la 1 ianuarie 2022.
Prezentul proiect de ghid de identificare a beneficiarului real vizează să asigure o determinare unitară a beneficiarilor reali și să faciliteze înregistrarea beneficiarilor reali in registrele centrale organizate la nivelul Oficiului National al Registrului Comerțului (ONRC), Agenției Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului Justiției (MJ). Totodată, se dorește asigurarea a transparenței și stabilității sistemului financiar ca măsură activă de cunoaştere a clientelei, precum și accesul la informații adecvate, corecte si actualizate pentru autorităţile competente, entităţile raportoare și pentru orice persoană fizică sau juridică. Analiza informațiilor privind beneficiarul real asigură identificarea persoanelor fizice care își exercită dreptul de proprietate sau de control asupra unei entități juridice şi/sau identificarea persoanelor fizice în numele ori în interesul cărora se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.
Potrivit propunerii legislative, Instituţia Avocatului Poporului va prelua în integralitate atribuţiile Consiliului de monitorizare şi va adapta modul de desfăşurare a vizitelor de monitorizare la nivelul instituţiei. Avocatul Poporului va colabora şi va exercita atribuţiile ca şi până în prezent, cu Mecanismul de coordonare privind implementarea Convenţiei şi cu Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei prevăzute în Legea nr. 8/2016. În plus, prin acest proiect legislativ se vor respecta dispoziţiile din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţî, potrivit cărora „la desemnarea sau stabilirea unui asemenea mecanism, statele părţi vor ţine cont de principiile referitoare Ia statutul şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului". Prin urmare, prin comasarea prin absorbţie şi preluarea atribuţiilor Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi de instituţia Avocatul Poporului, România îşi îndeplineşte obligaţia asumată prin ratificarea Convenţiei.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 133/2021, care urmăreşte stabilirea cadrului financiar general aplicabil proiectelor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European Plus, Fondul pentru Tranziție Justă. Astfel, principalele reglementări vizează consolidarea disciplinei financiare la nivelul beneficiarilor instituții publice prin obligativitatea raportării lunare a redistribuirilor de fonduri pentru implementarea proiectelor finanţate/propuse la finanţare în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, precum şi virări de credite de la alte titluri ori capitole de cheltuieli, astfel încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestor proiecte şi/sau să se asigure finanţarea unor proiecte noi, către Ministerul Finanțelor.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 124/2021 a Guvernului stabilește cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul PNNR. Astfel, se propune aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență și, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri. Totodată, proiectul de act normativ definește următoarele elemente cheie: Principalele instituții/organisme cu atribuții în coordonarea/gestionarea PNRR. Angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuția financiară și a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ. Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR. Coordonatorii de reforme/investiții comunică, trimestrial, către MF și MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investițiile finanţate în cadrul Planului național de redresare și reziliență. MIPE este responsabil pentru raportarea către CE a stadiului îndeplinirii jaloanelor și țintelor. MIPE este responsabil cu întocmirea și transmiterea declarației de gestiune către CE, pe baza declarațiilor furnizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții. Actualizare 13.12.2021 - Forma actualizată inclusă pe agenda ședinței de Guvern În vederea asigurării implementării proiectelor conform calendarului jaloanelor și țintelor, asumat prin PNRR, precum și pentru asigurarea necesarului de disponibil pentru demararea proiectelor și pentru asigurarea fondurilor necesare finanțării contribuției proprii, a fost prevăzută posibilitatea autoritățile administrației publice locale de a aproba contractarea de finanțări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu contribuția asumată, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul execuției bugetare. Contractul de finanțare este definit ca fiind act juridic administrativ supus regulilor de drept public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ și sinalagmatic, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative ale părților în vederea implementării reformelor și/sau investițiilor prevăzute în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții și beneficiari pentru acordarea finanțării necesare implementării proiectului, pe durata stabilită şi în conformitate cu obligațiile asumate Sunt stabilite atribuțiile Agenției Națională pentru Achiziții Publice în ceea ce privește implementarea PNRR
Prezentul proiect de Ghid prevede măsuri cu privire la lotizarea în cadrul procedurilor de achizitie publica. Prin divizarea pe loturi şi acordarea accesului unui număr cât mai mare de operatori economici specializaţi la procedură, deci a unei cât mai largi concurenţe, autoritatea contractantă creează premisele pentru obţinerea unor preţuri de achiziţie mai reduse, în acord cu principiul eficienţei utilizării fondurilor publice De asemenea, Ghidul prezintă atât avantajele, cât şi dezavantajele divizării pe loturi a procedurilor de achiziţie publică, măsurile de prevenire a practicilor anticoncurenţiale pe care autorităţile contractante trebuie să le aibă în vedere în etapa pregătitoare a procedurii de atribuire, precum şi indicatorii comportamentali care pot sugera o practică anticoncurenţială.
Prezentul proiect de lege institute o forma specială concediului pentru îngrijirea copilului aflat in carantina sau izolare din cauza unei suspiciuni asupra unei boli infectocontagioase, acordata parinților pentru care nu s-a dispus masura izolarii sau carantinei și a caror activitate nu se poate realiza de la domiciliu. Astfel, persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, care iși desfăoara activitatea profesionala ce nu poate fi prestată de la domiciliu și pentru care nu s-a luat masura carantinei sau izolarii in conditiile Legii nr. 136/2020, pot beneficia de concediu pentru ingrijirea copilului bolnav minor, aflat in carantina sau izolare din cauza unei suspiciuni asupra unei boli infectocontagioase. Indemnizația la care au dreptul aceste persoane pe durata concediului este in cuantum de 100% din baza de calcul stabilita conform legii. 14.12.2021 - ACTUALIZARE - Raportul Comisiei pentru muncă - Senat Se elimină condiţia conform căreia pentru a beneficia de concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, părintele/tutorele trebuie să se afle în situaţia în care să nu-şi poată desfăşura activitatea de la domiciliu, întrucât copilul are nevoie de atenţia, respectiv îngrijirea părintelui/tutorelui în ambele situaţii.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms