Prin prezentul proiect se aduc clarificări referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2020 şi a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici pentru data de 31 decembrie 2020, precum şi la depunerea lor la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Ca și în anii trecuți, urmează să întocmească și să depună raportări contabile anuale: persoanele juridice aflate în lichidare, potrivit legii; subunităţile deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European; entitățile care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, în condițiile prevăzute de legea contabilității, și care aplică reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare; entitățile care aplică reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare. Avand in vedere ca prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2019 a fost abrogată OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, nu se mai justifică păstrarea în planul de conturi a conturilor introduse în contextul OG nr. 23/2017.
Ca urmare a aprobarii Deciziei CE C(2020) 8349 final, precum și a prelungirii Cadrului Temporar conform Comunicării CE C(2020) 7127 final, până la data de 30 iunie 2021, se propun următoarele modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociată acestuia: Redefinirea grantului prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componența ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferenta sumelor avansate de finanțator beneficiarului finanțării de tip factoring va fi considerat ajutor de stat și va fi acoperită în procent de 50% din grant. Prelungirea perioadei de valabilitate a schemei de ajutor de stat pe Cadru Temporar, în sensul prelungirii perioadei de acordare a garanțiilor aferente acestui Program pana la data de 30.06.2021. Prelungirea perioadei de plată a grantului până la data de 30.04.2022, în conformitate cu valabilitate a schemei de ajutor de stat.
Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se modifică și se completează o serie de acte normative, după cum urmează: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020: se propune ca plata anticipată aferentă trimestrului IV să se datoreze la nivelul sumei calculate pentru trimestrul III al anului fiscal 2020 sau la nivelul sumei calculate pentru trimestrul precedent, urmând ca definitivarea să se efectueze până la 25 martie 2021, sau alt termen pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, după caz. Legea nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice: sunt stabilite măsuri referitoare la accesul entităților implicate în procesul de achiziție publică, destinate inclusiv în limitarea interacțiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităților publice competente să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru solicitanți, cât și pentru personalul acestora; se propune ca Ministerul Finanțelor Publice, în baza atribuției sale de asigurare a urmăririi execuției bugetare, să fie instituția care să definească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului SR EN 16931, iar transmiterea facturilor electronice să se realizeze prin intermediul sistemului informatic deținut, Ministerul Finanțelor Publice fiind instituția care asigură funcționarea acestuia; identificarea unor soluții prin care să se asigure realizarea în timp real a atribuției Ministerului Finanțelor Publice de monitorizare a execuției bugetare în conformitate cu prevederile art. 19 lit. i) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind posibilă în condițiile gestionării sistemului de facturare electronică de către Ministerul Finanțelor Publice. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020: se clarifică modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității, întrucât nu acestea constituie venituri din desfășurarea activității; la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste indemnizații nu se iau în calcul; prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 și art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020: se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015 asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2020: se clarifică faptul că nu se acordă facilitățile fiscale prevăzute la art.60, art. 138^1, art.154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015; persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit OUG 30/2020, OUG 120/2020, OUG 132/2020, art. 3 din OUG 147/2020, precum și potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizațiilor respective, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, având în vedere că aceste indemnizații nu constituie venituri din desfășurarea activității, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul strategic al României care stabilește domeniile și prioritățile de investiții precum și reformele elaborate pentru fiecare domeniu de investiții, a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR). Acesta urmărește 3 obiective strategice: Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice, Consolidarea capacității de reziliență și Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung. Componenta de investiții a PNRR, cu un buget de 34 de miliarde de EUR, a fost elaborată pe baza a trei piloni și o serie de obiective specifice prezentate în tabelul de mai jos, cu sumele calculate în prețuri curente: 1. Tranziție verde și schimbări climatice - 21,424 mld. euro (64,83% din buget) Transport durabil - Asigurarea conectivității regiunilor, localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core/Comprehensive, atragerea de investitori, realizarea rețelei de transport TEN-T Core și Comprehensive - 9,274 mld EUR Schimbări climatice - Creșterea capacității de reziliență a României la schimbările climatice și diminuarea efectelor acestora în toate sectoarele economiei, cu accent pe decarbonizare - 6,500 mld EUR Mediu - Asigurarea accesului populației la serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, ecologizarea unor situri poluate, depozite/platforme industriale, reducerea poluării și reconstrucția biodiversității - 2,300 mld EUR Energie și tranziție verde - Exploatarea resurselor de energie regenerabilă ale României pentru producerea și obținerea de energie, realizarea de infrastructuri specifice destinate energiei electrice și transportului/distribuției de combustibil de tranziție - 1,550 mld EUR Eficiență energetică și termică - Diminuarea pierderilor de energie termică și asigurarea unui confort termic destinat populației precum și realizarea rețelei de producere/transport și distribuție a energiei termice. Sprijinirea inovării și folosirea tehnologiilor verzi în sectorul de eficiență energetică și termică - 1,800 mld EUR 2. Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului - 6,500 mld. euro (19,69% din buget) Mobilitate și regenerare urbană, valorificarea patrimoniului - Îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor prestate populației, îmbunătățirea condițiilor de locuit prin implementarea proiectelor de mobilitate urbană, regenerare urbană și de valorificare a patrimoniului cultural și local - 3,600 mld EUR Sănătate - Creșterea accesibilității populației la serviciile publice de sănătate, îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate specifice pacientului critic, asigurarea accesului populației, precum și creșterea calității serviciului public de sănătate pentru afecțiunile oncologice și cardiovasculare - 1,850 mld EUR Educație - Corelarea competențelor profesionale dobândite de elevi în timpul procesului educațional cu cerințe existente pe piața muncii prin dezvoltarea de campusuri școlare destinate învățământului tehnic în sistem dual, înființarea Centrelor de educație inovativă și specializare inteligentă, precum și a Centrelor pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților - 1,050 mld EUR 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență - 5,085 mld euro (15,40% din buget) Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale - Ecosisteme antreprenoriale Îmbunătățirea competitivității economice a IMM-urilor prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, activități de transfer tehnologic pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute, inclusiv pentru creșterea capacității de reziliență în perioade de crize pandemice - 3,800 mld EUR Cercetare și inovare - Creșterea aportului activităților de transfer tehnologic rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare la obținerea de produse și servicii inovative - 275.000 EUR Digitalizare - Digitalizarea marilor servicii publice din domeniul de sănătate și educație, digitalizarea activității de stabilire, colectare și executare silită a creanțelor bugetare precum și digitalizarea activității din domeniul justiției pentru consolidarea statului de drept. Consolidarea activității de securitate cibernetică - 700.000 EUR Reziliență în situații de criză - Consolidarea capacității de reziliență cibernetică, medicală și alimentară prin realizarea de depozite regionale destinate echipamentelor medicale și medicamentelor, depozite de alimente și alte bunuri de consum, precum și alte facilități specifice - 310.000 EUR
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Programul național integrat pentru protecția victimelor violenței domestice precum și metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice, prevăzute în anexele 1 și 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Prezentul proiect de act normativ vizează, în principal, următoarele aspecte: asigurarea cadrului instituțional și procedural de coordonare, necesar pentru realizarea măsurilor integrate de protecție și de sprijin în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale pentru victimele violenței domestice și transferului la o viață independentă, prin intermediul rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice; definirea noțiunilor/ conceptelor de: program național integrat de protecție a victimelor violenței domestice, rețea națională inovativă integrată de locuințe protejate, locuință protejată destinată victimelor violenței domestice, victimă violenței domestice beneficiară a PNIPVVD, situație de risc, servicii complementare, autorități ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, condiții de risc și vulnerabilitate, acord de dublă confidențialitate; crearea și derularea PNIPVVD, precum și crearea și organizarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice în coordonarea metodologică a Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și desemnarea acesteia ca Punct național de coordonare; încurajarea colaborării și a parteneriatului între furnizorii publici și privați de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, cu accent pe respectarea și înțelegerea nevoilor și opțiunilor exprimate de către victimă; atribuțiile Punctului național de coordonare a PNIPVVD; atribuțiile furnizorilor privați de servicii sociale, care sprijină implementarea PNIVVD prin furnizarea serviciilor sociale în cadrul locuințelor protejate, precum și conectarea cu alte serviciilor complementare; crearea mecanismului de coordonare în sprijinul implementării PNIPVVD și coordonării rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice.
Prezentul proiect de lege vizează modificarea prevederilor Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: Eliminarea din textul art. 2 din lege a tezei referitoare la dispunerea măsurii ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare în contextul asigurării din Fondul de garantare a plății creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei. Eliminarea condiției prevăzută la alin. (3) de la art. 19 din lege, referitoare la însoțirea cererilor privind stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor și efectuarea plăţii acestora, prevăzute la alin. (1) şi la alin. (2) de la art. 19 din lege, de documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 210/2020 ce vizează a treia rectificare bugetară pe anul 2020 și aduce modificări și completări Bugetului de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, nr. 5/2020. Schimbări preconizate: Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.489,4 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei. Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel: Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold Prin proiectul de act normativ se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naționale (cash) crește la 96.058,4 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB. Actualizare 23.11.2020 - Forma inclusă pe agenda ședinței de Guvern Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.359,4 milioane lei Taxa pe valoarea adăugată: +510,7 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.287,6 milioane lei
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 202/2020, care are ca scop rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 pentru a a III-a oară. Întrucât contextul actual constituie o situaţie extraordinară ce vizează interesul public general, se impune rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea nr.6/2020, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: La bugetul asigurărilor sociale de stat prin proiectul de act normativ se propune: majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1.827.792 mii lei, prin: majorarea veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma de 337.569 mii lei majorarea subvenției acordate de la bugetul de stat cu suma de 1.490.223 mii lei majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 1.827.792 mii lei diminuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu suma de 8.413 mii lei, atât la credite de angajament, cât și la credite bugetare, excedentul majorându-se cu aceeași sumă. La bugetul asigurărilor pentru şomaj prin actul normativ se propune: majorarea veniturilor Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale cu suma de 200.000 mii lei, excedentul majorându-se cu aceeași sumă bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru anul 2020 aferent sistemului asigurărilor pentru șomaj se diminuează cu suma de 100.000 mii lei, iar la cheluieli se diminuează cu aceeași sumă la credite bugetare, iar la credute de angajament cu suma de 98.500 mii lei Pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020: pentru 2020, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistență financiară din partea UE și a altor donatori pentru BASS este de 82.458,3 milioane lei. pentru 2020, plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistență financiară din partea UE și a altor donatori pentru bugetul asigurărilor de șomaj este 6.728 milioane lei plafonul nominal al soldului bugetului asigurărilor de șomaj pe anul 2020 - 1.136,6 milioane lei plafonul nominal al soldului BASS pe anul 2020 - 22,3 milioane lei ACTUALIZARE 23.11.2020 - Potrivit formei actualizate a ordonantei de urgenta la art. 7 litera b) plafonul nominal al cheltuielilor exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj este de 6.828 milioane lei fata de 6.728 milioane lei asa cum a fost prevazut in forma initială.
Prezenta propunere legislativă completează și adaptează cadrul normativ deja existent la specificul procesului de elaborare a bugetelor unităților administrativ-teritoriale și bugetelor unor instituții publice și, în acest sens, completează Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și introduce normele de trimitere necesare în legislație privind finanțele publice și finanțele publice locale, pentru a asigura coerență cadrului legislativ. Ca măsuri de reglementare, adoptarea propunerii implică adoptarea de către Guvern prin hotărâre a unor norme de aplicare și de către Ministerul Finanțelor Publice a unor măsuri de implementare. Acestea vor lasă o marja de apreciere și consiliilor locale și județene respectiv instituțiilor publice vizate, pentru a respecta principiul subsidiarității și flexibilitatea necesară adaptării la specificul fiecărui buget, atât în ce privește spectrul de instrumente și metode de asigurare a participării publice, cât și domeniile și intervalele procentuale valorice unde la alocare se ține cont de opiniile publicului și votului cetățenesc.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 195/2020, prin care sunt stabilite, cu caracter temporar, masuri referitoare la accesul solicitantilor la serviciile de registru al comertului, cu respectarea regulilor sanitare si de distantare sociala in desfasurarea activitatii de inregistrare. aplicarea in continuare, pe o perioada de 9 luni, a următoarelor măsuri: funcționarea Oficiului registrului comerțului în principal prin mijloace electronice și prin corespondență specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate sau se poate da la oficiul registrului comerțului. depunerea unei singure declaratii pe propria raspundere, cea prevazuta de art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 359/2004, daca la sediul social nu se desfasoara activitate, potrivit art. 17 alin. (6) din Legea nr. 31/1990; depunerea unei singure declaratii pe propria raspundere, cea prevazuta de art. 15 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 359/2004, daca activitatea se desfasoara in afara sediului social si a sediilor secundare, potrivit art. 17 alin. (6) din Legea nr. 31/1990
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms