Data start: 03-03-2020
Prezenta propunere legislativă reglementeaza cadrul general pentru o serie de obiective specifice pe care România le are in domeniul fondurilor europene și anume: Asigurarea cadrului general de implementare a proiectelor, mai ales cele din domeniul infrastructurii cu finanțare din fonduri europene atât pentru perioada de programare 2014-2020 cât și pentru perioada de programare 2021-2027; Asigurarea condițiilor generate pentru descentralizarea procesului decizional în domeniul fondurilor europene la nivel regional cat și pentru flexibilizarea utilizării fondurilor europene, precum și pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene alocate României; Pregătirea portofoliului de proiecte de infrastructură necesar pentru autoritățile publice centrale/locale pentru perioada de programare 2021-2027; Stabilirea măsurilor necesare pentru a asigura buna implementare a proiectelor de infrastructură ale României in vederea evitării riscului de dezangajare în anul 2020; Asigurarea surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de infrastructură fazate în perioada de programare 2007-2013 care nu mai pot fi fazate în viitoarea perioadă de programare; Stabilirea cadrului general pentru includerea la finanțare din fonduri europene a programelor naționale din domeniul infrastructurii. Actualizare 02.06.2020 - amendament la raportul Comisiei pentru buget (Senat): se introduce domeniul infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale ca domeniu de interes strategic național/local pentru care se acordăsprijin in elaborarea documentelor cf. prevederilor prezentei legi Actualizare 09.06.2020 - amendamente la raportul Comisiei pentru buget (Camera Deputaților): Este necesar să se prevadă între atribu țile autorităților de management și funcții de prevenire, depistare și corectare a eventualelor nereguli/abateri în gestiunea programelor. se elimină - Pentru perioada de programare 2021-2027, la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației va funcționa o structură de specialitate care să asigure funcția de Organism Intermediar pentru func țiile delegate de către Autoritățile de Management ale Programelor Operaționale Regionale 2021 - 2027, prin încheierea de acorduri de delegare conform legii. Se impune eliminarea sintagmei ”din municipii reședință de județ ”, deoarece aceasta este limitativă și înlătură posibilitatea altor administrații publice locale de a promova proiecte la nivel local. Proiectele de infrastructură rutieră de interes județean pentru care se acordă sprijin financiar în elaborarea documentațiilor tehnico-economice în conformitate cu prevederile prezentei legi trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să asigure conexiunea la coridoarele de transport transeuropene, respectiv legătura directă sau după caz indirectă la rețelele de transport TEN-T CORE sau TENT Comprehensive; b) să facă parte dintr-o strategie elaborată și aprobată la nivel județean sau după caz regional; c) să aibă impact asupra dezvoltării economice județene respectiv: să asigure accesibilitatea la resursele turistice, să contribuie la descongestionarea traficului rutier în interiorul localităților urbane; d) să aibă o valoare estimată eligibilă de minim 10.000.000 euro - 35.000.000 euro. La semnarea contractelor de acordare a sprijinului financiar cu beneficiarii, Agen țiile de Dezvoltare Regională confirmă încadrarea proiectelor depuse de autoritățile publice locale sau după caz de universități, instit ute de cercetare, microîntreprinderile, întreprinderile mari mici și mijlocii sau parteneriatele dintre acestea în criteriile prevăzute la art.51 - 53. Criteriile de repartizare a sumelor între Regiunile de Dezvoltare prin Programul Operațional Asistență Tehnică sunt aceleași cu criteriile utilizate la repartizarea sumelor prin Programul Operațional Regional, respectiv populație și suprafață, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii.
Prezenta propunere legislativă reglementeaza cadrul general pentru o serie de obiective specifice pe care România le are in domeniul fondurilor europene și anume: Asigurarea cadrului general de implementare a proiectelor, mai ales cele din domeniul infrastructurii cu finanțare din fonduri europene atât pentru perioada de programare 2014-2020 cât și pentru perioada de programare 2021-2027; Asigurarea condițiilor generate pentru descentralizarea procesului decizional în domeniul fondurilor europene la nivel regional cat și pentru flexibilizarea utilizării fondurilor europene, precum și pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene alocate României; Pregătirea portofoliului de proiecte de infrastructură necesar pentru autoritățile publice centrale/locale pentru perioada de programare 2021-2027; Stabilirea măsurilor necesare pentru a asigura buna implementare a proiectelor de infrastructură ale României in vederea evitării riscului de dezangajare în anul 2020; Asigurarea surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de infrastructură fazate în perioada de programare 2007-2013 care nu mai pot fi fazate în viitoarea perioadă de programare; Stabilirea cadrului general pentru includerea la finanțare din fonduri europene a programelor naționale din domeniul infrastructurii. Actualizare 02.06.2020 - amendament la raportul Comisiei pentru buget (Senat): se introduce domeniul infrastructurii de transport și distribuție a gazelor naturale ca domeniu de interes strategic național/local pentru care se acordăsprijin in elaborarea documentelor cf. prevederilor prezentei legi Actualizare 09.06.2020 - amendamente la raportul Comisiei pentru buget (Camera Deputaților): Este necesar să se prevadă între atribu țile autorităților de management și funcții de prevenire, depistare și corectare a eventualelor nereguli/abateri în gestiunea programelor. se elimină - Pentru perioada de programare 2021-2027, la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației va funcționa o structură de specialitate care să asigure funcția de Organism Intermediar pentru func țiile delegate de către Autoritățile de Management ale Programelor Operaționale Regionale 2021 - 2027, prin încheierea de acorduri de delegare conform legii. Se impune eliminarea sintagmei ”din municipii reședință de județ ”, deoarece aceasta este limitativă și înlătură posibilitatea altor administrații publice locale de a promova proiecte la nivel local. Proiectele de infrastructură rutieră de interes județean pentru care se acordă sprijin financiar în elaborarea documentațiilor tehnico-economice în conformitate cu prevederile prezentei legi trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să asigure conexiunea la coridoarele de transport transeuropene, respectiv legătura directă sau după caz indirectă la rețelele de transport TEN-T CORE sau TENT Comprehensive; b) să facă parte dintr-o strategie elaborată și aprobată la nivel județean sau după caz regional; c) să aibă impact asupra dezvoltării economice județene respectiv: să asigure accesibilitatea la resursele turistice, să contribuie la descongestionarea traficului rutier în interiorul localităților urbane; d) să aibă o valoare estimată eligibilă de minim 10.000.000 euro - 35.000.000 euro. La semnarea contractelor de acordare a sprijinului financiar cu beneficiarii, Agen țiile de Dezvoltare Regională confirmă încadrarea proiectelor depuse de autoritățile publice locale sau după caz de universități, instit ute de cercetare, microîntreprinderile, întreprinderile mari mici și mijlocii sau parteneriatele dintre acestea în criteriile prevăzute la art.51 - 53. Criteriile de repartizare a sumelor între Regiunile de Dezvoltare prin Programul Operațional Asistență Tehnică sunt aceleași cu criteriile utilizate la repartizarea sumelor prin Programul Operațional Regional, respectiv populație și suprafață, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 03-03-2020
Prin prezenta propunere legislativă se asigură cadrul referitor la desfășurarea activităților de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor din România. Conform expunerii de motive, propunerea legislativă acoperă trei domenii: finanţarea serviciilor de promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, organizarea şi coordonarea activităţilor de promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor - la nivel central şi regional/local, formarea resurselor umane implicate în activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Primul capitol defineşte activităţile de promovare a sănătăţii şi promovare a îmbolnăvirilor, precum şi scopul acestora. Al doilea capitol prevede dezvoltarea unui program multi-anual de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor, care cuprinde subprograme anuale aprobate de Guvern. Al treilea capitol prevede sursele de finanţare pentru activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor. Al patrulea capitol prevede ca activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor să fie organizate şi coordonate de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Al cincilea capitol are la bază caracterul multi-, inter- şi trans-disciplinar al activităţilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor.
Prin prezenta propunere legislativă se asigură cadrul referitor la desfășurarea activităților de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor din România. Conform expunerii de motive, propunerea legislativă acoperă trei domenii: finanţarea serviciilor de promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, organizarea şi coordonarea activităţilor de promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor - la nivel central şi regional/local, formarea resurselor umane implicate în activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Primul capitol defineşte activităţile de promovare a sănătăţii şi promovare a îmbolnăvirilor, precum şi scopul acestora. Al doilea capitol prevede dezvoltarea unui program multi-anual de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor, care cuprinde subprograme anuale aprobate de Guvern. Al treilea capitol prevede sursele de finanţare pentru activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor. Al patrulea capitol prevede ca activităţile de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor să fie organizate şi coordonate de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Al cincilea capitol are la bază caracterul multi-, inter- şi trans-disciplinar al activităţilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 02-03-2020
Prezenta propunere legislativă modifică și completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, după cum urmează: În cazul încetării mandatului, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul emite numai actele cu caracter normativ sau administrativ necesare pentru administrarea treburilor publice şi a politicii bugetare pentru îndeplinirea programului de guvernare aprobat de Parlament. Guvernul aflat în situaţia de încetare a mandatului emite ordonanţe potrivit legii de abilitare adoptată de Parlament în condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţia României. Cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţia României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă pentru aplicarea măsurilor necesare în situaţiile de apărare a securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru deosebit de grav, agresiune armată îndreptată împotriva ţării, stare de mobilizare sau război, stare de asediu sau stare de urgenţa.
Prezenta propunere legislativă modifică și completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, după cum urmează: În cazul încetării mandatului, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul emite numai actele cu caracter normativ sau administrativ necesare pentru administrarea treburilor publice şi a politicii bugetare pentru îndeplinirea programului de guvernare aprobat de Parlament. Guvernul aflat în situaţia de încetare a mandatului emite ordonanţe potrivit legii de abilitare adoptată de Parlament în condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţia României. Cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţia României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă pentru aplicarea măsurilor necesare în situaţiile de apărare a securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru deosebit de grav, agresiune armată îndreptată împotriva ţării, stare de mobilizare sau război, stare de asediu sau stare de urgenţa.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 28-02-2020
Prezentul ghid detaliază condițiile specifice de accesare a fondurilor pentru elaborarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare. În cadrul apelului sunt finanțate elaborarea planurilor de management/ seturilor de măsuri de conservare/ planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar care nu sunt finanțate în cadrul altor programe (prevăzute în OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare). Pot depune proiecte Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate/ instituţia care administrează/ structura care este responsabilă pentru administrarea/ asigurarea managementului ariei protejate/ ONG-uri (asociaţii şi fundaţii) care să aibă prevăzut în actul constitutiv atribuţii de protecţia mediului şi/sau protecţia naturii/ institute de cercetare/ universităţi/ muzee care au în actul constitutiv atribuţii de protecţia mediului şi/sau protecţia naturii precum și autorităţi ale administraţiei publice centrale/ locale/ alte structuri în coordonarea/ subordonarea autorităţilor centrale/ locale. Propunerile și sugestiile pot fi trimise până la data de 13 martie adresa de e-mail: secretariat.dgpim@fonduri-ue.ro sau la sediul din Șos. București-Ploiești, nr. 1-1B, Victoria Office sector 1, București. Perioada de depunere a proiectelor pentru apel este 03.04.2020 - 31.12.2021
Prezentul ghid detaliază condițiile specifice de accesare a fondurilor pentru elaborarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare. În cadrul apelului sunt finanțate elaborarea planurilor de management/ seturilor de măsuri de conservare/ planurilor de acţiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar care nu sunt finanțate în cadrul altor programe (prevăzute în OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare). Pot depune proiecte Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate/ instituţia care administrează/ structura care este responsabilă pentru administrarea/ asigurarea managementului ariei protejate/ ONG-uri (asociaţii şi fundaţii) care să aibă prevăzut în actul constitutiv atribuţii de protecţia mediului şi/sau protecţia naturii/ institute de cercetare/ universităţi/ muzee care au în actul constitutiv atribuţii de protecţia mediului şi/sau protecţia naturii precum și autorităţi ale administraţiei publice centrale/ locale/ alte structuri în coordonarea/ subordonarea autorităţilor centrale/ locale. Propunerile și sugestiile pot fi trimise până la data de 13 martie adresa de e-mail: secretariat.dgpim@fonduri-ue.ro sau la sediul din Șos. București-Ploiești, nr. 1-1B, Victoria Office sector 1, București. Perioada de depunere a proiectelor pentru apel este 03.04.2020 - 31.12.2021
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 28-02-2020
Conform inițiatorului, prezentul proiect de lege este menit a consolida leul ca unică monedă de plată pe teritoriul României. Astfel, se reglementează ca toate contractele incheiate pentru prestarea de servicii sau pentm fumizarea de utilitati sa fie exprimate numai in lei, daca atat emitentii, cat si destinatarii, sunt rezidenti in Romania. Acest lucru se aplica oricaror alte plati, incasari, transferuri, operatiuni in conturi curente si altele asemenea care decurg din vanzari de bunuri si prestari de servicii intre rezidenti, inclusiv din imprumuturi, credite, leasing, asigurari, service, transporturi de marfuri sau de pasageri, coletarie, mesajerie sau posta, indiferent daca sunt consemnate sau nu prin facturi. Platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operațiuni intre rezidenți, care fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, se realizeaza numai in moneda naționala (leu), cu excepția categoriilor de rezidenți care pot efectua operatiuni in valuta. Toate celelalte operafiuni intre rezidenfi, care nu fac obiectul comertului cu bunuri §i servicii, pot fi efectuate in mod liber, fie in moneda nafionala (leu), fie in valuta. Operatiuni de plati, incasari sau transferuri intre rezidenti, care nu fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, pot fi efectuate in mod liber fie in moneda nafionala (leu), fie in valuta, dar numai pe baza acordului de vointa al partilor. In vederea acoperirii riscului normal de devalorizare a valorii monedei nationale (leul) fata de orice moneda straina de referinta, precum si a riscului de inflatie, prestatorii de servicii sau furnizorii de utilitati, la care se refera reglementarea de mai sus, pot negocia cu beneficiarii mecanisme de consolidare sau de indexare in valuta a plafilor periodice rezultate din contract. Cursul de referinta a leului fata de moneda straina de referinta nu poate fi mai mare decat cursul BNR din data platii efective. In contractele la care se refera Art. 1 si care se deruleaza pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suporta de ambele parti. Actualizare 23.04.2020: In urma raportului de adoptare emis de Comisia economica, industrii şi servicii au fost adoptate urmatoarele amendamente: Art. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) În contractele de furnizare şi prestări de servicii preţul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părţile contractante au sediul/rezidenţa/domiciliul în România. (2) În sensul prezentei legi, sunt utilităţi alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie electrică, iluminatul public, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul, şi televiziunea prin cablu sau digitală. (3) Dispoziţiile alin. ( 1) se aplică şi altor categorii de plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletarie, mesajerie sau poştă, activităţi de întreţinere corporală şi activităţi ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învăţământ particular, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi. Actualizare 30.06.2020 - amendamente la raportul suplimentar al comisiei de la Camera Deputatilor titlu nou: Lege privind consolidarea monedei naționale ca monedă de plată pe teritoriul României
Conform inițiatorului, prezentul proiect de lege este menit a consolida leul ca unică monedă de plată pe teritoriul României. Astfel, se reglementează ca toate contractele incheiate pentru prestarea de servicii sau pentm fumizarea de utilitati sa fie exprimate numai in lei, daca atat emitentii, cat si destinatarii, sunt rezidenti in Romania. Acest lucru se aplica oricaror alte plati, incasari, transferuri, operatiuni in conturi curente si altele asemenea care decurg din vanzari de bunuri si prestari de servicii intre rezidenti, inclusiv din imprumuturi, credite, leasing, asigurari, service, transporturi de marfuri sau de pasageri, coletarie, mesajerie sau posta, indiferent daca sunt consemnate sau nu prin facturi. Platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operațiuni intre rezidenți, care fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, se realizeaza numai in moneda naționala (leu), cu excepția categoriilor de rezidenți care pot efectua operatiuni in valuta. Toate celelalte operafiuni intre rezidenfi, care nu fac obiectul comertului cu bunuri §i servicii, pot fi efectuate in mod liber, fie in moneda nafionala (leu), fie in valuta. Operatiuni de plati, incasari sau transferuri intre rezidenti, care nu fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, pot fi efectuate in mod liber fie in moneda nafionala (leu), fie in valuta, dar numai pe baza acordului de vointa al partilor. In vederea acoperirii riscului normal de devalorizare a valorii monedei nationale (leul) fata de orice moneda straina de referinta, precum si a riscului de inflatie, prestatorii de servicii sau furnizorii de utilitati, la care se refera reglementarea de mai sus, pot negocia cu beneficiarii mecanisme de consolidare sau de indexare in valuta a plafilor periodice rezultate din contract. Cursul de referinta a leului fata de moneda straina de referinta nu poate fi mai mare decat cursul BNR din data platii efective. In contractele la care se refera Art. 1 si care se deruleaza pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suporta de ambele parti. Actualizare 23.04.2020: In urma raportului de adoptare emis de Comisia economica, industrii şi servicii au fost adoptate urmatoarele amendamente: Art. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) În contractele de furnizare şi prestări de servicii preţul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părţile contractante au sediul/rezidenţa/domiciliul în România. (2) În sensul prezentei legi, sunt utilităţi alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie electrică, iluminatul public, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul, şi televiziunea prin cablu sau digitală. (3) Dispoziţiile alin. ( 1) se aplică şi altor categorii de plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletarie, mesajerie sau poştă, activităţi de întreţinere corporală şi activităţi ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învăţământ particular, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi. Actualizare 30.06.2020 - amendamente la raportul suplimentar al comisiei de la Camera Deputatilor titlu nou: Lege privind consolidarea monedei naționale ca monedă de plată pe teritoriul României
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 27-02-2020
Prin prezentul proiect de lege, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală se reduce numărul de vicepreședinți de la 4 la 3, în vederea eficientizării procesului decizional aferent, prin scurtarea circuitului informațional decizional care va asigura o mai mare coerență decizională, dar și pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaționale) raportat la rezultatele obținute. Totodată, se propune transformarea funcțiilor publice specifice din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, în funcții publice generale, care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent și fără barierele impuse inerent de „funcția specifică”. Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală va avea posibilitatea să ocupe funcțiile publice din cadrul DGAF și prin alte modalități prevazute de lege, decât recrutarea (de exemplu, prin transfer, mutare definitivă). De asemenea, prin proiectul de act normativ se urmărește crearea posibilității redistribuirii personalului atât între structurile ANAF, cât și între funcțile administrației (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcțiile mai complexe, precum antifraudă fiscală unde a fost identificat un deficit real de personal). Actualizare 23.04.2020: Potrivit raportului favorabil emis de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, au fost adoptate urmatoarele amendamente: La articolul V, alineatul (1) se inlocuieste sintagma „ordonante de urgenta” cu cuvantul „legi” La articolul V, alin. (3) se elimină.
Prin prezentul proiect de lege, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală se reduce numărul de vicepreședinți de la 4 la 3, în vederea eficientizării procesului decizional aferent, prin scurtarea circuitului informațional decizional care va asigura o mai mare coerență decizională, dar și pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaționale) raportat la rezultatele obținute. Totodată, se propune transformarea funcțiilor publice specifice din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, în funcții publice generale, care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent și fără barierele impuse inerent de „funcția specifică”. Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală va avea posibilitatea să ocupe funcțiile publice din cadrul DGAF și prin alte modalități prevazute de lege, decât recrutarea (de exemplu, prin transfer, mutare definitivă). De asemenea, prin proiectul de act normativ se urmărește crearea posibilității redistribuirii personalului atât între structurile ANAF, cât și între funcțile administrației (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcțiile mai complexe, precum antifraudă fiscală unde a fost identificat un deficit real de personal). Actualizare 23.04.2020: Potrivit raportului favorabil emis de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, au fost adoptate urmatoarele amendamente: La articolul V, alineatul (1) se inlocuieste sintagma „ordonante de urgenta” cu cuvantul „legi” La articolul V, alin. (3) se elimină.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 26-02-2020
Prezentul proiect de lege vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut, cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trăi decent pentru cetățeni. În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, se propune ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut.
Prezentul proiect de lege vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut, cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trăi decent pentru cetățeni. În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, se propune ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 20-02-2020
Proiectul de ordin vizează modificarea și completarea OMFP nr. 103/2016, în principal, pentru: revizuirea definiției exportatorului din perspectiva TVA, precum și pentru clarificarea modalității de justificare a scutirii de TVA pentru exportul de bunuri, în contextul modificării legislației vamale care nu mai permite persoanelor impozabile nestabilite în Uniunea Europeană să aibă calitatea de exportatori; corelarea cu noile dispoziții ale art. 45a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum au fost introduse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) al Consiliului nr. 2018/1912, referitoare la justificarea transportului intracomunitar al bunurilor în vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri; corelarea cu modificarea Codului fiscal ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020; necesitatea adaptării prevederilor acestuia la o serie de decizii recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv deciziile CJUE în cauzele C-275/18 “Milan Vinš, C-288/16 „L.Č.”IK, C-291/18 “Grup Servicii Petroliere SA”, C-33/11 “A Oy” și C-33/16 “A Oy”; preluarea unor propuneri formulate de mediul de afaceri. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Proiectul de ordin vizează modificarea și completarea OMFP nr. 103/2016, în principal, pentru: revizuirea definiției exportatorului din perspectiva TVA, precum și pentru clarificarea modalității de justificare a scutirii de TVA pentru exportul de bunuri, în contextul modificării legislației vamale care nu mai permite persoanelor impozabile nestabilite în Uniunea Europeană să aibă calitatea de exportatori; corelarea cu noile dispoziții ale art. 45a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum au fost introduse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) al Consiliului nr. 2018/1912, referitoare la justificarea transportului intracomunitar al bunurilor în vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri; corelarea cu modificarea Codului fiscal ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020; necesitatea adaptării prevederilor acestuia la o serie de decizii recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv deciziile CJUE în cauzele C-275/18 “Milan Vinš, C-288/16 „L.Č.”IK, C-291/18 “Grup Servicii Petroliere SA”, C-33/11 “A Oy” și C-33/16 “A Oy”; preluarea unor propuneri formulate de mediul de afaceri. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 20-02-2020
Prezenta propunerea legislativă reglementează obligativitatea elaborarii și aprobării unei politici de prevenire a diabetului la nivel național, de către autoritățile responsabile,, stabilește atribuții clare pentru autoritățile administrației publice centrale și asigură cadrul legal autorităților publice locale pentru a interveni și ași asuma responsabilități în ceea ce privește educația populației și încurajarea acesteia pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. De asemenea, inițiativele private vor avea la dispoziție mecanismele juridice și motivaționale de implicare și susținere financiară pentru viitoare proiecte. Politica națională de prevenție a diabetului se va materializa prin elaborarea și aprobarea unui Program Național de Prevenție a Diabetului prin care autoritățile responsabile, în principal Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației și Cercetării, vor stabili obiective și măsuri care în ceea ce privește realizarea următoarelor trei direcții de acțiune: Educația populației pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos și responsabil; Screening pentru depistarea precoce a diabetului; Prevenția sau întârzierea instalării diabetului; ACTUALIZARE 23.06.2020 - Conform amendamentelor admise din cadrul raportului emis de Comisia pentru sănătate şi familie, Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului se finanţează, în principal, de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea Programului Naţional de Prevenţie a Diabetului reprezintă cel puţin 15% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de prevenţie la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Prezenta propunerea legislativă reglementează obligativitatea elaborarii și aprobării unei politici de prevenire a diabetului la nivel național, de către autoritățile responsabile,, stabilește atribuții clare pentru autoritățile administrației publice centrale și asigură cadrul legal autorităților publice locale pentru a interveni și ași asuma responsabilități în ceea ce privește educația populației și încurajarea acesteia pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. De asemenea, inițiativele private vor avea la dispoziție mecanismele juridice și motivaționale de implicare și susținere financiară pentru viitoare proiecte. Politica națională de prevenție a diabetului se va materializa prin elaborarea și aprobarea unui Program Național de Prevenție a Diabetului prin care autoritățile responsabile, în principal Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației și Cercetării, vor stabili obiective și măsuri care în ceea ce privește realizarea următoarelor trei direcții de acțiune: Educația populației pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos și responsabil; Screening pentru depistarea precoce a diabetului; Prevenția sau întârzierea instalării diabetului; ACTUALIZARE 23.06.2020 - Conform amendamentelor admise din cadrul raportului emis de Comisia pentru sănătate şi familie, Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului se finanţează, în principal, de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea Programului Naţional de Prevenţie a Diabetului reprezintă cel puţin 15% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de prevenţie la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 12-02-2020
Prezentul proiect de lege are ca scop aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice. Printre modificările aduse se numără următoarele: În ceea ce priveşte Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice: Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 57, a aspectului referitor la confidenţialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul că nu se justifică de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire confidențialitatea. schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) şi prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevederi care au în vedere justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurenţa iar justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurenţa. În ceea ce priveşte Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 59 paragraful al treilea, art. 80 alin. (1) şi prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entitătile care îsi desfăsoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17 /CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014. In ceea ce priveşte O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice se impun ca urmare a reorganizării Guvernului şi trecerera ANAP în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgentă nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, sunt modificate, respectiv procesul de control ex ante nu mai este voluntar, a fost eliminat "voluntar" din textul prezentului aliniat. Ca urmare a schimbării modului de realizare a controlului ex ante din voluntar în obligatoriu, este necesară corelarea şi altori articole din cuprinsul actului normativ. De asemenea, pentru eficietizarea controlului ex ante, intervenţia ANAP în procesul de achiziţie publică de la nivelul autortăţii contractante se va realiza o singură dată, prin emiterea avizului conform care se va realiza exclusiv prin SEAP. Mai mult, Guvernul a decis ca toate apelurile si recursurile in materia achizitiilor publice trebuie solutionate intr-un anumit termen, iar “nerespectarea termenelor prevazute de prezenta lege ori a dispozitiilor cuprinse in prezenta lege privind solutiile ori masurile ce pot fi dispuse de instanta constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform legii” (art. 68^1). Actualizare 26.02.2020 - Prin amendamentele admise prin raportul comun al Comisiilor de la Senat, se propune respingerea OUG nr. 23/202.
Prezentul proiect de lege are ca scop aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice. Printre modificările aduse se numără următoarele: În ceea ce priveşte Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice: Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 57, a aspectului referitor la confidenţialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul că nu se justifică de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire confidențialitatea. schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) şi prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevederi care au în vedere justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurenţa iar justificarea de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurenţa. În ceea ce priveşte Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale schimbările preconizate sunt legate de transpunerea corectă şi completă a art. 59 paragraful al treilea, art. 80 alin. (1) şi prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entitătile care îsi desfăsoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17 /CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014. In ceea ce priveşte O.U.G. nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice se impun ca urmare a reorganizării Guvernului şi trecerera ANAP în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgentă nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, sunt modificate, respectiv procesul de control ex ante nu mai este voluntar, a fost eliminat "voluntar" din textul prezentului aliniat. Ca urmare a schimbării modului de realizare a controlului ex ante din voluntar în obligatoriu, este necesară corelarea şi altori articole din cuprinsul actului normativ. De asemenea, pentru eficietizarea controlului ex ante, intervenţia ANAP în procesul de achiziţie publică de la nivelul autortăţii contractante se va realiza o singură dată, prin emiterea avizului conform care se va realiza exclusiv prin SEAP. Mai mult, Guvernul a decis ca toate apelurile si recursurile in materia achizitiilor publice trebuie solutionate intr-un anumit termen, iar “nerespectarea termenelor prevazute de prezenta lege ori a dispozitiilor cuprinse in prezenta lege privind solutiile ori masurile ce pot fi dispuse de instanta constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform legii” (art. 68^1). Actualizare 26.02.2020 - Prin amendamentele admise prin raportul comun al Comisiilor de la Senat, se propune respingerea OUG nr. 23/202.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@cmpp.ro
- 2020 © Issue Monitoring. ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms