Proiectul de lege aduce o serie de modificări și completări Legii nr. 448/2006, luând în considerare ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr. 221/2010, dezvoltarea legislației europene precum: Pilonul european al drepturilor sociale, Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități ,,Uniunea egalității’’ 2021-2030, alte documente programatice, precum: eliminarea confuziilor existente între termenii referitori la evaluare în scopul realizării unității de concordanță în cadrul procesului de evaluare: eliminarea obligației în sarcina autorităților publice de a înfiinţa centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap reglementarea Cardului European pentru dizabilitate simplificarea mecanismului de decontare a carburantului necesar deplasării persoanelor cu handicap, cu autoturismul reglementarea obligației asigurării salariului asistentului personal al persoanei cu handicap grav sau plata indemnizației lunare în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta reglementarea asigurării stabilității locului de muncă protejat, care nu poate fi supus reorganizării eliminarea posibilității înfiinţării de complexe de servicii, formate din unităţi protejate autorizate şi locuinţe protejate extinderea domeniilor în care 75% din profitul obţinut de unitățile protejate autorizate poate fi reinvestit reglementarea ca sancțiune a nerespectării condițiilor de autorizare pe întreaga perioadă de valabilitate a autorizației de funcționare ca unitate protejată aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Totodată, se reglementează, începând cu 1 ianuarie 2023, constituirea Fondului național de abilitate pentru persoanele cu dizabilități, prin transferarea unui procent de 50% din sumele provenite din amenzile aplicate pentru nerespectarea prezentei legi.
Prezentul proiect de lege reglementează cadrul general pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis privind participarea organizațiilor profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, în cadrul organizațiilor componente ale grupurilor de dialog civil ale Comisiei Europene. Schema de ajutor de minimis instituită potrivit prevederilor Regulamentului de minimis are ca scop acordarea de ajutoare de minimis organizațiilor profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, prin decontarea anuală a cotizațiilor de membru. Cotizaţiile de membru pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar se decontează anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinație. Schema de ajutor de minimis se aplică organizațiilor profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar care îndeplinesc următoarele condiții de eligibilitate: sunt membre în organizaţiile neguvernamentale din cadrul Uniunii Europene care fac parte din grupurile de dialog civil pe agricultură ale Comisiei Europene; au achitat contravaloarea cotizaţiei anuale de membru la organizația neguvernamentală care face parte din grupurile de de dialog civil pe agricultură ale Comisiei Europene; participă la acțiunile defășurate la nivelul structurilor europene din care fac parte, potrivit domeniului specific de activitate și mandatului de reprezentare acordat
Prezentul proiect de act normativ propune următoarele modificări la Normele de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999: acordarea concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de lucrător, precum și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de salariat a titularului, asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; extinderea duratei concediului paternal la 10 zile lucrătoare; tatăl care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de o majorare cu 5 zile a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar în calitate de militar în termen; acordarea concediului de lăuzie neefectuat se face de angajatorul la care tatăl își desfășoară activitatea, la cererea acestuia, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de tată al copilului nounăscut, precum şi a certificatului de deces al mamei și, după caz, a certificatului de concediu de lăuzie al mamei în situația în care acesteia i s-a eliberat un certificat de acest fel
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia naţională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, 2022-2030, prevăzută în Anexa nr.1 și Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, prevăzut în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Strategia dezinstituționalizării are șase direcții de acțiune, în acord cu principiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Coordonarea procesului de dezinstituționalizare la nivel național, județean și local și de integrare în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități; Asigurarea abordării centrate pe persoană a tranziției la viața independentă și integrare în comunitate; Dezvoltarea serviciilor în comunitate pentru viața independentă a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv pentru prevenirea instituționalizării; Pregătirea și motivarea personalul care lucrează cu și pentru persoane adulte cu dizabilităţi; Asigurarea suportului pentru familie în vederea susținerii vieții independente în comunitate a persoanei adulte cu dizabilități; Conștientizarea societății în vederea susținerii vieții independente în comunitate a persoanelor cu dizabilități. Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare operaționalizează Strategia dezinstituționalizării și propune: activități care trebuie realizate la nivelul centrelor, cum ar fi activitățile de planificare a activităților necesare elaborării și dezvoltării planului individual de viață independentă și integrare în comunitate împreună cu persoanele cu dizabilități și care vor putea fi implementate eficient doar dacă în prealabil sunt realizate activități concertate la nivel național (activități de instruire, campanii de conștientizare); activități de identificare a celor mai bune măsuri de sprijin în comunitate pentru persoanele cu dizabilități depinde de opțiunile de servicii existente sau planificate, a căror extindere necesită modificări legislative sau programe la nivel național (inclusiv cu finanțare din fonduri nerambursabile). Monitorizarea și evaluarea globală a progresului în implementare și a rezultatelor așteptate ale Strategiei dezinstituționalizării se efectuează pe baza unor indicatori-cheie de performanță. indicatorii-cheie de performanță și țintele asociate lor sunt: cel puțin 8.455 de persoane cu dizabilități din centre rezidențiale, ceea ce reprezintă 50% din numărul existent în decembrie 2020, beneficiază de sprijin al implementării „parcursului de viață independentă”, în conformitate cu principiile managementului de caz, în vederea dezinstituționalizării până la 30 iunie 2026; numărul de persoane cu dizabilități din cadrul sistemului rezidențial se reduce la 11.500, până la 30 iunie 2026; numărul de persoane cu dizabilități din cadrul sistemului rezidențial se reduce la 10.349, până la 30 iunie 2026; anual, începând cu anul 2024, autoritățile administrației publice locale asigură dinamica procesului de dezinstituționalizare în scopul atingerii indicatorilor-cheie de performanță.
Prin prezentul act normativ se propune înființarea Fondului Național de Investiții în Eficiență Energetică, care reprezenită un instrument economico-financiar destinat susținerii şi realizării cu prioritate a proiectelor care vizează creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră. Astfel, acesta va fi gestionat de către Ministerul Energiei, prin Direcția Eficiență Energetică, care are următoarele atribuții: urmărește respectarea prevederilor legale privind alimentarea Fondului Național de Investiții în Eficiența Energetică; gestionează bugetul Fondului Național de Investiții în Eficiența Energetică; întocmește planul anual de lucru și bugetul de venituri și cheltuieli; elaborează programe anuale/multianuale cu finanțare din bugetul Fondului Național de Investiții în Eficiența Energetică și colaborează cu direcțiile de profil din cadrul Ministerului Energiei sau din cadrul altor entități publice, pentru implementarea și monitorizarea acestor programe de finanțare; implementează și monitorizează proiectele de investiții care au ca scop creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră. Fondul Național de Investiții în Eficiență Energetică se utilizează în vederea susținerii și realizării obiectivelor asumate prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 și se adresează următoarelor categorii de beneficiari: întreprinderi mici și mijlocii; unități de învățământ preuniversitar și universitar și institute de cercetare; organizații întemeiate în baza Ordonanței nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare; Unități Administrativ-Teritoriale, conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Categoriile specifice de proiecte se aprobă de Ministerul Energiei, prin programele de finanțare, având scopul transpunerii în practică a priorităților investiționale sau stimulării anumitor segmente de interes, din perspectiva eficienței energetice, ce decurg din necesitatea realizării țintelor asumate în PNIESC 2021-2030, și vizează, dar nu limitează, următoarele categorii de proiecte: monitorizarea consumului de energie în industrie prin intermediul unor sisteme inteligente de măsurare și control; capacități de stocare inteligente, la nivelul operatorilor de rețea, prin stocarea energiei în gol de sarcină și eliberarea în goluri de consum, pentru reducerea consumului propriu tehnologic; sisteme de producție combinată de energie cu emisii reduse (cogenerare de înaltă eficiență) pentru susținerea consumului propriu; Energy management sistem (ISO 50001) - plan de implementare și certificare (sisteme de telegestiune a consumului de energie electrică, panouri fotovoltaice, pompe de căldură); utilizarea unităților la scară mica de producere de energie electrică și termică prin implementarea tehnologiilor avansate de înaltă eficiență energetică; promovarea programelor de eficiență energetică la consumatori, prin acţiuni complementare, organizarea de campanii de informare şi de motivare, de interes naţional, a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia; elaborarea de studii de promovare a cogenerării de înaltă eficiență sau a încălzirii și răcirii centralizate, pentru fundamentarea programelor naţionale de eficienţă energetică, precum şi participarea la proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficienţă energetică şi energii regenerabile, iniţiate de organisme internaţionale; proiecte pilot de implementare a unor tehnologii inovatoare.
Prin prezentul proiect de ordin, anexa la Ordinul nr. 2034/2016 privind aprobarea Procedurii de organizare, actualizare și utilizare a Registrului unic de evidență a întreprinderilor sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 8 noiembrie 2016, se modifică şi se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, Prezenta procedură de organizare, actualizare şi utilizare a Registrului unic de evidenţă a întreprinderilor sociale şi de efectuare a înregistrărilor reglementează punerea în aplicare a prevederilor articolelor nr. 27 şi 28 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Întreprinderile sociale se evidenţiază în registru după eliberarea atestatului de întreprindere socială, prin completarea informaţiilor prevăzute la secţiunile A "Date de identificare persoană juridică de drept privat" şi B "Atestat de întreprindere socială" Actualizarea Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale se face ori de câte ori intervine o modificare în situaţia întreprinderii sociale/întreprinderii sociale de inserție în secţiunile A ”Date de identificare persoană juridică de drept privat”, B ”Atestat de întreprindere socială” și, după caz, Secţiunea C ”Marca socială”.
Prezenta propunere legislativă vizează asigurărea unei finanţări pentru activităţi sportive, prin virarea unui procent de 0,25% din cifra de afaceri a operatorilor economici şi a întreprinderilor publice care au cifra afaceri anuală peste pragul de 100 de milioane de euro către bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru a putea fi utilizate la susţinerea programelor sportive destinate copiilor şi tineretului, realizate de asociaţiile sportive şi cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor care sunt înscrise în Registrul sportiv.
Modificările aduse de prezentul proiect de ordonanță de urgență reglementează condițiile în care un lucrător străin poate ocupa un nou loc de muncă, la același angajator sau la alt angajator, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a UE, astfel: în cazul în care lucrătorul străin va schimba locul de muncă, dar la același angajator, care a depus diligențele necesare pentru obținerea avizului de muncă inițial, noul aviz de angajare se eliberează aceluiași angajator, dar fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de OUG 25/2014. însă, în cazul în care lucrătorul străin schimba locul de muncă, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE, dar la un alt angajator, acestuia i se eliberează un aviz cu îndeplinirea condiţiilor generale pentru eliberarea avizului de angajare ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului exprimat în scris de angajatorul anterior, în condițiile în care nu a trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă. Acest lucru nu se aplică în cazul în care în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor, ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.
Prin proiectul de lege se instituie măsuri de susținere a familiilor care au în creștere și îngrijire trei sau mai mulți copii minori. Aceste măsuri de sprijin se acordă în baza unui Card public de beneficii, obținut după eliberarea unui Certificat pentru familie numeroasă, emise de primărie. Astfel, operatorii și entitățile economice private pot acorda familiei care deține Card public de beneficii un Card privat de beneficii, care să includă reduceri sau gratuități, în baza unor parteneriate cu mediul privat și autoritățile publice ori cu asociații și ONG-uri. Beneficiile acestui Card privat de beneficii includ: tichete de reducere pentru achiziționarea mașinilor de familie cu +5 locuri consiliere psihologică gratuită/cu reducere mese gratuite/reduse la cantinele școlilor/grădinițelor reduceri/gratuități la medicamente și produse farmaceutice sau la articole pentru copii, la tratamente medicale, la transportul aerian sau naval, la taxele academice și din învățământul preuniversitar programe de creditare speciale pentru familiile numeroase alte bunuri/servicii oferite gratui/cu reducere la benzinării, alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, sporturi, hobby-uri, agrement, sănătate, educație, călătorii, etc.
Prezentul Ordin are în vedere aprobarea modelului și conținutului Cererii privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (formular 177), precum și a Procedurii privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, respectiv: "Procedura privind redirecţionarea impozitului pe profit/ impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private", prevăzută în anexa nr.1 Modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a formularului 177 "Cerere privind redirecționarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor", prevăzute în anexa nr.2. Modelul şi conţinutul formularului ”Notificare privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor”, prevăzut în anexa nr.3. Caracteristicile de editare, modul de difuzare, utilizare şi păstrare a formularelor sunt prezentate în anexa nr.4. Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia Generală de Reglementare a Colectării Creanțelor Bugetare, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi, după caz, direcţiile de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms