Proiectul de Regulament are ca scop modificarea și completarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 13/2019. Principalele prevederi ale proiectului de Regulament, se referă la: definirea unor termeni/sintagme pentru aplicarea Ghidului, completarea Regulamentului cu o nouă secțiune referitoare la cooperarea și schimbul de informații între A.S.F. și alte autorități în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, Instituirea unor noi obligații în sarcina entităților reglementate care privesc: obținerea de către entitățile reglementate a dovezii înregistrării beneficiarilor reali din registrele centrale ale beneficiarilor reali, (...) Modificarea unor articole ca urmare a unor situații identificate în aplicarea Regulamentului de către asociațiile profesionale
Proiectul de Ordonanta de Urgenta are ca scop modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii și a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie – IMM INVEST ROMANIA. Potrivit notei de fundamentare, printre măsurile propuse se numără urmatoarele: Aprobarea Subprogramului AGRO IMM INVEST cu scopul susținerii întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar; Acordarea unei perioade de grație extinse de maximum 24 de luni pentru creditele de investiții beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul programului AGRO IMM INVEST; Pentru celelalte credite de investiții durata de grație maximă ce poate fi acordată este de 18 luni; Extinderea categoriei beneficiarilor eligibili în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST prin includerea fermierilor definiţi conform art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013; Pentru celelalte credite de investiții durata de grație maximă ce poate fi acordată este de 18 luni; Extinderea categoriei beneficiarilor eligibili în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST prin includerea fermierilor definiţi conform art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
Ca urmare a aprobarii Deciziei CE C(2020) 8349 final, precum și a prelungirii Cadrului Temporar conform Comunicării CE C(2020) 7127 final, până la data de 30 iunie 2021, se propun următoarele modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociată acestuia: Redefinirea grantului prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componența ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferentp sumelor avansate de finanțator beneficiarului finanțării de tip factoring va fi considerat ajutor de stat și va fi acoperită în procent de 50% din grant. Prelungirea perioadei de valabilitate a schemei de ajutor de stat pe Cadru Temporar, în sensul prelungirii perioadei de acordare a garanțiilor aferente acestui Program pana la data de 30.06.2021. Prelungirea perioadei de plată a grantului până la data de 30.04.2022, în conformitate cu valabilitate a schemei de ajutor de stat.
Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se modifică și se completează o serie de acte normative, după cum urmează: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020: se propune ca plata anticipată aferentă trimestrului IV să se datoreze la nivelul sumei calculate pentru trimestrul III al anului fiscal 2020 sau la nivelul sumei calculate pentru trimestrul precedent, urmând ca definitivarea să se efectueze până la 25 martie 2021, sau alt termen pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, după caz. Legea nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice: sunt stabilite măsuri referitoare la accesul entităților implicate în procesul de achiziție publică, destinate inclusiv în limitarea interacțiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităților publice competente să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru solicitanți, cât și pentru personalul acestora; se propune ca Ministerul Finanțelor Publice, în baza atribuției sale de asigurare a urmăririi execuției bugetare, să fie instituția care să definească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului SR EN 16931, iar transmiterea facturilor electronice să se realizeze prin intermediul sistemului informatic deținut, Ministerul Finanțelor Publice fiind instituția care asigură funcționarea acestuia; identificarea unor soluții prin care să se asigure realizarea în timp real a atribuției Ministerului Finanțelor Publice de monitorizare a execuției bugetare în conformitate cu prevederile art. 19 lit. i) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind posibilă în condițiile gestionării sistemului de facturare electronică de către Ministerul Finanțelor Publice. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020: se clarifică modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității, întrucât nu acestea constituie venituri din desfășurarea activității; la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste indemnizații nu se iau în calcul; prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 și art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020: se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015 asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2020: se clarifică faptul că nu se acordă facilitățile fiscale prevăzute la art.60, art. 138^1, art.154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015; persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit OUG 30/2020, OUG 120/2020, OUG 132/2020, art. 3 din OUG 147/2020, precum și potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizațiilor respective, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, având în vedere că aceste indemnizații nu constituie venituri din desfășurarea activității, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul strategic al României care stabilește domeniile și prioritățile de investiții precum și reformele elaborate pentru fiecare domeniu de investiții, a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR). Acesta urmărește 3 obiective strategice: Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice, Consolidarea capacității de reziliență și Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung. Componenta de investiții a PNRR, cu un buget de 34 de miliarde de EUR, a fost elaborată pe baza a trei piloni și o serie de obiective specifice prezentate în tabelul de mai jos, cu sumele calculate în prețuri curente: 1. Tranziție verde și schimbări climatice - 21,424 mld. euro (64,83% din buget) Transport durabil - Asigurarea conectivității regiunilor, localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core/Comprehensive, atragerea de investitori, realizarea rețelei de transport TEN-T Core și Comprehensive - 9,274 mld EUR Schimbări climatice - Creșterea capacității de reziliență a României la schimbările climatice și diminuarea efectelor acestora în toate sectoarele economiei, cu accent pe decarbonizare - 6,500 mld EUR Mediu - Asigurarea accesului populației la serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, ecologizarea unor situri poluate, depozite/platforme industriale, reducerea poluării și reconstrucția biodiversității - 2,300 mld EUR Energie și tranziție verde - Exploatarea resurselor de energie regenerabilă ale României pentru producerea și obținerea de energie, realizarea de infrastructuri specifice destinate energiei electrice și transportului/distribuției de combustibil de tranziție - 1,550 mld EUR Eficiență energetică și termică - Diminuarea pierderilor de energie termică și asigurarea unui confort termic destinat populației precum și realizarea rețelei de producere/transport și distribuție a energiei termice. Sprijinirea inovării și folosirea tehnologiilor verzi în sectorul de eficiență energetică și termică - 1,800 mld EUR 2. Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului - 6,500 mld. euro (19,69% din buget) Mobilitate și regenerare urbană, valorificarea patrimoniului - Îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor prestate populației, îmbunătățirea condițiilor de locuit prin implementarea proiectelor de mobilitate urbană, regenerare urbană și de valorificare a patrimoniului cultural și local - 3,600 mld EUR Sănătate - Creșterea accesibilității populației la serviciile publice de sănătate, îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate specifice pacientului critic, asigurarea accesului populației, precum și creșterea calității serviciului public de sănătate pentru afecțiunile oncologice și cardiovasculare - 1,850 mld EUR Educație - Corelarea competențelor profesionale dobândite de elevi în timpul procesului educațional cu cerințe existente pe piața muncii prin dezvoltarea de campusuri școlare destinate învățământului tehnic în sistem dual, înființarea Centrelor de educație inovativă și specializare inteligentă, precum și a Centrelor pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților - 1,050 mld EUR 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență - 5,085 mld euro (15,40% din buget) Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale - Ecosisteme antreprenoriale Îmbunătățirea competitivității economice a IMM-urilor prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, activități de transfer tehnologic pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute, inclusiv pentru creșterea capacității de reziliență în perioade de crize pandemice - 3,800 mld EUR Cercetare și inovare - Creșterea aportului activităților de transfer tehnologic rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare la obținerea de produse și servicii inovative - 275.000 EUR Digitalizare - Digitalizarea marilor servicii publice din domeniul de sănătate și educație, digitalizarea activității de stabilire, colectare și executare silită a creanțelor bugetare precum și digitalizarea activității din domeniul justiției pentru consolidarea statului de drept. Consolidarea activității de securitate cibernetică - 700.000 EUR Reziliență în situații de criză - Consolidarea capacității de reziliență cibernetică, medicală și alimentară prin realizarea de depozite regionale destinate echipamentelor medicale și medicamentelor, depozite de alimente și alte bunuri de consum, precum și alte facilități specifice - 310.000 EUR
Prezentul proiect de ghid este aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, Prioritatea de investiții 9.iv: Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, Obiectivul specific 4.8: Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical. Tipurile de activități/ subactivități eligibile care vor fi finanțate în contextul acestui apel de proiecte sunt cele care vizează acordarea de sprijin pentru creșterea capacității tehnice a profesioniștilor din autoritățile și instituțiile publice din domeniul sănătății şi/ sau personalului implicat în furnizarea de servicii medicale şi/ sau a specialiștilor implicați în furnizarea de servicii conexe actului medical prin furnizarea de programe de formare inclusiv programe postuniversitare de formare profesională continuă şi/ sau programe postuniversitare de educație permanentă, participare la schimburi de experiență/ de bune practici și pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente, soluții sau mecanisme de evaluare a nevoilor şi/sau a performanței serviciilor medicale. Bugetul total alocat este de 3.000.000 euro (contribuția UE + contribuția națională) la nivelul categoriilor de regiuni. Observațiile și propunerile pt fi trimisă până la data de 7 decembrie 2020.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Programul național integrat pentru protecția victimelor violenței domestice precum și metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice, prevăzute în anexele 1 și 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Prezentul proiect de act normativ vizează, în principal, următoarele aspecte: asigurarea cadrului instituțional și procedural de coordonare, necesar pentru realizarea măsurilor integrate de protecție și de sprijin în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale pentru victimele violenței domestice și transferului la o viață independentă, prin intermediul rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice; definirea noțiunilor/ conceptelor de: program național integrat de protecție a victimelor violenței domestice, rețea națională inovativă integrată de locuințe protejate, locuință protejată destinată victimelor violenței domestice, victimă violenței domestice beneficiară a PNIPVVD, situație de risc, servicii complementare, autorități ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, condiții de risc și vulnerabilitate, acord de dublă confidențialitate; crearea și derularea PNIPVVD, precum și crearea și organizarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice în coordonarea metodologică a Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și desemnarea acesteia ca Punct național de coordonare; încurajarea colaborării și a parteneriatului între furnizorii publici și privați de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, cu accent pe respectarea și înțelegerea nevoilor și opțiunilor exprimate de către victimă; atribuțiile Punctului național de coordonare a PNIPVVD; atribuțiile furnizorilor privați de servicii sociale, care sprijină implementarea PNIVVD prin furnizarea serviciilor sociale în cadrul locuințelor protejate, precum și conectarea cu alte serviciilor complementare; crearea mecanismului de coordonare în sprijinul implementării PNIPVVD și coordonării rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice.
Prezentul memorandum privește transmiterea Raportului național periodic privind implementarea Pactului Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale către Comitetul Drepturilor Economice, Sociale și Culturale. Acest raport prezintă stadiul implementării Pactului Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și cuprinde două părți: Partea I: „Informații generale”, ce conține informații despre cadrul legal și politicile din domeniile acoperite de Pact; modificările aduse cadrului legislativ după perioada acoperită de ultimul exercițiu de raportare (în care cadrul constituțional și legislativ a fost descris în detaliu). Partea II: „Progrese în implementarea Pactului”, inclusiv răspunsul la recomandările cuprinse în observațiile finale ale Comitetului din 2014 Aplicarea internă a tratatelor ONU privind drepturile omului Instituțiile naționale pentru drepturile omului Resurse maxime disponibile Prevenția corupției Măsuri de combatere a excluziunii sociale și a discriminării împotriva romilor Realizarea egalității de gen Măsuri de reducere a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor, romilor și persoanelor cu dizabilități (....)
Prezenta propunere legislativă vizează să introducă reglementarea ca activitatea de voluntariat, însoțită de documentele prevăzute de documentele legislative în vigoare, să fie luată în considerare ca vechime la angajare.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 210/2020 ce vizează a treia rectificare bugetară pe anul 2020 și aduce modificări și completări Bugetului de stat pe anul 2020, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, nr. 5/2020. Schimbări preconizate: Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.489,4 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei. Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel: Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold Prin proiectul de act normativ se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naționale (cash) crește la 96.058,4 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB. Actualizare 23.11.2020 - Forma inclusă pe agenda ședinței de Guvern Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.359,4 milioane lei Taxa pe valoarea adăugată: +510,7 milioane lei Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.287,6 milioane lei
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2020 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms