Prin prezentul proiect de ordin se aprobă Metodologia pentru Concursul naţional de proiecte de tineret/ Concursul naţional de proiecte studenţeşti, prevăzută în Anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Metodologia reglementează procedura privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, conform Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, destinate activităţii de tineret/studenţeşti şi se aplică Concursului naţional de proiecte de tineret şi Concursului naţional de proiecte studenţeşti, organizat la nivel naţional de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse. Fondurile publice pentru finanţarea proiectelor în cadrul Concursului naţional de proiecte de tineret şi Concursului naţional de proiecte studenţeşti se alocă din bugetul Programului de susţinere a acţiunilor de tineret, P2, respectiv bugetul Programului pentru dezvoltarea şi diversificarea ofertei de servicii şi programe pentru tineri, în special studenţi, P4. Suma maximă care poate fi solicitată din fondurile Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse pentru un proiect este de 50.000 de lei. În cadrul proiectelor de tineret/studenţeşti, activităţile destinate beneficiarilor trebuie să fie încadrabile în mmătoarele domenii de activitate: educaţie nonformală, cultural - artistic, incluziune socială, social - civic, antreprenoriat, voluntariat, sport, formare şi inserţie profesională, mediu, digitalizare, promovare a unui stil de viaţă sanătos, sprijinirea tinerilor proveniţi din zona conflictului aimat din Ucraina. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 311/2021
Prin prezentul proiect de ordin se aprobă Metodologia de evaluare şi selecţie a proiectelor din cadrul programelor de interes naţional pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, aprobate prin HG nr.435/2022, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Solicitanții eligibili sunt serviciile publice de asistență socială de la nivelul comunelor și orașelor cu o populație sub 20.000 de locuitori și furnizorii privați de servicii sociale, fără scop lucrativ, respectiv, asociațiile, fundațiile și cultele recunoscute în România. Scopul, obiectivul general, obiectivele specifice, activitățile eligibile care urmează să fie desfășurate în serviciile sociale înființate, indicatorii de eficiență și de rezultate, perioada de derulare a proiectelor și bugetul alocat fiecărui program sunt prevăzute în anexele 1-4 la HG nr.435/2022
Prezenta propunere legislativă modifică și completează Articolul 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, mai exact, alineatul (2) se modifică şi se completează, după cum urmează: Acordarea zilelor libere se face de către angajator, în situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal.
Prezentul proiect de ordin aprobă Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru Mediu a proiectelor vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului. Solicitanţi eligibili în cadrul programului sunt organizaţiile neguvernamentale, persoane juridice române, asociaţii sau fundaţii, înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului; minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 - 18 ani; vizează probleme de mediu din următoarele domenii: poluarea aerului; poluarea apelor; defrișarea pădurilor; poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului; circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor; exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale; beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi; protecția ariilor naturale / parcurilor naturale; agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului; industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului; protecția florei și faunei; schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală; efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului; drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru protecția şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027, denumită în continuare Strategia, prevăzută în anexa nr. 1 și Planul operațional pentru implementarea Strategiei, prevăzut în anexa nr. 2. Scopul general al Strategiei “Copii protejați, România sigură” este acela de a asigura, cu implicarea copiilor, realizarea efectivă a drepturilor lor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate. Rezultatele așteptate sunt prezentate sub forma a 20 de ținte selectate pentru fiecare dintre domeniile Strategiei “Copii protejați, România sigură”, fixate pentru orizontul de timp 2027: Ținta nr. 1: Numărul de copii afectați de sărăcie și excluziune socială este mai scăzut cu 400.000 de copii raportat la valoarea de referință din 2019 de 1.323.000 copii, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multidimensional. Ținta nr. 2: Impactul protecției sociale asupra reducerii ratei sărăciei copiilor este de 30%, față de 45% la nivelul anului 2020. Ținta nr. 3: Copiii în dificultate și familiile acestora sunt prioritizate pentru a beneficia de locuință socială și sunt eligibile pentru un ajutor de locuire, inclusiv sub forma unui sprijin pentru închirierea unei locuințe, atunci când nu sunt disponibile locuințe sociale. Ținta nr. 4: Copiii afectați de sărăcie beneficiază de un program de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale. Ținta nr. 5: Toți copiii școlarizați participă la activități de informare pe tema impactului violenței și a modalităților de raportare a acesteia, organizate în fiecare an. Ținta nr. 6: Toate localitățile din mediul rural, toate orașele și toate municipiile au servicii publice de asistență socială acreditate, în condiții de acreditare revizuite pentru a asigura calitatea serviciilor. Ținta nr. 7: Numărul de copii beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie este mai mare cu 30%. Ținta nr. 8: 3 din 4 copii separați temporar sau definitiv de familie sunt plasați în servicii de tip familial. Ținta nr. 9: Mortalitatea infantilă este mai scăzută cu 20% față de anul 2019. Ținta nr. 10: Mortalitatea prin cauze evitabile se reduce cu 20% față de anul 2019, pentru copiii de toate vârstele. Ținta nr. 11: Acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare atinge țintele recomandate de OMS. Ținta nr. 12: Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani. Ținta nr. 13: Rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019. Ținta nr. 14: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, respectiv elevii aflați sub nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% față de nivelul din anul 2018. Ținta nr. 15: Documentele de politici naționale care vizează drepturile copilului sunt elaborate în formate accesibile pentru copii și cu participarea copiilor. Ținta nr. 16: Specialiștii care lucrează cu copiii în proceduri penale, civile și administrative (procurori, judecători, polițiști, asistenți sociali, psihologi etc.) au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face justiția prietenoasă și accesibilă pentru copii, ca urmare a formării lor inițiale sau continue. Ținta nr. 17: Depunerea plângerilor, investigarea și judecarea cauzelor în care sunt implicați copii în calitate de victime, suspecți sau, după caz, inculpați sau martori se desfășoară în condiții prietenoase cu aceștia, create pe baza unor standarde unitare și implementate prin proceduri dedicate. Ținta nr. 18: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare inițială pentru toate categoriile de profesioniști care lucrează cu copiii. Ținta nr. 19: Cel puțin un program național de întărire a capacității de funcționare a mecanismelor actuale de participare a copiilor la luarea deciziilor este implementat. Ținta nr. 20: Până în anul 2027 vor fi adoptate reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale violenței, inclusiv în mediul online.
Prezenta hotărâre are ca scop modificarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în sensul că: elemente ale raportului de evaluare internă se vor încărca pe platforma digitală, gestionată de ARACIP; în vederea obţinerii acreditării, în cadrul documentelor manageriale de prognoză cuprinse în raportul de evaluare internă, doar unităţile de învăţământ de stat vor depune programul de dezvoltare a sistemului de control managerial; se va comunica persoanei juridice care solicită evaluarea faptul că este declanşată procedura de evaluare în cazul în care raportul de evaluare internă este complet; constituirea comisiilor de experţi, desemnaţi de ARACIP pe bază de hotărâre, din 2-4 persoane, colaboratori externi ai ARACIP, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare; verificarea documentelor depuse se realizează prin intermediul platformei digitale, iar în cadrul vizitei la faţa locului se verifică implementarea standardelor pe baza colectării datelor de la beneficiari/cadre didactice/didactic auxiliar şi nedidactic/directori/comunitate locală/angajatori/operatori economici. Dacă dovada implememntării standardelor este sub forma unui document, acesta se analizează, după încărcarea în platforma digitală, înaintea realizării vizitei la faţa locului. Totodată, prezentul proiect are în vedere faptul că pentru fiecare furnizor de educaţie se acordă un "certificat de calitate", care cuprinde gradul de încredere acordat unităţii de învăţământ din perspectiva calităţii şi care se emite pe baza unei metodologii aprobate de Consiliul ARACIP. Stabilirea gradului de încredere se face în urma vizitei de evaluare pe baza îndeplinirii cerinţelor din standardele de evaluare la nivel minimal sau peste aşteptări. Pentru procedura de autorizare de funcţionare provizorie, ARACIP va emite certificatul de calitate la jumătatea primului an de funcţionare, pe baza unor documente în susţinerea îndeplinirii indicatorilor de performanţă din standardele de evaluare, de către unităţile de învăţământ/furnizorului de educaţie. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, art. 4 din H.G. nr. 993/2020, precum şi anexa 3 se abrogă. Unităţilor de învăţământ/furnizorilor de educaţie aflate în procedura de evaluare externă în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie/de acreditare sau în procedura evaluării periodice a calităţii li se aplică dispoziţiile anexei 1 şi anexei 2 astfel cum sunt modificate prin prezenta hotărâre de Guvern.
Prezenta propunere legislativă reglementează modalitatea de acordare şi emitere a tichetelor sociale pe suport electronic și pentru persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, pentru plata de ajutoare, indemnizaţii sau alte forme de sprijin, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat conform legii sau în cadrul programelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Pot avea calitatea de unităţi emitente persoanele juridice precum şi instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit autorizate în state membre ale Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României.
Prezentul proiect de ordonanță de urgență vizează modificarea şi completarea prevederilor Legii nr. 11/1991 și ale Ordonanței Guvernului nr. 21/1992, în vederea asigurării unui cadru legal clar şi previzibil, demers util atât pentru protejarea consumatorilor, cât și pentru asigurarea faptului că întreprinderile sunt în măsură să își conformeze comportamentul pe piaţă, în vederea clarificării procedurii de instrumentare a practicilor de concurenţă neloială de către autoritatea de concurenţă, cât și a celor speculative, din perspectivă administrativă. În ceea ce privește cadrul general aplicabil acțiunilor speculative: în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne, sunt reglementate aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalități evidente ale pieţei, în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative. Guvernul României, va stabili, prin hotărâre de Guvern, pentru o perioadă determinată, produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționarea a economiei sau bunăstarea consumatorului, și va detalia procedura de analiză, aplicare și colaborare dintre ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și alte autorități sau instituții publice competente pentru punerea în aplicare a prevederilor hotărârii de Guvern. sunt cuprinse tipurile de acțiuni interzise în ceea ce privește produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile avute în vedere, precum și criteriile ce vor fi avute în vedere, prin hotărâre de Guvern, pentru perioada stabilită, în vederea punerii în aplicare a prevederilor ordonanței de urgență. au fost introduse o serie de prevederi care au ca obiect combaterea, în anumite condiții și în situații excepționale precum starea de urgență, starea de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, starea de război, starea de asediu sau alte situații de criză identificate explicit prin acte normative, a acțiunilor speculative, fiind, totodată, asigurată modificarea și completarea corespunzătoare a actelor normative care asigură cadrul legislativ privind punerea în aplicare a respectivelor măsuri Cu privire la modificările propuse pentru Legea nr. 11/1991: a fost clarificat şi stabilit scopul legii, în sensul în care este subliniat faptul că acesta vizează componenta „business to business”, ţinând cont de interesele private şi publice, astfel cum apar acestea definite în dreptul naţional. a fost clarificată sfera practicilor de concurenţă neloială interzise, în sensul în care au fost completate unele prevederi existente, aşa cum este cazul practicii de concurenţă neloială ce vizează deturnarea clienţilor unei întreprinderi prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material şi referirea la utilizarea informaţiilor confidenţiale pentru săvârşirea faptei au fost introduse noi practici de concurență neloială, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi au fost prevăzute norme de natură procedurală în ceea ce priveşte modalitatea şi etapele de soluţionare a practicilor de concurenţă neloială Cu privire la modificările și completările propuse pentru Ordonanța Guvernului nr. 21/1992: au fost introduse noi practici de concurență neloială, săvârșite de întreprinderi față de consumatorul persoană fizică au fost introduse prevederi cu privire la cifra de afaceri, precum și cu privire la procedura de stabilire și aplicare a sancțiunii la cifra de afaceri se reglementează modalitatea de sancționare și măsurile ce pot fi dispuse în cazul constatării noilor practici interzise.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 64/2022 prin care se reglementează unele măsuri pentru ajustarea prețurilor necesare actualizării costurilor investiției în contractele de achiziție publică/ contractele sectoriale/acordurile-cadru precum și în alte categorii de contracte, respectiv ajustarea devizelor generale de investiții în cadrul contractelor finanțare care au asigurate resursele financiare parțial sau integral din fonduri externe nerambursabile. Totodată, este reglementată și metodologia de ajustare a prețurilor în vederea restabilirii echilibrului contractual în cadrul contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/acordurilor-cadru precum și altor categorii de contracte. Ajustarea prețurilor se aplică contractelor de achiziție dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții de imprevizibilitate, astfel: schimbarea condițiilor economice, pe bază cărora s-a fundamentat prețul contractelor, a intervenit după termenul limită pentru depunerea ofertelor; schimbarea, menționată la litera a), nu putea fi avută în vedere de către părțile contractante la momentul inițierii procedurii de atribuire sau al achiziției directe, respectiv la momentul elaborării ofertei; contractantul, în situațiile menționate mai sus, nu putea determina, în mod obiectiv, întinderea corectă a riscului contractual în propunerea financiară; contractantul face dovada creșterii costurilor pe bază cărora s-a fundamentat prețul inițial al contractului, inclusiv prin oferte de preț actualizate pe elementele semnificative de cost ale acestuia.
Prezenta propunere legislativă prevede scutirea de taxă TVA pentru achiziţiile efectuate de organizaţiile nonprofit în vederea construirii/reabilitării/modemizării de unităţi spitaliceşti şi a dotării acestora cu aparatură şi echipamente de specialitate, materiale şi consumabile de uz sanitar. Organizaţiile nonprofit au dreptul să deducă taxa achiziţiilor dacă sumele returnate sunt utilizate exclusiv pentru finanţarea de activităţi de construire/reabilitare/modemizare de unităţi spitaliceşti şi de dotare a acestora cu aparatură şi echipamente de specialitate, materiale şi consumabile de uz sanitar.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms