Prezentul proiect de Hotărâre prevede organizarea și funcționarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, autoritatea de stat în domeniile cercetării dezvoltării, comunicațiilor și digitalizării: MCID are rol de sinteză și de coordonare în aplicarea strategiilor naționale și a Programului de guvernare în domeniile cercetării științifice, dezvoltării experimentale, inovării, comunicațiilor și digitalizării MCID elaborează și implementează la nivel naţional, politica în domeniile: CDI, comunicaţii electronice, servicii poştale, tehnologia informaţiei (cu excepția serviciilor publice electronice), societatea informaţională, digitalizare şi a interoperabilității sistemelor informatice, elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare ale activităților în cadrul politicii generale a Guvernului MCID îndeplinește următoarele funcții principale: (1) de strategie, prin care planifică strategic și asigură elaborarea și implementarea politicilor în domeniul CDI, comunicațiilor și digitalizării, (2) de control al respectării reglementărilor din domeniile sale de activitate, (3) de evaluare, coordonare și control al realizării politicilor în domeniul CDI, comunicațiilor și digitalizării, (4) de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ-metodologic, funcțional, operațional, instituțional și financiar prin care se realizează politicile din domeniile sale de activitate, (5) de reprezentare, prin care asigură, în condițiile legii, în numele statului român și al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern, inclusiv în privința afacerilor europene MCID mai are următoarele atribuții: (1) elaborează politici privind înființarea și dezvoltarea de centre de inovare și incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic și altele asemenea, în domeniul său de competență, (2) promovează drepturile persoanelor, în special a dreptului la viaţă privată, cu privire la GDPR în domeniul comunicaţiilor electronice și serviciilor poştale, (3) elaborează politicile privind asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice, (4) elaborează și monitorizează implementarea strategiei privind dezvoltarea SMART CITY în România, (5) corelează politicile proprii cu politicile din domeniul industriei, comerţului, educaţiei, precum şi din alte domenii, (6) promovează sistemul educaţional bazat pe tehnologia domeniului comunicaţiilor, (7) asigurarea coordonării interinstituţionale în procesul de implementare şi operaţionalizare a strategiilor naţionale în domeniul tehnologiei informaţiei, elaborate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, În cadrul MCID își desfășoară activitatea patru secretari de stat și doi subsecretari de stat
Prezenta propunere legislativă vizează stipularea în legislația fiscală în mod expres a principiului in dubio contra fiscum, prin interpretarea prevederilor ambigue în favoarea contribuabilului și reconstruirea unei relații bazate pe bună-credința dintre stat și cetățean-contribuabil.
Prezenta propunere legislativă aduce o serie de modificări Legii nr. 31/1990 privind Legea Societăților, astfel: eliminarea regulii dublei majorități și instituirea regulii majorității absolute a părților sociale pentru adoptarea hotărârilor în societățile cu răspundere limitată; eliminarea regulii unanimității și instituirea regulii majorității absolute a părților sociale pentru adoptarea hotărârilor de modificare a actului constitutiv; instituirea posibilității organizării adunărilor asociaților și în sistem on line;
Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea modificări Hotărârii Guvernului nr. 558/2020 privind aprobarea Programului Național INNOTECH STUDENT, finanțat în cadrul POCU 2014 – 2020, prin suplimentarea alocării POCU/829/6/13 – Innotech student cu 45.247.222,66 EUR (219.154.922,93 lei). În plus, Indicatorul de realizare al Programului Național INNOTECH STUDENT este de minimum 9.900 de persoane, respectiv cursanți și studenți care beneficiază de sprijin pentru tranziția de la școală la viața activă Indicatorii de rezultat ai Programului Naţional INNOTECH STUDENT sunt: a) minimum 650 de cursanţi şi studenţi care îşi găsesc un loc de muncă la încetarea calităţii de participant; b) minimum 1300 de locuri de muncă create şi existente ca urmare a sprijinului primit de sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii la 6 luni după terminarea sprijinului.
Prezentul proiect de lege aduce următoarele modificări, printre care se numără: Legea nr. 237/2015 Transpunerea art. 2 pct. 2 - 6 din Directiva (UE) 2019/2177 La pct. 2, în cazul aprobării utilizării unui model intern sau a modificării acestuia, posibilitatea ca supraveghetorii să solicite asistența tehnică a EIOPA și comunicarea către EIOPA a informațiilor solicitate de către aceasta. La pct. 3, introducerea unei noi secțiuni referitoare la colaborarea dintre supraveghetori și constituirea de către EIOPA a unei platforme în acest scop, în cazul activității desfășurate în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii. La pct. 4 și 5, colaborarea dintre supraveghetori în cazul aprobării utilizării unui model intern de grup de către entitățile componente și solicitarea asistenței tehnice a EIOPA. Transpunerea art. 304 din Directiva 2009/138/CE Clarificarea transpunerii art. 162 - 172 din Directiva 2009/138/CE Adoptarea de măsuri conform art. 14 din Regulamentul (UE) 2019/2088 și art. 21 și 22 din Regulamentul (UE) 2020/852 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 Modificarea Legii nr. 236/2018 vizează introducerea unor prevederi similare Legii nr. 237/2015 pentru a institui competența A.S.F de a solicita și societăților, în calitatea acestora de distribuitori, toate documentele necesare derulării procesului de supraveghere și de a emite recomandări pentru aceștia, în contextul distribuției de asigurări.
Prezentul proiect de lege aprobă plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, potrivit dispozițiilor art.26 alin.(2) și art.29 alin.(1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2021 de 7,16 %, iar în anul 2022 de 5,84%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,8% în anul 2021 și de 9,1% în anul 2022. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2021, este de 55 % produsul intern brut În anul 2021, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual. Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2021, este de 30.000 milioane lei. În anul 2021, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 63.135,5 milioane lei. ACTUALIZARE 18.02.2021 - varianta actualizată a proiectului de lege, inclusă pe agenda ședinței de Guvern: Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2021, este de 52% din produsul intern brut. În anul 2021, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei.
Prezentul proiect de lege prevede și autorizează bugetul pentru 2021. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament și în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei, astfel: creștere economică - 4,3% ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024 PIB - 1.116,83 miliarde lei Deficitul pe bugetul general consolidat - 7,16% din PIB în 2021 (5,84% - 2022, 4,37% - 2023, 2,89% - 2024) Soldul negativ în 2021 - 8,23% din PIB Investiții în 2021 - 5,50% din PIB 32,1 miliarde de lei - fonduri europene 29,3 miliarde lei - fonduri naționale Principalele măsuri preconizate pentru 2021: menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020; menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020 neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice în anul 2021 se autorizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate să negocieze și să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 4.180.000 mii lei Bugetul ministerelor și instituțiilor în 2021 Ministerul Muncii şi Protecţiei Publice - 53,7 miliarde lei Ministerul Finantelor Publice - 36 miliarde lei Ministerul Educaţiei - 31,1 miliarde lei Ministerul Agriculturii - 26 miliarde lei Ministerul Apărării Naţionale - 22,74 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne - 21,53 miliarde lei Ministerul Sănătății - 17,53 mld. lei Ministerul Transporurilor - 14,1 miliarde lei Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei - 7,9 miliarde lei Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - 6,59 miliarde lei Ministerul Justiției - 4,73 miliarde lei Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - 2,02 miliarde lei Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - 1,9 miliarde lei Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 1,4 miliarde lei Ministerul Energiei - 1,13 miliarde lei Ministerul de Externe - 1,09 miliarde lei Ministerul Culturii - 935 milioane lei Ministerul Tineretului şi Sportului - 543 milioane lei Actualizare 23.02.2021 - Forma înregistrată la Senat și Camera Deputaților pentru dezbatere include modificări, printre care se numără: Dispoziții referitoare la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 Bugetele ordonatorilor principali de credite pot fi accesate aici. Actualizare 18.02.2021 - Forma inclusă pe agenda ședinței Guvernului include modificări printre care se numără: Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 174.128,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 326.381,4 milioane lei credite de angajament și în sumă de 261.478,0 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei. Se suplimentează bugetul Ministerului Sănătății: În bugetul Ministerului Sănătății, în anexa nr.3/26/02 „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2021 - 2024 (sume alocate din bugetul de stat)", la capitolul 66.01 „Sănătate”, este cuprinsă suma de suma de 2.180.000 mii lei, reprezentând credite de angajament, și suma de 1.400.000 mii lei, reprezentând credite bugetare Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat pentru implementarea măsurilor de combatere și prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul COVID-19, care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat. Prin derogarea de la prevederile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, republicată, Guvernul poate aproba în semestrul I, prin memorandum, în situații temeinic justificate, utilizarea totală sau parțială a creditelor de angajament și creditelor bugetare reținute în proporție de 10% pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat pentru implementarea măsurilor de combatere și prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul COVID-19.
Prezentul proiect de lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2021 veniturile pe capitole şi subcapitole și cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2021. Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în sumă de 3.375.525 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 3.375.525 mii lei atât la credite de angajament cât și la credite bugetare. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la venituri în sumă de 1.303.196 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 110.340 mii lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare, cu un excedent de 1.192.856 mii lei. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este de 5.380 lei. Pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra sumelor plătite. Totodată prin proiectul de act normativ sunt cuprinse dispoziţii referitoare la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile ACTUALIZARE 18.02.2021 - varianta actualizată, inclusă pe agenda ședinței de Guvern: Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2021, ordonatorul principal de credite poate efectua virări de credite de angajament și de credite bugetare între titlurile şi articolele de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol sau de la alte capitole, după caz, în vederea asigurării plăţii la scadenţă a cotizaţiilor şi contribuţiilor la organisme internaţionale, a derulării corespunzătoare a programelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene postaderare
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 6/2021 , care aduce modificări și completări art. 58 al Legii educației naționale nr. 1/2011, ce vizează reglementarea și finanțarea Programului "Școală după școală", printre care se numără: După alineatul (1) se introduc două noi alineate: (1^1) - Prin excepţie de la prevederile alin. (1 ), începând cu semestrul al II-iea al anului şcolar 2020-2021 se desfăşoară programul naţional pilot de tip «Şcoala după şcoală» pentru elevii până la clasa a VII l-a inclusiv. (1^2) - în condiţiile prevăzute la alin. (11), pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv, părinţii, reprezentanţii legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de plrinte pentru întreţinerea unui copil, pe perioada absenţei părinților, conform art. 104 din Legea nr. 27212004 pot opta în scris pentru participarea la programul națonal pilot de tip «Şcoala după şcoală», conform calendarului din normele metodologice de aplicare a programului. După alineatul (4^1) se introduce un nou alineat: (4^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru anul şcolar 2021--2022, valoarea nominală lunară a tichetelor pentru educațe pe suport electronlc este de 0.4 ISR, exprimată în lei, pentru fiecare copil înscris în programul «Şcoala după şcoală> Bugetul proiectului pentru implementarea programului naţional pilot de tip "Şcoala după şcoală" se încadrează în limita de 146.163 mii lei, echivalentul a 30.000.000 euro, valoare totală, şi este alocat în cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020. Cheltulellle generate de Implementarea programului naţional pilot de tip «Şcoala după şcoală» vor respecta regulile de eligibilitate specifice Programului operaţional Capital uman 2014-2020.
Prezentul proiect de ordin aprobă Regulamentul privind transmiterea informaţiilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Regulament stabileşte modalitatea de transmitere a informaţiilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor și se adresează entităţilor raportoare prevăzute la art. (5) din Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms