Prezentul proiect de lege vizează ratificarea Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom. Principalele modificări ale sistemului resurselor proprii introduse prin Decizia Consiliului 2020/2053 din 14 decembrie 2020, față de prevederile actualei Decizii a resurselor proprii (2014/335/UE, Euratom) sunt: Introducerea unui instrument de relansare economică al Uniunii Europene - prevederi excepționale și temporare cu scopul unic de a aborda consecințele crizei provocate de COVID-19; Majorarea plafoanelor resurselor proprii - împrumutarea de fonduri de pe piețele de capital până la valoarea de 750 000 de milioane EUR este strâns legată de plafoanele resurselor proprii; Introducerea unui compartiment dedicat temporar în cadru marjei de garanții/headroom, prin creșterea temporară a plafonului de resurse proprii cu 0,6% din Venitul Național Brut UE (până la cel târziu 31 Decembrie 2058). Aceasta va permite garantarea împrumuturilor excepționale pentru instrumentul de relansare economică al Uniunii Europene; În ceea ce privește resursele proprii tradiționale: s-a decis creșterea costurilor de colectare reținute de către statele membre, de la 20% (în prezent) la 25%; Înlocuirea actualei resurse bazată pe TVA cu o metodă alternativă simplificată și rafinată, conform propunerii COM din ianuarie 2019. Se va aplica o cotă de apel uniformă de 0,30%, pentru toate statele membre, la valoarea totală a încasărilor din TVA colectate pentru toate produsele sau serviciile impozabile, împărțită la cota medie ponderată de TVA, calculată pentru anul calendaristic relevant (anul 2016), astfel cum se prevede în Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului Introducerea unei noi resurse proprii prin aplicarea unei cote de apel uniforme greutății deșeurilor de ambalaje din plastic generate în fiecare stat membru și care nu sunt reciclate. Cota de apel uniformă este de 0,80 EUR pe kilogram. Anumite state membre vor beneficia de o reducere anuală forfetară exprimată în prețuri curente. Având în vedere că operaționalizarea instrumentului de relansare economică se face pe baza Deciziei privind resursele proprii, adoptarea deciziei va trebui realizată în procedură de urgență de către Parlamentul național. În caz contrar, mecanismul NGEU nu va putea fi accesat.
Prin prezentul proiect de hotărâre se propune modificarea Hotărârii Guvernului nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în sensul intrării în vigoare a acesteia începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021. Astfel, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 169,333 ore pe lună, reprezentând 13,583 lei/oră. Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabilește la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună, reprezentând 13,878 lei/oră.
Prezentul proiect de lege vizează aprobarea OUG nr. 226/2020, ce are ca scop următoarele: derogarea unor prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora etc. Articolul 97 din Legea nr. 196/2016 intră în vigoare la data de 1 februarie 2022, iar legea intră în vigoare la data de 1 aprilie 2022. modificarea alineatul (2) al articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările de dispozitive medicale pentru diagnosticul in vitro al COVID-19, de vaccinuri împotriva COVID-19, precum și serviciile de vaccinare și testare aferente, altele decât cele scutite de TVA
Conform prezentului proiect de lege pentru aprobarea OUG 220/2020, angajatorii care în perioada 1 ianuarie - 1 septembrie 2021 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncp au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgență sau de alertă, persoane cu vârstă în tre 16-29 de ani înregistrați ca șomeri, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai multe de 2500 de lei. Angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minum 12 luni.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027, prevăzută în anexa nr. 1 și Planului de acțiune pentru perioada 2021-2027, prevăzut în anexa nr. 2. Obiectivul general al Strategiei este reducerea cu cel puțin 10%, față de anul 2020, a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027, iar ca obiective strategice se numără: asigurarea unui trai decent pentru toți și combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie și excluziune socială. investițiile sociale, intervenții directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generații modernizarea sistemului de protecție socială îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea acestor măsuri.
Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024 se constituie într-un instrument de răspuns și de combatere ofensivă, energic, organizat, coerent și intransigent al instituțiilor statului român cu privire la fenomenul GCO. Viziunea acestei strategii este de a consolida și garanta siguranța persoanelor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat în condiții de legalitate, prin prevenirea și contracararea eficientă a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise criminalității organizate grave. Obiective strategice: Creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia Dezvoltarea capacității instituționale la nivel național de a lupta împotriva criminalității organizate Consolidarea intervenției împotriva criminalității organizate Limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare Consolidarea cooperării naționale și internaționale privind criminalitatea organizată Transpunerea în practică a viziunii se bazează pe următorii piloni: creșterea rezilienței societății (cetățeni, comunitate, instituții publice, mediu de afaceri) în fața influențelor și a efectelor provocate de manifestarea fenomenelor de criminalitate organizată; cunoaștere și decizie integrate la nivel național: identificarea timpurie, evaluarea periodică și gestionarea amenințărilor și vulnerabilităților ce pot asigura condițiile dezvoltării formelor de criminalitate organizată; contracararea grupărilor de criminalitate organizată: prioritizarea eforturilor în funcție de gravitatea amenințărilor și vulnerabilitatea victimelor, realizarea cu celeritate a cercetării și aplicarea măsurilor de identificare și indisponibilizare a profitului infracțional, dar și abordarea de tip ”360 de grade – 365 de zile pe an” a fenomenului, respectiv confruntarea completă și permanentă a acestuia; dezvoltarea coerentă și pe măsura sarcinilor și misiunilor a capacității operaționale (materiale, tehnice, investigative și de resurse umane), inclusiv prin multiplicarea, rafinarea și „automatizarea” mecanismelor de cooperare interinstituțională și internațională. Principalele forme de criminalitate organizată din România: Traficul de droguri Traficul de persoane și minori Migrație ilegală Criminalitate economico-financiară (în construcții, agricol, comerțul cu bunuri de larg consum, cu produse agro-alimentare și cu produse accizate (alcool, petrol, tutun), transporturi și, implicit, piața forței de muncă (prin angajări la negru/gri) Spălarea banilor Criminalitate informatică Infracțiuni legate de regimul proprietății intelectuale Infracțiuni contra mediului Falsificarea de monedă și falsificarea documentelor de identitate Finanțarea terorismului Corupție
Prin prezentul proiect de hotărâre se propune modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate și a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniță, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 15/25016, în sensul corelării prevederilor acesteia cu noile reglementări aduse prin Legea nr. 49/2020, astfel: acordarea stimulentului educațional pe bază de cerere și documente doveditoare se face numai în situația persoanei desemnate să se ocupe de îngrijirea copilului pe perioada absenței părinților, potrivit art.104 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare. În această situație, veniturile care se iau în calcul la stabilirea dreptului sunt cele prevăzute la art. 8 alin.(1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; în cazul în care persoana desemnată să se ocupe de îngrijirea copilului pe perioada absenței părinților este și beneficiară de alocația pentru susținerea familiei, documentele doveditoare privind veniturile realizate nu se mai depun; reglementarea modalității de recuperare a sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor sociale pentru grădiniță plătite necuvenit.
Prezenta Strategie privind Digitalizarea Educației în România are ca scop abordarea integrată a tuturor aspectelor digitalizării în domeniul educației. Deși România dispune de conectivitate la internet cu o largă acoperire, încă sunt necesari pași pentru asigurarea tuturor resurselor și a unui cadru integrat pentru acces la o educație de calitate în era digitală. Pe fondul consultării publice s-au identificat 3 paliere ale digitalizării în educație: management și administrație, automatizări și anonimizări (înregistrări, catalog electronic, rapoarte, checklists, înregistrarea prezențelor/absențelor, comunicare, evidența progresului, anonimizarea datelor) activitate didactică: procesele de predare-învățare și activitățile de evaluare (atât cea formativă, cât și cele sumative); activitățile de consiliere și orientare, suport psihologic și socio-emoțional; activități extrașcolare (cluburi, activități de tip nonformal); remediere și recuperare; activități de promovare a excelenței și performanțelor înalte; și un palier transversal: comunicare și eficientizarea colaborării (la nivel de școală/cancelarie, relația școală-familie, relații și parteneriate: școală – administrație locală – ONG – mediul de afaceri)
Prezentul proiect de ghid este aferent apelului Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare. Prin apelul pentru „Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare”, Programul RO-Mediu își propune creșterea capacității de a gestiona/reduce/elimina riscurile generate de substanțele periculoase și deșeurile municipale. Suma totală alocată din bugetul Programului RO-Mediu pentru apelul de proiecte este de 5.000.000 Euro, reprezentând: 4.250.000 Euro (85%) - contribuția Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, respectiv grant; și 750.000 Euro (15%) - contribuția națională. Termenul limită de transmitere a observațiilor și propunerilor este 15 ianuarie 2020.
Proiectul de lege are ca scop transpunerea prevederilor Directivei 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, urmărindu-se valorificarea pe deplin a potențialului informațiilor din sectorul public atât pentru economie, cât și pentru societate, prin: a) asigurarea unui acces în timp real la date dinamice prin mijloace tehnice adecvate, b) creșterea ofertei de date publice valoroase destinate reutilizării, inclusiv a celor provenite de la întreprinderi publice, organizații care desfășoară activități de cercetare și organizații care finanțează activități de cercetare, c) abordarea aspectelor legate de apariția unor noi forme de acorduri de exclusivitate, d) utilizarea excepțiilor de la principiul perceperii unor taxe egale cu costurile marginale e) relația dintre prezenta directivă și anumite instrumente juridice conexe, inclusiv Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directivele 96/9/CE(6), 2003/4/CE(7) și 2007/2/CE(8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Obiectivul principal al prezentului act normativ este de facilitare a creării de produse și servicii informaționale pe baza documentelor din sectorul public pentru a asigura inclusiv utilizarea transfrontalieră efectivă a documentelor din sectorul public, pe de o parte de către întreprinderile private, în special întreprinderi mici și mijlocii, pentru produsele și serviciile informaționale cu valoare adăugată, și pe de altă parte de către cetățeni, pentru a facilita libera circulație a informațiilor și comunicarea.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms