Prezenta propunere legislativă are ca scop modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente, pentru a asigura buna organizare și desfășurare a procesului electoral în străinătate, pentru reducerea numărului de semnături necesare în vederea candidaturii, pentru reprezentarea corectă a românilor din străinătate în Parlamentul României și pentru facilitarea exercitării dreptului la vot pentru alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate. Modificările propuse în textul inițiativei legislative pornesc de la cele propuse de către Guvern în OUG nr. 26 din 2020 privind organizarea și desfășurarea procesului electoral în afara granițelor țării, reducerea numărului de semnături și modificarea Anexei nr. 1 la lege pentru circumscripția 43. Au fost eliminate din text articolele care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională prin Decizia 150/2020^2, respectiv cele care vizau posibilitatea de a vota la orice secție de votare dacă alegătorul nu poate ajunge la secția de votare la care a fost arondat. De asemenea, sunt propuse și două modificări la textul Guvernului care stipulează că votarea în țară se desfașoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica, iar în străinătate, votarea se desfășoară și pe parcursul zilei de sâmbătă imediat anterioara datei votarii, zi în care votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.
Prin proiectul de hotărâre, se aprobă metodologia de elaborare, implementare și monitorizare a strategiilor guvernamentale la nivel național prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prezenta metodologie stabilește principiile, cadrul general, rolurile instituționale și procedurile de elaborare, implementare și monitorizare a strategiilor guvernamentale la nivel național, ca parte a procesului de management strategic.. Metodologia se aplică tuturor strategiilor guvernamentale, cu excepția strategiilor reglementate prin acte normative speciale. Strategiile guvernamentale se elaborează la nivelul ministerelor, al SGG, sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, din subordinea sau în coordonarea Guvernului, în funcție de competențele acestora. Obiectivele prezentei metodologii constau în: îmbunătățirea procesului decizional, prioritizarea politicilor publice și eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor publice; sprijinirea stabilirii unor obiective strategice naționale și a unor opțiuni de politici publice bazate pe dovezi, pentru decidenți ghidarea, eficientizarea și asigurarea unei abordări intersectoriale în procesul de elaborare a strategiilor consolidarea legăturii cu prioritățile naționale și coordonarea cu strategiile sectoriale în scopul reducerii elementelor redundante și creării unui cadru unitar și coerent în abordarea managementului strategic La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dispozițiile referitoare la structura strategiilor din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale, subpct. 1.1.1. Definirea și structura documentelor de politici publice se abrogă.
Prezenta propunere legislativă inițiată de deputatul independent Marian-Gheorghe Cucșa are ca scop principal amânarea datei alegerilor locale pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020. Prevederile propuse de prezenta initiativa legislativa pentru alegerile locale programate a se desfasura la data de 27 septembrie 2020, vin in contextul actualei stari determinate de pandemia de coronavirus si au in vedere in primul rand siguranta si sanatatea cetatenilor.
Pentru a fi asigurate premisele pentru realizarea distațării fizice a participantilor, astfel incat aceștia sa isi poata exprima votul fara a exista aglomerari la sectiile de votare ca urmare a măsurilor de prevenire a raspandirii Covid-19, prin prezenta propunere legislativă se prevede desfășurarea votarii pe parcursul a două zile (sâmbătă, 26 septembrie 2020 și duminică, 27 septembrie 2020), in fiecare dintre aceste zile, votarea urmand sa inceapa la ora locala 7:00 si sa se incheie la ora locala 21:00, precum și creșterea numarului de sectii de votare, prin amenajarea in structuri ușoare de tip container, cu respectarea conditiilor de siguranță.
Prin prezentul Memorandum se aprobă constituirea Comitetului Național de Coordonare a Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România, în scopul implementării Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, aprobat prin Memorandumul de aderare a României la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership - OGP) nr. C2-2/4005/5 septembrie 2011, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2) din H.G. nr. 137/2020 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Comitetul are rolul de a coordona implementarea acțiunilor vizând realizarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România. Atribuțiile sale includ coordonarea elaborării și implementării planurilor naționale de acțiune, respectiv coordonarea monitorizării și evaluării implementării acestor planuri. Comitetul este format, conform standardelor Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, dintr-un număr egal de reprezentanți ai autorităților administrației publice și ai societății civile. Printre atribuțiile Comitetului se numără coordonarea elaborării planurilor naționale de acțiune (PNA) prin activități precum: aprobarea calendarului de elaborare; diseminarea informațiilor privind procesul de consultare și elaborare în parteneriat a PNA; convocarea, după caz, a unor grupuri de lucru pe tematicile prioritare ale Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, la care vor putea fi invitați și experți din afara Comitetului, în vederea elaborării de angajamente ambițioase; formularea de propuneri de angajamente; formularea de observații privind angajamentele propuse de reprezentanții administrației publice și de către societatea civilă; intermedierea dialogului între ministerele și/sau agențiile guvernamentale responsabile cu implementarea angajamentelor propuse și reprezentanții societății civile, ai mediului de afaceri sau ai mediului universitar, precum și alți actori interesați, cu scopul facilitării unui proces real de co-creare a PNA; avizarea versiunii finale a PNA în vederea aprobării de Guvern, prin Memorandum.
Prin prezentul proiect de lege se propune ca perioada pentru alegerile electorale să fie de cel mult 60 de zile, termenele electorale să fie reduse la jumătate, iar termenul pentru depunerea candidaturilor în circumscripliile electorale din țara și durata campaniei electorale să fie exceptate. De asemenea, numărul minim al semnăturilor de susținere necesar pentru înregistrarea candidaturilor va fi redus la jumătate, acestea putând fi colectate și depuse prin mijloace electronice. ACTUALIZARE 27.07.2020 - Conform amendamentelor admise în cadrul raportului emis de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, titlul legii se va schimba în „Propunere legislativa privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales in anul 2016”.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea si completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputaților, precum si pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, in sensul extinderii programului de votare pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbăta si duminica la alegerile parlamentare programate in anul 2020. Modificările propuse de prezenta inițiativa legislative pentru organizarea alegerilor parlamentare vin in contextul actualei steri determinate de pandemia de coronavirus și au in vedere in primul rand siguranța si sănătatea cetățenilor. Totodată, prelungirea programului de votare pe o perioade de trei zile va permite tuturor cetățenilor se-si exprime dreptul de vot, având in vedere ca masurile de siguranța care vor fi luate, precum igienizarea, aplicarea regulilor de distanțare fizice, dar si alte masuri suplimentare, vor determina o îngreunare a procesului electoral. Programul de vot desfășurat pe 3 zile folosit deja cu succes in diaspora la alegerile prezidențiale din 2019 nu face decât se confirme oportunitatea unui astfel de demers și la nivel național, nu doar din perspectiva respectării dreptului fundamental de a alege, ci mai ales in condițiile actuale, in care nu putem considera ca suntem prea atenți sau prea prudenți când vine vorba de a proteja sănătatea cetățenilor.
Inițiativa legislativă propune modificarea OUG 21/2004 și a Legii nr. 55/2020 în sensul instituirii stării de alertă Ia nivel naţional prin ordonanţă de urgenţă, act normativ care poate fipreluat de la Guvern în timp util şi aprobat integral sau cu modificări, în procedură de urgenţă de către Parlament.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Metodologia depunerii dosarelor de candidatură și a listelor de susținători la alegerile locale din anul 2020, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Astfel, se reglementează procedura întocmirii și depunerii la birourile electorale competente a dosarelor de candidatură şi a listelor de susţinători pentru alegerile locale din anul 2020, precum şi documentele pe care trebuie să le conţină şi să însoţească dosarele de candidatură pentru consiliile locale, primari, consiliile județene şi președinţii consiliilor judeţene. Procedura întocmirii şi depunerii electronice a documentelor de candidatură şi a listelor de susţinători nu poate fi tratată distinct de reglementarea întocmirii şi depunerii acestora pe suport de hârtie, astfel că, prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea procedurii de depunere a acestora atât pe suport de hârtie, cât și/sau pe suport informatic.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 68/2020, care modifică și completează o serie de acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă și al protecţiei civile, astfel: OUG 11/2014 şi OUG 21/2004 se modifică: starea de alertă durează 30 de zile și poate fi prelungită ori de câte ori este necesar Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional , precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41 de către grupurile de suport tehnico-ştiinţific constituite pe tipuri de risc. Comitetul naţional are trei vicepreşedinţi , după cum urmează: ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne; ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice; şeful DSU din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea „Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă" şi acronimul „CNSSU" se înlocuiesc cu denumirea „Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă" şi, respectiv, cu acronimul „CNSU". se introduc noi atribuții ale DGSU, acesta asigurând suportul tehnic pentru CNSU La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, coordonează: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Inspectoratul General de Aviație Departamentul coordonează operațional serviciile de ambulanță județene, respectiv Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, UPU/CPU, serviciile publice Salvamont și Salvaspeo și activitățile de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență. se completează prevederile privind declararea stării de alertă la nivel local/județean se completează motivele care stau la baza deciziei de declanșare a stării de alertă La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgenţă, denumite în continuare centre operative. În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul afacerllor interne, precum şi conducătorii ministerelor, autorităţilor şi instituţiilor publice centrale cu atribuţii şi funcţi i de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă modifică și/sau completează ori propun Guvernului spre aprobare, după caz, actele normative subsecvente emise în aplicarea Ordon nţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit modifică rilor şi completărilor aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se republică fn Monltmll Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia, prin lege, dându-se textelor o noul numerotare. Actualizare 26.05.2020 - amendamente la raportul Comisiei pentru apărare: proiectul de lege să devină de respingere e OUG 68/2020
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2020 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms