Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030, prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.. Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România. Abordarea propusă prin Strategie este centrată pe: Prioritizarea intervențiilor de prevenire - prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament - întărirea capacității de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile și opțiuni de tip autotestare. Asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV - prevede asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea de beneficii și servicii sociale Asigurarea unui mediu propice - instituirea unui mecanism de finanțare a organizațiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei Coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA - cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional și național. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparține MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel național răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA
Proiectul de ordonanță de urgență prevede implementarea unui Plan național de măsuri destinat protecției și incluziunii persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România. Astfel, printre măsurile de sprijin cuprinse în Plan se numără: Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina Întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a acestora Creșterea gradului de informare a cetățenilor ucraineni privind accesul pe piața muncii Creșterea gradului de informare și formare a angajatorilor români privind modalitatea de angajare a cetățenilor ucraineni Includerea acestora în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic Acordarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, a medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate Înregistrarea copiilor din Ucraina în sistemul național de protecție a copilului și asigurarea accesului la servicii esențiale de protecție a copilului, inclusiv servicii de monitorizare și reunificare a familiei Dezvoltarea competențelor profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului Dezvoltarea capacității de management a furnizorilor publici și privați de servicii sociale Simplificarea și adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului la servicii sociale și beneficii de asistență socială.
Prin prezentul proiect de hotărâre sunt introduse dispoziții menite a soluționa anumite dificultăți întâmpinate în implementare de la apariția Hotărârii Guvernului nr. 585/2016 până în prezent, respectiv în perioada 2016 – 2022, precum și dispoziții menite a aduce claritate normelor metodologice deja existente. și pentru a asigura coerența între actul normativ primar și normele metodologice de implementare ale acestor dispoziții, asigurându-se astfel premisele dezvoltării domeniului economiei sociale, printre care se numără: precizarea documentelor care dovedesc apartenența la grupul vulnerabil a persoanelor cu handicap beneficiare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap modificarea condițiilor de obținere a atestatului de către întreprinderilor sociale prin introducerea obligației ca în actele constitutive ale persoanelor juridice de drept privat să fie precizate scopul social al activității desfășurate, alături de principiile economiei sociale modificarea articolului 3 referitor la tipurile actelor de înfiinţare şi funcţionare necesare obținerii atestatului sau a certificatului de întreprindere socială, respectiv întreprindere socială de inserție, reglementarea condițiilor privind anularea și renunțarea la atestatul de economie socială și la marca socială la cererea întreprinderii sociale și întreprinderii sociale de inserție, precum și procedura de lucru și de comunicare a acestor decizii de către agențiile de ocupare; introducerea posibilității ca întreprinderile sociale de inserţie cărora le-a fost retras sau anulat certificatul, care au renunţat la cerere la marca socială să poată solicita acordarea unui nou certificat și introducerea procedurii de solicitare și eliberare a unui duplicat după atestat și certificat în cazul pierderii, distrugerii sau deteriorării acestora modificarea termenului în care Planul județean de inserție socio-profesională se transmite Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și a termenului în care se monitorizează implementarea măsurilor și acțiunilor de către compartimentul pentru economie socială din cadrul agenției de ocupare, dar și a celui în care agenţiile de ocupare transmit ANOFM un raport privind evaluarea modului de realizare a măsurilor și acţiunilor din cuprinsul planului judeţean de inserţie socioprofesională modificarea termenelor de depunere a rapoartelor anuale prin adaptarea la obligațiile specifice a fiecărei categorii de persoane juridice atestate
Prezentul proiect de hotărâre are în vedere aprobarea Programului statistic naţional anual 2022, prevăzut în anexa. Furnizorii de date au obligaţia să raporteze date şi informaţii statistice potrivit modalităţilor de colectare a acestora prevăzute în fişele Programului statistic naţional anual 2022. În cazul în care sunt prevăzute modalităţi multiple de raportare, se utilizează cu prioritate modalitatea de transmitere electronică, prin utilizarea portalului WEB de preluare on-line a datelor statistice, denumit e-Survey Online Portal. În cadrul Programului sunt cuprinse, printre altele, urmatoarele capitole: 1. Statistică economică 1.1. Statistica agriculturii 1.2. Statistica silvicuturii 1.3. Statistica mediului 1.4 Statistica întreprinderilor 1.5 Statistica industriei 1.6 Statistica Energiei, Gaze, Apă 1.7 Statistica construcțiilor și investițiilor 1.8 Statistica comerțului interior și internațional 1.9 Statistica serviciilor 1.10 Cercetare - Dezvoltare - Inovare 2. Statistica socială 2.1 Statistica populației și deomgrafiei 2.2 Statistica nivelului de trai 2.3 Statistica forței de muncă 2.4 Statistica protecției sociale 2.5 Statistica educației 2.6 Statistica culturii 2.7 Statistica justiției 2.8 Statistica sănătății 3. Conturi naționale 4. Statistica prețurilor 5. Programe de susținere a sistemului statistic 6. Standardizare statistică 7. Calitatea sistemului statistic
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru protecția şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022-2027, denumită în continuare Strategia, prevăzută în anexa nr. 1 și Planul operațional pentru implementarea Strategiei, prevăzut în anexa nr. 2. Scopul general al Strategiei “Copii protejați, România sigură” este acela de a asigura, cu implicarea copiilor, realizarea efectivă a drepturilor lor, inclusiv a celor mai vulnerabili, în toate domeniile vieții, prin asigurarea deplină a accesului la servicii publice de calitate. Rezultatele așteptate sunt prezentate sub forma a 20 de ținte selectate pentru fiecare dintre domeniile Strategiei “Copii protejați, România sigură”, fixate pentru orizontul de timp 2027: Ținta nr. 1: Numărul de copii afectați de sărăcie și excluziune socială este mai scăzut cu 400.000 de copii raportat la valoarea de referință din 2019 de 1.323.000 copii, contribuind la obiectivul european de scădere cu 5 milioane a numărului de copii afectați de acest fenomen multidimensional. Ținta nr. 2: Impactul protecției sociale asupra reducerii ratei sărăciei copiilor este de 30%, față de 45% la nivelul anului 2020. Ținta nr. 3: Copiii în dificultate și familiile acestora sunt prioritizate pentru a beneficia de locuință socială și sunt eligibile pentru un ajutor de locuire, inclusiv sub forma unui sprijin pentru închirierea unei locuințe, atunci când nu sunt disponibile locuințe sociale. Ținta nr. 4: Copiii afectați de sărăcie beneficiază de un program de sprijin alimentar adecvat nevoilor lor nutriționale. Ținta nr. 5: Toți copiii școlarizați participă la activități de informare pe tema impactului violenței și a modalităților de raportare a acesteia, organizate în fiecare an. Ținta nr. 6: Toate localitățile din mediul rural, toate orașele și toate municipiile au servicii publice de asistență socială acreditate, în condiții de acreditare revizuite pentru a asigura calitatea serviciilor. Ținta nr. 7: Numărul de copii beneficiari de servicii de prevenire a separării de familie este mai mare cu 30%. Ținta nr. 8: 3 din 4 copii separați temporar sau definitiv de familie sunt plasați în servicii de tip familial. Ținta nr. 9: Mortalitatea infantilă este mai scăzută cu 20% față de anul 2019. Ținta nr. 10: Mortalitatea prin cauze evitabile se reduce cu 20% față de anul 2019, pentru copiii de toate vârstele. Ținta nr. 11: Acoperirea vaccinală pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare atinge țintele recomandate de OMS. Ținta nr. 12: Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul 4-6 ani. Ținta nr. 13: Rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 puncte procentuale sub nivelul de 15,3% din anul 2019. Ținta nr. 14: Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, respectiv elevii aflați sub nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe este în anul 2025 mai scăzut cu 15% față de nivelul din anul 2018. Ținta nr. 15: Documentele de politici naționale care vizează drepturile copilului sunt elaborate în formate accesibile pentru copii și cu participarea copiilor. Ținta nr. 16: Specialiștii care lucrează cu copiii în proceduri penale, civile și administrative (procurori, judecători, polițiști, asistenți sociali, psihologi etc.) au cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face justiția prietenoasă și accesibilă pentru copii, ca urmare a formării lor inițiale sau continue. Ținta nr. 17: Depunerea plângerilor, investigarea și judecarea cauzelor în care sunt implicați copii în calitate de victime, suspecți sau, după caz, inculpați sau martori se desfășoară în condiții prietenoase cu aceștia, create pe baza unor standarde unitare și implementate prin proceduri dedicate. Ținta nr. 18: Drepturile copilului sunt incluse în programele de formare inițială pentru toate categoriile de profesioniști care lucrează cu copiii. Ținta nr. 19: Cel puțin un program național de întărire a capacității de funcționare a mecanismelor actuale de participare a copiilor la luarea deciziilor este implementat. Ținta nr. 20: Până în anul 2027 vor fi adoptate reglementări pentru toate situațiile în care copiii devin victime ale violenței, inclusiv în mediul online.
Prezenta hotărâre are ca scop modificarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în sensul că: elemente ale raportului de evaluare internă se vor încărca pe platforma digitală, gestionată de ARACIP; în vederea obţinerii acreditării, în cadrul documentelor manageriale de prognoză cuprinse în raportul de evaluare internă, doar unităţile de învăţământ de stat vor depune programul de dezvoltare a sistemului de control managerial; se va comunica persoanei juridice care solicită evaluarea faptul că este declanşată procedura de evaluare în cazul în care raportul de evaluare internă este complet; constituirea comisiilor de experţi, desemnaţi de ARACIP pe bază de hotărâre, din 2-4 persoane, colaboratori externi ai ARACIP, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare; verificarea documentelor depuse se realizează prin intermediul platformei digitale, iar în cadrul vizitei la faţa locului se verifică implementarea standardelor pe baza colectării datelor de la beneficiari/cadre didactice/didactic auxiliar şi nedidactic/directori/comunitate locală/angajatori/operatori economici. Dacă dovada implememntării standardelor este sub forma unui document, acesta se analizează, după încărcarea în platforma digitală, înaintea realizării vizitei la faţa locului. Totodată, prezentul proiect are în vedere faptul că pentru fiecare furnizor de educaţie se acordă un "certificat de calitate", care cuprinde gradul de încredere acordat unităţii de învăţământ din perspectiva calităţii şi care se emite pe baza unei metodologii aprobate de Consiliul ARACIP. Stabilirea gradului de încredere se face în urma vizitei de evaluare pe baza îndeplinirii cerinţelor din standardele de evaluare la nivel minimal sau peste aşteptări. Pentru procedura de autorizare de funcţionare provizorie, ARACIP va emite certificatul de calitate la jumătatea primului an de funcţionare, pe baza unor documente în susţinerea îndeplinirii indicatorilor de performanţă din standardele de evaluare, de către unităţile de învăţământ/furnizorului de educaţie. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, art. 4 din H.G. nr. 993/2020, precum şi anexa 3 se abrogă. Unităţilor de învăţământ/furnizorilor de educaţie aflate în procedura de evaluare externă în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie/de acreditare sau în procedura evaluării periodice a calităţii li se aplică dispoziţiile anexei 1 şi anexei 2 astfel cum sunt modificate prin prezenta hotărâre de Guvern.
Strategia națională „Părinți educați, copii fericiți” are ca fundament considerentul că instituțiile statului pot sprijini și ajuta în îngrijirea și creșterea copiilor prin educarea tinerilor și a membrilor familiei, reprezentanților legali ai copiilor, învățarea pe tot parcursul vieții fiind un element cheie al modernizării societății românești. Serviciile vor putea fi furnizate, în principal, de către şcoală, dar şi de orice alte entități care oferă programe și servicii sociale și de educație din sectorul educaţie, sănătate, protecţie sau de către ONG-uri şi alte structuri de la nivelul comunităţilor locale, în funcţie de nevoile locale şi ţinând cont de standardele naţionale. Autorităţile centrale/locale vor încheia acorduri de parteneriat cu organizaţiile internaţionale şi ONG-urile de profil pentru dezvoltarea şi crearea serviciilor şi programelor de educaţie parentală. Implementarea prezentei Strategii include trei etape, care sunt delimitate prin arii specifice de intervenţii prioritare pentru fiecare etapă de implementare: Etapa I de implementare cuprinde perioada anilor 2022-2024, care se va axa pe elaborarea planului naţional de acţiuni privind dezvoltarea educaţiei parentale, elaborarea curriculumului integrat la nivel național destinat specialiștilor, elaborarea curriculumului național pentru educatori parentali, elaborarea metodologiilor, formarea resurselor umane, realizarea unor programe pilot de educație parentală şi de pregătire a resurselor umane, inițierea campaniilor de informare, evaluarea activităţilor desfăşurate, realizarea unor analize de costuri detaliate pentru diferite tipuri de programe. Etapa a II-a de implementare cuprinde perioada anilor 2024 – 2025, fiind concentrată, în primul rând, pe continuarea acţiunilor trasate şi/sau demarate în cadrul primei etape, în special, în vederea asigurării sustenabilităţii politicilor şi durabilităţii rezultatelor şi parentale. În această etapă se continuă organizarea de programe extinse pe diferite categorii de părinți / persoane în grija cărora se află copiii și campaniile de informare. Totodată, în această perioadă se consolidează structura de implementare, modalitățile practice de monitorizare și evaluare. Etapa a III-a de implementare cuprinde anii 2025-2030, în cadrul căreia se vor extinde la nivel național activităţile educaţie parentală şi de dezvoltare a abilităților parentale la tineri (ca viitori adulți) se continuă campaniile de informare
Propunerea legislativă prevede modificarea și completarea reglementărilor în vigoare cu privire la concediile medicale și indemnizațiile aferente acordate angajaților, prin eliminarea obligaţiei angajatorului de a suporta primele 5 zile de concediu medical din fonduri proprii, urmând a fi suportate din FNUASS, astfel: un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului (CAM, impozitul pe salarii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurări sociale) şi sumele aferente concediilor medicale angajatorul poate opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizaţiilor de concediu medical plătite salariaţilor săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea/restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă purtătoare de dobânzi şi penalităţi în cazul unor întârzieri la decont sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul doreşte să le compenseze se vor înscrie în Declaratia 112, urmând să fie modificate în consecintă normele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a declaraţiei se propune ca sumele solicitate la decont de către angajatori să fie purtătoare de dobânzi şi penalităţi reducerea, la 60 zile, termenului de depunere a documentelor justificative pentru decontul indemnizaţiilor de concediu medical suportate de către angajator eliminarea obligaţiei de a achita, din fonduri proprii, indemnizaţia de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical se vor actualiza normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 respectiv cele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” Prevederile de mai sus sunt preconizate a intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Prezentul proiect de ordin aprobă Procedura de înscriere/radiere a mențiunilor în/din Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului și de soluționare a neconcordanțelor, prevăzută în anexă. Astfel, se au loc următoarele modificări în cadrul anexei Ordinului ministrului justiției nr. 7324/C/2020: Se modifică titlul anexei: ”Procedura de înscriere/radiere a mențiunilor în/din Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului și de soluționare a neconcordanțelor” În vederea asigurării caracterului adecvat, corect și actualizat al informațiilor cuprinse în Registrul beneficiarilor reali, ONRC verifică, unde este cazul, concordanța între datele înscrise în registrul comerțului central computerizat, datele privind beneficiarii reali din Registrul beneficiarilor reali și declarațiile privind beneficiarii reali. În cazul existenței unor neconcordanțe între datele menționate, ONRC actualizează evidențele proprii, în cazul datelor completate anterior. Entitățile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, după consultarea Registrului beneficiarilor reali și după utilizarea unei abordări bazate pe riscuri, utilizând documente, date sau informații de încredere și independente, informează ONRC cu privire la orice neconcordanță între informațiile disponibile în Registrul beneficiarilor reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.” În vederea soluționării neconcordanței, oficiul registrului comerțului procedează la verificarea datelor din declarațiile privind beneficiarii reali. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, mențiunile provizorii înregistrate în Registrul beneficiarilor reali referitoare la neconcordanțele privind beneficiarii reali, pentru care entitățile raportoare sau, după caz, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nu au comunicat oficiilor registrului comerțului informațiile solicitate și pentru care nu s-a depus o nouă declarație privind beneficiarii reali, se radiază din oficiu, cu păstrarea datelor înregistrate anterior înscrierii acestora.
Strategia Națională de Sănătate 2022 - 2030 prevede o abordare centrată pe cetățean deoarece ia în considerare faptul că înainte ca cetățenii să devină pacienți trebuie să fie informați și împuterniciți în promovarea și protejarea propriei sănătăți, precum și în asigurarea unui mediu de viață de calitate. Astfel, SNS 2022 - 2030 pleacă de la ideea ca sistemul de sănătate, organizațiile de îngrijire a sănătății și profesioniștii din domeniul sănătății să treacă la un nivel mai înalt de performanță și să adopte o abordare mai umanistăși comprehensivă a îngrijirii sănătății, în care cetățeanul cu nevoi de îngrijire este privit și respectat ca o persoană completă, cu nevoi multidimensionale. Obiecive SNS 2022 - 2030, și o serie de măsuri aferente acestora: Creșterea capacității instituționale și a rolului societal al sistemului de sănătate publică Elaborarea și implementarea planului strategic pentru remedierea deficiențelor sistemului de sănătate publică Redefinirea structurilor din Ministerul Sănătății în conformitate cu rolul de coordonare și guvernanță a sistemului de sănătate publică Întărirea capacității programatice a principalelor intervenții de sănătate publică Selectarea pentru implementare a programelor naționale de sănătate publică cu valoarea societală cea mai ridicată Întărirea capacității de supraveghere, răspuns rapid, adecvat și coordonat la amenințările sănătății publice Flexibilizarea cadrului normativ în vederea posibilității de acțiune imediată pentru implementarea planului de acțiune multisectorial, în cazul concretizării amenințărilor de sănătate publică Dezvoltarea capacității de asigurare a sănătății publice la nivel comunitar în vederea diminuării inechităților Încheierea de parteneriate între direcțiile de sănătate publică, autoritățile administrației publice locale și organizațiile neguvernamentale Îmbunătățirea performanței sistemului național de securitate transfuzională Reducerea poverii bolilor prevenibile prin vaccinare Îmbunătățirea capacității de coordonare a structurilor Ministerului Sănătății pentru asigurarea unei rate optime de vaccinare Consolidarea/dezvoltarea capacității de management şi/sau implementare a programului național de vaccinare conform calendarului naţional în vigoare şi asigurarea resurselor necesare pentru un calendar naţional de vaccinare îmbunătăţit Procurarea predictibilă și în timp util a vaccinurilor, conform necesarului previzionat Controlul rezistenței la antibiotice și al infecțiilor asociate actului medical Elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de prevenire și limitare a riscurilor legate de IAAM , inclusiv a planurilor naționale aferente acesteia Implementarea politicii de prescriere adecvată a antibioticelor în unitățile sanitare cu paturi (antibiotic stewardship policy) Monitorizarea prescrierii de antibiotice în ambulator inclusiv prin corelarea cu codurile diagnostice pentru care a fost efectuată prescrierea/Implementarea de alerte de prescriere antibiotice Reducerea poverii asociate bolilor transmisibile prioritare Îmbunătăţirea capacităţii de management programatic şi de intervenţie pentru prevenirea şi controlul TB, şi mai ales a formelor TB MDR / XDR / PDR; Elaborarea, adoptarea și implementarea Strategiei Naționale și a Planului Naţional de Control al Tuberculozei Îmbunătățirea performanței serviciilor de prevenire, diagnostic, tratament și monitorizare a infecției cu HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) Îmbunătățirea performanței serviciilor de prevenire, diagnostic, tratament și monitorizare a hepatitelor virale Profesionalizarea educației pentru sănătate și a promovării sănătății Dezvoltarea sustenabilă și prioritizarea campaniilor de informare, educare și comunicare pentru principalele probleme de sănătate publică Proiectarea și implementarea consecventă de programe pentru informare, creșterea nivelului de educație sanitară în rândul populației Promovarea educației pentru sănătate pe tot parcursul vieții Consolidarea prevenției prin evaluarea riscurilor pentru sănătate, screening și diagnosticare precoce, prevenirea bolilor pe parcursul vieții și controlul progresiei acestora Creșterea capacității pentru oferirea și accesul la servicii de prevenție primară Participarea la elaborarea și implementarea Strategiei naționale de siguranță rutieră Monitorizarea principalelor riscuri pentru sănătate (nutriție deficitară, consum de alcool, tutun, substanțe psihoactive, dependența de tehnologie digitală, comportamente sexuale la risc, sporturi extreme, accidente, abuz fizic, emoțional)adaptate pentru fiecare grupă de vârstăși adresarea cât mai precoce a acestora prin intervenții specifice bazate pe dovezi Creșterea accesului la servicii de prevenție și screening pentru cancerele prevenibile asociate populației feminine / masculine și oferirea de oportunități egale grupurilor vulnerabile, dezavantajate Definirea și catagrafierea grupurilor vulnerabile din perspectiva furnizării serviciilor de sănătate
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms