Prin prezenta iniţiativă legislativă se propune modificarea şi completarea Legii 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, astfel: Introducerea clară a calităţii pe care reprezentanţii comunităţii trebuie să o aibă, respectiv să fie reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în raza unităţii administrativ-teritoriale de care aparţine Autoritatea Teritorială de Ordine Publică în cauză şi au ca obiect de activitate promovarea şi apărarea drepturilor omului.
Prezenta propunere legislativă ratifică Protocolul opţional la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, şi semnat de România la 25 septembrie 2008. Ratificarea prezentului protocol ar da posibilitatea persoanelor individuale, cetăţeni români, să sesizeze direct Comitetului ONU pentru persoanele cu dizabilităţi presupuse încălcări de către instituţiile statului ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi din România, prevăzute în Convenţie. Comitetul poate primi sau poate respinge aceste sesizări, conform propriilor proceduri.
Prezentul proiect de ordin vizează modificarea condițiilor privind accesul organizațiilor neguvernamentale în unitățile de psihiatrie, astfel: organizația neguvernamentală trebuie să aibă în obiectivele din statut organizației domeniul sănătăţii mintale sau al drepturilor omului și să facă dovada activării de minimum 5 ani în domeniul sănătății mintale sau al drepturilor omului persoana nominalizată de către organizația neguvernamentală pentru vizitarea unităților de psihiatrie să dețină o vechime de minimum 3 ani, ca angajat al organizației/voluntar în cadrul organizației care îl nominalizează în vederea obţinerii autorizaţiei, este obligatoriu ca organizaţia neguvernamentală să depună copii ale documentelor de înfiinţare a ONG, o declaraţie pe proprie răspundere a preşedintelui/directorului ONG din care să rezulte că persoanele pentru care se solicită accesul în cadrul serviciilor specializate de sănătate mintală au fost instruite privind scopul vizitei şi vor manifesta o conduită profesională ce respectă şi promovează valorile şi drepturile persoanelor vulnerabile vizitele vor fi efectuate de unul până la trei reprezentanţi ai organizaţiei neguvernamentale, pe baza actului de identitate valabil
Propunerea legislativă are în vedere direcţionarea sumelor plătite de către angajatorii care nu au angajat cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi din totalul angajaţilor către un fond specific, gestionat prin bugetul asigurărilor de şomaj, realizat prin evidenţierea separată a sumelor astfel încasate, pentru a fi utilizate doar pentru politici/programe de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, se pot propune programe de integrare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, dar şi proiecte de stimulare a mediului de afaceri în vederea angajării acestora. Fondul va fi gestionat de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă .
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru perioada 2020 - 2024, prevăzută în Anexa care face parte integrantă din prezenta Hotărâre. Politica de protecţie a consumatorilor pentru perioada 2020-2024 se fundamentează pe următoarele obiective generale pentru promovarea intereselor consumatorilor pe piaţă: transpunerea și aplicarea legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor; întărirea activităţilor de informare, consiliere şi educare a consumatorilor și a operatorilor economici; consolidarea rolului consumatorilor și îmbunătățirea protecției conferite acestora Strategia, urmăreşte realizarea unei protecţii a consumatorilor în România asemănătoare cu cea existentă în statele membre ale Uniunii Europene, incluzând securitatea, interesele economice, informarea şi educarea consumatorilor, precum şi promovarea organizaţiilor de consumatori pentru dezvoltarea unui rol activ în realizarea politicii de protecţie a consumatorilor.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021- 2027, prevăzută în anexa nr. 1 și Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027, prevăzut în anexa nr. 2. Strategia Națională privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați 2021-2027 a fost elaborată pe structura celor doi piloni ai Strategiei în vigoare (2018-2021 ), în vederea asigurării continuității viziunii integrate de conținut și pentru a garanta coerența mecanismelor instituționale de implementare și monitorizare a măsurilor prevăzute în documentul programatic. Cei doi piloni sunt definiți după cum urmează: Pilonul I: Egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați și Pilonul II: Violența domestică și de gen.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 13/2021 care aduce o serie de modificări și completări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991, printre care: Revizuirea sferei de aplicare a nedeductibilității cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit ca urmare a unor tranzacții efectuate cu o persoană situată într-un stat care este inclus în Lista jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Regim fiscal specific se aplica doar statelor listate în anexa I. Măsura este corelată cu modul de implementare a măsurilor defensive de către celelalte state membre ale Uniunii Europene; Clarificarea modului de determinare a ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, în cazul entităților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor atât pe teritoriul României, cât și în străinătate. Prin modificare se clarifică modul de stabilire a indicatorului cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții care cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, precum și a indicatorului cifra de afaceri totală care cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României; Clarificarea și reglementarea explicită a regimului fiscal aplicabil valorii nominale a tichetelor cadou primite de persoanele fizice care obțin venituri de natura salarială. În acest sens se precizeaza tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice de către angajatori/plătitori, în afara evenimentelor menționate explicit de Codul fiscal; Clarificarea tratamentului fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale în cazul celor primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget. Măsura vizează neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale a contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora acordate de angajator, în măsura în care valoarea totală, într-un an fiscal, nu depăşeşte nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate; Se propune pentru anul 2021 ca termenul de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale să fie până la data de 15 martie 2021, inclusiv. În cadrul aceluiaşi termen se propune pentru asociatul desemnat obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil/venitul net/pierderea ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii sau corespunzător cotei de participare, conform contractului de asociere, după caz; Reglementarea cadrului de aplicare a sistemului TVA la încasare în noile condiții prevăzute de Legea nr. 296/2020, respectiv prin raportare la noul plafon de 4.500.000 lei și cu posibilitatea exercitării opțiunii pentru aplicarea sistemului oricând în cursul anului, prin modificarea corespunzătoare a articolelor din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal care fac trimitere la vechiul plafon. Măsura elimină neclaritățile prevederilor legale pentru aplicarea sistemului TVA la încasare; Menționarea expresă în aria de aplicabilitate a prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 a unor categorii de entități. Această măsură asigură corelarea cu prevederile Codului fiscal, prin cuprinderea în aria de aplicabilitate a prevederilor legii contabilității a persoanelelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România; Reglementarea, la nivelul legii contabilității, a categoriilor de informații care au caracter public, precum și a condițiilor în care Ministerul Finanțelor poate încheia protocoale având ca obiect transmiterea unor asemenea informații. Această măsură are în vedere operaționalizarea transmiterii de către Ministerul Finanțelor a unor date cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a ministerului, în baza unor protocoale de colaborare. Actualizare 24.03.2021 - amendamente la raportul Comisiei pentru buget măsuri ce vizează reglementarea tratamentului fiscal aplicabil pensiilor ocupaţionale similar cu cel aplicabil pensiilor facultative. măsuri ce vizează aplicarea unui regim fiscal unitar şi nediscriminatoriu, similar celui aplicat în cazul contribuţiilor la fondurile de pensii facultative ACTUALIZARE 19.02.2021 - varianta actualizată a proiectului: se propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacţiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura se aplică pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic. prin tranzacţie fără scop economic se înţelege orice tranzacţie/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri şi care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situaţie fiscală mai favorabilă. Modificarea reglementărilor privind veniturile din salarii, neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii. De asemenea, se clarifică tratamentul fiscal aplicabil veniturilor de natură salarială neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii în cazul celor primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget. în sensul neimpozitării şi neincluderii în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora acordate de angajator, în măsura în care valoarea totală a acestora, într-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nu depăşeşte nivelul unul câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, pentru aplicarea unui regim fiscal unitar tuturor beneficiarilor unor astfel de avantaje; Se propune ca în 2021, termenul de depunere a declarației anuale de venit pentru entitățile fără personalitate juridică și cele supuse regimului transparenței fiscale, să fie până la 15 aprilie 2021, inclusiv Articolul 4, alineatul (3), litera a) a Legii contabilității nr. 82/1991 se modifică și va avea următorul cuprins: „a) de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată, pentru Fondul de garantare a depozitelor bancare și schemele de garantare a depozitelor supravegheate de Banca Națională a României, precum și pentru orice alte entități care intră în sfera sa de reglementare contabilă, conform legislației specifice aplicabile;”
Prezentul proiect de ordonanță de urgență vizează următoarele modificări: Legea nr. 52/2015 privind aprobarea decontării anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar: Plata cotizațiilor anuale și a serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinație. Drepturile și obligațiile organizațiilor profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar membre în structurile grupurilor de dialog civil organizate la Comisia Europeană, care beneficiază de plata cotizațiilor anuale și a serviciilor lingvistice potrivit Legii nr.52/2015 cu modificările și completările ulterioare, precum și modalitatea de colaborare a acestora cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea susținerii la nivelul structurilor Comisiei Europene, a intereselor legitime ale fermierilor din România, se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale Articolul II din Legea nr. 72/2020 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015: Procedura de selecţie a organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar prevăzute la art. 4 din Legea nr. 52/2015 privind aprobarea decontării anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege și Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a grupurilor de dialog civil naţionale, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 212/2020, ce prevede noua structură și reorganizarea Guvernului. Astfel, Guvernul va avea 18 ministere în loc de 16 după cum urmează: Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri se va separa în două ministere: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Ministerul Energiei Ministerul Educației și Cercetării se va separa în două ministere: Ministerul Educației Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - care va avea în subordine și Autoritatea pentru Digitalizarea României Actul normativ prevede că vor exista două poziții de vicepremieri și înființarea unui Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență în subordinea MInisterului Afacerilor Externe. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, trece din coordonarea prim-ministrului în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Actualizare 28.12.202 - Forma publicată în Monitorul Oficial Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei îşi schimbă denumirea în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează şi îşi schimbă denumirea în Ministerul Finanţelor; Ministerul Fondurilor Europene îşi schimbă denumirea în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Se înfiinţează Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Actualizare 05.03.2021: Raportul Comisiei pentru administrație publică conține amendamente de tehnică legislativă, ca urmare a propunerilor Consiliului Legislativ.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027, prevăzută în anexa nr. 1 și Planului de acțiune pentru perioada 2021-2027, prevăzut în anexa nr. 2. Obiectivul general al Strategiei este reducerea cu cel puțin 10%, față de anul 2020, a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027, iar ca obiective strategice se numără: asigurarea unui trai decent pentru toți și combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie și excluziune socială. investițiile sociale, intervenții directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generații modernizarea sistemului de protecție socială îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea acestor măsuri.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms