Proiectul de lege aduce o serie de modificări și completări Legii nr. 448/2006, luând în considerare ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr. 221/2010, dezvoltarea legislației europene precum: Pilonul european al drepturilor sociale, Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități ,,Uniunea egalității’’ 2021-2030, alte documente programatice, precum: eliminarea confuziilor existente între termenii referitori la evaluare în scopul realizării unității de concordanță în cadrul procesului de evaluare: eliminarea obligației în sarcina autorităților publice de a înfiinţa centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap reglementarea Cardului European pentru dizabilitate simplificarea mecanismului de decontare a carburantului necesar deplasării persoanelor cu handicap, cu autoturismul reglementarea obligației asigurării salariului asistentului personal al persoanei cu handicap grav sau plata indemnizației lunare în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta reglementarea asigurării stabilității locului de muncă protejat, care nu poate fi supus reorganizării eliminarea posibilității înfiinţării de complexe de servicii, formate din unităţi protejate autorizate şi locuinţe protejate extinderea domeniilor în care 75% din profitul obţinut de unitățile protejate autorizate poate fi reinvestit reglementarea ca sancțiune a nerespectării condițiilor de autorizare pe întreaga perioadă de valabilitate a autorizației de funcționare ca unitate protejată aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Totodată, se reglementează, începând cu 1 ianuarie 2023, constituirea Fondului național de abilitate pentru persoanele cu dizabilități, prin transferarea unui procent de 50% din sumele provenite din amenzile aplicate pentru nerespectarea prezentei legi.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia naţională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, 2022-2030, prevăzută în Anexa nr.1 și Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, prevăzut în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Strategia dezinstituționalizării are șase direcții de acțiune, în acord cu principiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Coordonarea procesului de dezinstituționalizare la nivel național, județean și local și de integrare în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități; Asigurarea abordării centrate pe persoană a tranziției la viața independentă și integrare în comunitate; Dezvoltarea serviciilor în comunitate pentru viața independentă a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv pentru prevenirea instituționalizării; Pregătirea și motivarea personalul care lucrează cu și pentru persoane adulte cu dizabilităţi; Asigurarea suportului pentru familie în vederea susținerii vieții independente în comunitate a persoanei adulte cu dizabilități; Conștientizarea societății în vederea susținerii vieții independente în comunitate a persoanelor cu dizabilități. Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare operaționalizează Strategia dezinstituționalizării și propune: activități care trebuie realizate la nivelul centrelor, cum ar fi activitățile de planificare a activităților necesare elaborării și dezvoltării planului individual de viață independentă și integrare în comunitate împreună cu persoanele cu dizabilități și care vor putea fi implementate eficient doar dacă în prealabil sunt realizate activități concertate la nivel național (activități de instruire, campanii de conștientizare); activități de identificare a celor mai bune măsuri de sprijin în comunitate pentru persoanele cu dizabilități depinde de opțiunile de servicii existente sau planificate, a căror extindere necesită modificări legislative sau programe la nivel național (inclusiv cu finanțare din fonduri nerambursabile). Monitorizarea și evaluarea globală a progresului în implementare și a rezultatelor așteptate ale Strategiei dezinstituționalizării se efectuează pe baza unor indicatori-cheie de performanță. indicatorii-cheie de performanță și țintele asociate lor sunt: cel puțin 8.455 de persoane cu dizabilități din centre rezidențiale, ceea ce reprezintă 50% din numărul existent în decembrie 2020, beneficiază de sprijin al implementării „parcursului de viață independentă”, în conformitate cu principiile managementului de caz, în vederea dezinstituționalizării până la 30 iunie 2026; numărul de persoane cu dizabilități din cadrul sistemului rezidențial se reduce la 11.500, până la 30 iunie 2026; numărul de persoane cu dizabilități din cadrul sistemului rezidențial se reduce la 10.349, până la 30 iunie 2026; anual, începând cu anul 2024, autoritățile administrației publice locale asigură dinamica procesului de dezinstituționalizare în scopul atingerii indicatorilor-cheie de performanță.
Prin prezentul proiect de ordin, anexa la Ordinul nr. 2034/2016 privind aprobarea Procedurii de organizare, actualizare și utilizare a Registrului unic de evidență a întreprinderilor sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 8 noiembrie 2016, se modifică şi se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, Prezenta procedură de organizare, actualizare şi utilizare a Registrului unic de evidenţă a întreprinderilor sociale şi de efectuare a înregistrărilor reglementează punerea în aplicare a prevederilor articolelor nr. 27 şi 28 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Întreprinderile sociale se evidenţiază în registru după eliberarea atestatului de întreprindere socială, prin completarea informaţiilor prevăzute la secţiunile A "Date de identificare persoană juridică de drept privat" şi B "Atestat de întreprindere socială" Actualizarea Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale se face ori de câte ori intervine o modificare în situaţia întreprinderii sociale/întreprinderii sociale de inserție în secţiunile A ”Date de identificare persoană juridică de drept privat”, B ”Atestat de întreprindere socială” și, după caz, Secţiunea C ”Marca socială”.
[Actualizat - forma adoptată de Guvern] Prezentul proiect de lege aprobă OUG 128/2022, care prevede modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru implementarea PNRR, îndeosebi a învățământului superior dual: Organizare învățământ superior dual poate fi organizat de instituţiile de învăţământ superior acreditate, împreună cu operatori economici, autorități locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură precum și alți parteneri relevanți la nivel național sau internațional. este o formă de învățământ în care responsabilitățile sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici. operatorii economici organizează activități de învățare prin muncă și participă la evaluare. personalul desemnat de către operatorul economic pentru îndrumarea directă a învățării prin muncă NU beneficiază de scutire a plății impozitului pe venitul din salarii Beneficii operatori economici - Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituțiile de învăţământ superior pentru organizarea și desfăşurarea formei de învățământ superior dual beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale Educație timpurile - În localitățile în care nu există suficiente creșe și grădinițe se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor putea funcționa ca structuri ale unităților de învățământ
Prin prezenta propunere legislativă se înfiinţează o platformă naţională, denumită Registrul naţional al gravidelorşi mamelor minore, prin intermediul căreia Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în parteneriat cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului, centralizează informaţiile cu scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară a gravidelor/mamelor minore. Baza de date va include posibilitatea de alertare a diferitelor categorii de profesionişti, conform ghidurilor de colaborare/lucru în echipa interdisciplinară ce vor fi definite. Datele colectate vor putea fi urmărite longitudinal, dar şi retrospectiv, reprezentând un input important în cercetările operaţionale ulterioare ce vor fi folosite pentru rafinarea graduală/ modelarea/ creşterea pertinenţei instrumentelor şi eficacităţii intervenţiilor pe parcursul derulării acestora.
Prin prezentul proiect de hotărâre de Guvern se aprobă Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, prevăzută în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Obiectivul general al strategiei este creșterea numărului persoanelor vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc și îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente. Principii generale și considerații-cheie: Fără abordarea problemei îngrijirii de lungă durată pe tot parcursul vieții, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toți cei care au nevoie; Este necesară dezvoltarea unui continuum de servicii ILD pentru persoanele vârstnice; Îmbătrânirea în locul în care trăiești/alegi să trăiești; ceea ce presupune susținerea cu prioritatea a îngrijirii la domiciliu și comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali, astfel încât persoana vârstnică să poată să își facă un plan pentru perioada de bătrânețe; Autoritățile administrației publice trebuie să garanteze asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, ca măsură de asistență socială; Fluxurile de finanțare publică ar trebui să fie organizate în conformitate cu principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, respectând dreptul beneficiarilor la alegere și, implicit, la accesarea serviciilor ILD prestate de furnizori privați de servicii sociale și finanțate din fondurile publice destinate asistenței sociale; Asigurarea complementarității între sistemul de asistență socială și sistemul de asistență medicală în îngrijirea de lungă durată.
Prezenta propunere legislativă, inițiată de Marius Budăi (PSD), prevede Reforma 2 a Componentei 13 din PNRR - Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități. Astfel, implicarea ONG-urilor în atingerea acestui jalon din PNRR, prevede: Principiul colaborării cu sindicatele, patronatele, angajatorii, ONG-urile şi alte organisme în planificarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea realizării proiectelor destinate procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; Principiul consultării şi implicării persoanelor cu dizabilităţi, a reprezentanţilor şi a organizaţiilor lor, în sensul ascultării opiniilor acestora. înfiinţarea Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizări - rol consultativ şi activitate neremunerată, din care fac parte reprezentanţi ai MMSS, reprezentanţi ai punctelor de contact înfiinţate în conformitate cu Legea nr. 8/2016, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de autoreprezentanţi, ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi înfiinţarea, pe lângă Comitetul naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, a unui Grup consultativ independent al societăţii civile cu privire Ia dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate, din care fac parte, în mod voluntar şi în urma unei selecţii transparente, reprezentanţi ai organizaţiilor de drepturile omului, de autoreprezentanţi, ale persoanelor cu dizabilităţi sau care lucrează cu şi pentru persoane cu dizabilităţi, ai furnizorilor de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. implicarea organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi a societăţii civile în procesul de elaborare și diseminare a indicatorilor de monitorizare şi planului naţional de monitorizare, care să surprindă progresul în implementarea procesului şi a prevederilor strategiilor naţionale în domeni
Prezenta propunere legislativă vizează reglementări pentru asociaţiile formate din persoane de etnii diferite, printre care se numără: dispozițiile privind fuzionarea sau divizarea asociațiilor se aplică şi în cazul fuziunii sau divizării unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în cazul divizării unei asociaţii reprezentând o organizaţie a cetăţenilor aparţînând minorităţilor naţionale care este formată din persoane aparţinând mai multor minorităţi naţionale, reprezentativitatea electorală locală şi parlamentară a acesteia va fi menţinută, până la următorul scrutin electoral local/parlamentar. De asemenea, organizaţiile nou înfiinţate, vor primi dreptul de a fi reprezentate în cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale separat, pe baza reprezentării parlamentare pe care o au în momentul divizării La următoarele alegeri, asociaţiile rezultate din divizare vor putea participa separat, beneficiind de reprezentarea parlamentară/locală avută şi de reprezentarea în Consiliu Minorităţilor Naţionale Divizarea unei asociaţii sau fuziunea unor asociaţii reprezentând organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale formate din personae aparţinând mai multor minorităţi naţionale se poate face în baza Hotărârii Adunării generale a asociaţiei/asociaţiilor care urmează a se diviza/fuziona, luate de cel puţin două treimi din numărul total al membrilor organelor centrale de conducere prevăzute de statutul fiecărei asociaţii
Prin prezentul proiect de hotărâre se prevede că unitățile de îngrijire la domiciliu vor fi complementare centrelor de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice și vor asigura servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice - cod 8810ID – I, conform Nomenclatorului serviciilor sociale aprobat prin HG nr. 867/2015. Schimbările preconizate vizează următoarele: Separarea categoriilor principale de activități aferente centrelor de zi de asistenţă şi recuperare, cod 8810 CZ-V-I, de cele aferente centrelor de zi de socializare şi petrecere a timpului liber (tip club), cod 8810 CZ-V-II; Completarea și modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, specifice fiecărei categorii, conform obiectivului PNRR; Modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, aferente categoriei Unități de îngrijire la domiciliu, 8810 ID-I, în vederea completării cu alte activități, conform obiectivului PNRR; Abrogarea numărului curent 36, referitor la îngrijiri personale la domiciliu acordate de îngrijitori persoane, motivat de faptul că această categorie se regășește în categoriile deja reglementate, fiind omisă abrogarea cu ocazia revizuirilor anterioare ale Nomenclatorului serviciilor sociale; Abrogarea numărului curent referitor la creșe; Modificarea denumirii titlului: titlul "Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în nevoie” în ”Servicii pentru asistență și suport pentru persoane aflate în nevoie”, pentru a asigura vizibilitatea activităților care pot fi organizate ca serviciu, fie exclusiv în cadrul autorității administrației publice locale, respectiv de serviciul public de asistență socială, fie de alți furnizori de servicii sociale publici sau privați; Modificarea și completarea activităților din cadrul serviciilor de asistență comunitară
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Mecanismul de colectare și monitorizare a datelor pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, denumit în continuare Mecanism, prevăzut în Anexa nr. 1, ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi. Se asemenea, se înființează Biroul monitorizare și statistici, ca urmare a reorganizării Compartimentului monitorizare și statistici din cadrul Direcției Drepturi Persoane cu Dizabilități, cu rol în: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Pilonul V. Sănătate, precum și reziliență, economică, socială și instituțională, Componenta C13. Reforme sociale, Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, gestionarea Mecanismului prevăzut la art. I. și al Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms