Prin prezenta propunere legislativă se înfiinţează o platformă naţională, denumită Registrul naţional al gravidelorşi mamelor minore, prin intermediul căreia Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în parteneriat cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului, centralizează informaţiile cu scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară a gravidelor/mamelor minore. Baza de date va include posibilitatea de alertare a diferitelor categorii de profesionişti, conform ghidurilor de colaborare/lucru în echipa interdisciplinară ce vor fi definite. Datele colectate vor putea fi urmărite longitudinal, dar şi retrospectiv, reprezentând un input important în cercetările operaţionale ulterioare ce vor fi folosite pentru rafinarea graduală/ modelarea/ creşterea pertinenţei instrumentelor şi eficacităţii intervenţiilor pe parcursul derulării acestora.
Prin prezentul proiect de hotărâre de Guvern se aprobă Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, prevăzută în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Obiectivul general al strategiei este creșterea numărului persoanelor vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc și îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente. Principii generale și considerații-cheie: Fără abordarea problemei îngrijirii de lungă durată pe tot parcursul vieții, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toți cei care au nevoie; Este necesară dezvoltarea unui continuum de servicii ILD pentru persoanele vârstnice; Îmbătrânirea în locul în care trăiești/alegi să trăiești; ceea ce presupune susținerea cu prioritatea a îngrijirii la domiciliu și comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali, astfel încât persoana vârstnică să poată să își facă un plan pentru perioada de bătrânețe; Autoritățile administrației publice trebuie să garanteze asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, ca măsură de asistență socială; Fluxurile de finanțare publică ar trebui să fie organizate în conformitate cu principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, respectând dreptul beneficiarilor la alegere și, implicit, la accesarea serviciilor ILD prestate de furnizori privați de servicii sociale și finanțate din fondurile publice destinate asistenței sociale; Asigurarea complementarității între sistemul de asistență socială și sistemul de asistență medicală în îngrijirea de lungă durată.
Prezenta propunere legislativă, inițiată de Marius Budăi (PSD), prevede Reforma 2 a Componentei 13 din PNRR - Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități. Astfel, implicarea ONG-urilor în atingerea acestui jalon din PNRR, prevede: Principiul colaborării cu sindicatele, patronatele, angajatorii, ONG-urile şi alte organisme în planificarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea realizării proiectelor destinate procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; Principiul consultării şi implicării persoanelor cu dizabilităţi, a reprezentanţilor şi a organizaţiilor lor, în sensul ascultării opiniilor acestora. înfiinţarea Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizări - rol consultativ şi activitate neremunerată, din care fac parte reprezentanţi ai MMSS, reprezentanţi ai punctelor de contact înfiinţate în conformitate cu Legea nr. 8/2016, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de autoreprezentanţi, ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi înfiinţarea, pe lângă Comitetul naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, a unui Grup consultativ independent al societăţii civile cu privire Ia dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate, din care fac parte, în mod voluntar şi în urma unei selecţii transparente, reprezentanţi ai organizaţiilor de drepturile omului, de autoreprezentanţi, ale persoanelor cu dizabilităţi sau care lucrează cu şi pentru persoane cu dizabilităţi, ai furnizorilor de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. implicarea organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi a societăţii civile în procesul de elaborare și diseminare a indicatorilor de monitorizare şi planului naţional de monitorizare, care să surprindă progresul în implementarea procesului şi a prevederilor strategiilor naţionale în domeni
Prezenta propunere legislativă vizează reglementări pentru asociaţiile formate din persoane de etnii diferite, printre care se numără: dispozițiile privind fuzionarea sau divizarea asociațiilor se aplică şi în cazul fuziunii sau divizării unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în cazul divizării unei asociaţii reprezentând o organizaţie a cetăţenilor aparţînând minorităţilor naţionale care este formată din persoane aparţinând mai multor minorităţi naţionale, reprezentativitatea electorală locală şi parlamentară a acesteia va fi menţinută, până la următorul scrutin electoral local/parlamentar. De asemenea, organizaţiile nou înfiinţate, vor primi dreptul de a fi reprezentate în cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale separat, pe baza reprezentării parlamentare pe care o au în momentul divizării La următoarele alegeri, asociaţiile rezultate din divizare vor putea participa separat, beneficiind de reprezentarea parlamentară/locală avută şi de reprezentarea în Consiliu Minorităţilor Naţionale Divizarea unei asociaţii sau fuziunea unor asociaţii reprezentând organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale formate din personae aparţinând mai multor minorităţi naţionale se poate face în baza Hotărârii Adunării generale a asociaţiei/asociaţiilor care urmează a se diviza/fuziona, luate de cel puţin două treimi din numărul total al membrilor organelor centrale de conducere prevăzute de statutul fiecărei asociaţii
Prezentul proiect de ordin aprobă Instrucţiunile pentru aplicarea art. 78 alin.(2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și are în vedere următoarele aspecte: Salariaţii angajaţi cu fracțiune de normă sunt incluşi în numărul total de angajați proporţional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă. Procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. Procentul de 4% rezultat în urma aplicării prevederilor este un număr format din două zecimale după virgulă. În efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 590/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006.
Prin prezentul proiect de hotărâre se prevede că unitățile de îngrijire la domiciliu vor fi complementare centrelor de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice și vor asigura servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice - cod 8810ID – I, conform Nomenclatorului serviciilor sociale aprobat prin HG nr. 867/2015. Schimbările preconizate vizează următoarele: Separarea categoriilor principale de activități aferente centrelor de zi de asistenţă şi recuperare, cod 8810 CZ-V-I, de cele aferente centrelor de zi de socializare şi petrecere a timpului liber (tip club), cod 8810 CZ-V-II; Completarea și modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, specifice fiecărei categorii, conform obiectivului PNRR; Modificarea coloanei 3, servicii/activități principale, aferente categoriei Unități de îngrijire la domiciliu, 8810 ID-I, în vederea completării cu alte activități, conform obiectivului PNRR; Abrogarea numărului curent 36, referitor la îngrijiri personale la domiciliu acordate de îngrijitori persoane, motivat de faptul că această categorie se regășește în categoriile deja reglementate, fiind omisă abrogarea cu ocazia revizuirilor anterioare ale Nomenclatorului serviciilor sociale; Abrogarea numărului curent referitor la creșe; Modificarea denumirii titlului: titlul "Centre de zi pentru asistenţă şi suport pentru alte persoane aflate în nevoie” în ”Servicii pentru asistență și suport pentru persoane aflate în nevoie”, pentru a asigura vizibilitatea activităților care pot fi organizate ca serviciu, fie exclusiv în cadrul autorității administrației publice locale, respectiv de serviciul public de asistență socială, fie de alți furnizori de servicii sociale publici sau privați; Modificarea și completarea activităților din cadrul serviciilor de asistență comunitară
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Mecanismul de colectare și monitorizare a datelor pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, denumit în continuare Mecanism, prevăzut în Anexa nr. 1, ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi. Se asemenea, se înființează Biroul monitorizare și statistici, ca urmare a reorganizării Compartimentului monitorizare și statistici din cadrul Direcției Drepturi Persoane cu Dizabilități, cu rol în: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Pilonul V. Sănătate, precum și reziliență, economică, socială și instituțională, Componenta C13. Reforme sociale, Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, gestionarea Mecanismului prevăzut la art. I. și al Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea
Prezentul proiect de hotărâre vizează aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, conform HG 426/2020, după cum urmează: Actualizarea standardelor de cost utilizate în prezent în ceea ce privește domeniul protecției copiilor aflați în sistemul de protecție specială, cu includerea în structura acestora a sumelor actualizate și mărite ca urmare a intrării în vigoare a altor acte normative prin care s-a aprobat acest lucru (Anexa 1) Actualizarea standardelor de cost utilizate în prezent în ceea ce privește domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate cu măsură de protecție specială în serviciile sociale rezidențiale, cu cazare, respectiv în serviciile sociale nerezidențiale, atât ca urmare a intrării în vigoare a unor acte normative prin care s-au aprobat majorări ale unor cheltuieli, cât și ca urmare a majorării, la nivel național, a cheltuielilor legate de locuire (gaze, apă, electricitate, alți combustibili) precum și a altor cheltuieli legate de bunuri și servicii (Anexa 2) Actualizarea standardelor de cost pentru centrele de zi de asistență și recuperare. Pentru redactarea unitară, toate serviciile pentru persoanele vârstnice sunt prevăzute într-o singură anexă, anexa nr. 3, iar anexa nr. 4 se abrogă. Actualizarea standardelor de cost în vigoare, pentru centrele în regim rezidențial și în regim de zi destinate prevenirii și combaterii violenței domestice (Anexa 4)
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) are ca obiectiv general îmbunătățirea capacității de adaptare și creștere a rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la efectele schimbărilor climatice, pe diferite areale și intervale de timp. SNASC asigură continuitatea și coerența cu componenta de adaptare din cadrul “Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2030”. În același timp, SNASC vizează dezvoltarea sectorială în concordanță cu principiile Noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă, rapidă, sistemică și conectată la scara globală de acțiune. SNASC acoperă următoarele domenii: (1) Resurse de apă - Reducerea riscului de deficit de apă, Reducerea riscului de inundații, Creşterea gradului de siguranţă a barajelor şi digurilor (2) Păduri - Management sustenabil al resurselor forestiere existente şi a sectorului forestier pentru adaptarea la schimbări climatice și creșterea reziliențe, Extinderea suprafeţelor împădurite, Stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității și sprijinirea funcțiilor socioeconomice ale pădurilor şi a produselor forestiere cu durată lungă de viață, Adaptarea practicilor de regenerare / refacere a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice, Minimizarea riscului schimbărilor climatice cu privire la pădure și prin intermediul pădurilor (3) Biodiversitate și servicii ecosistemice - Îmbunătățirea și diseminarea cunoașterii în domeniul biodiversității și al schimbărilor climatice și promovarea rolului și contribuției biodiversității în adaptarea la schimbările climatice; Sprijinirea conservării, refacerii și consolidării continuității și conectivității habitatelor și rețelelor ecologice, mizând pe infrastructura verde-albastră și pe infrastructurile agroecologice; Sprijinirea / promovarea utilizării celor mai bune practici agricole, piscicultură, acvacultură și management forestier; Sprijinirea dezvoltării unei rețele coerente, conectate și reprezentative de arii protejate care implementează managementul adaptiv; Identificarea și dezvoltarea instrumentelor contractuale, funciare, de reglementare și financiare pentru a face activitățile umane compatibile cu biodiversitatea în contextul adaptării la efectele schimbărilor climatice; Integrarea problemelor legate de reziliența ecosistemelor (corelat cu disponibilitatea apei), în toate politicile publice relevante și schemele sectoriale ale activităților economice; (4) Populație, sănătate publică și calitatea aerului - Înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate în cadrul platformei Ro-ADAPT pentru inventarierea, monitorizarea și cuantificarea riscurilor climatice asupra sănătății publice, selectarea soluțiilor de adaptare și evaluarea impactului punerii lor în practică; Realizarea unui cadru armonizat cu cel european și internațional, care să asigure reziliența la riscurile climatice transfrontaliere ce pot afecta populația, sistemul de sănătate și calitatea aerului; Protejarea sănătății cetățenilor față de impacturile calamităților, prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea acestuia cu Observatorul pentru Climă și Sănătate din cadrul RO-Adapt și cu alte platforme relevante (5) Educație și conștientizare - Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populației cu privire la impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; . Îmbunătăţirea gradului de educare a cetățenilor privind adaptarea la schimbările climatice; Implicarea activă a cetățenilor în procesul de adaptare la schimbările climatice, inclusiv în luarea deciziilor relevante; Promovarea cercetării și inovării științifice legate de adaptarea la schimbările climatice (6) Patrimoniu cultural - Monitorizarea climatică de detaliu, sistematică și relevantă a patrimoniului cultural; Protejarea patrimoniului cultural față de impactul conjugat al schimbărilor climatice, riscurilor asociate și poluării la nivel local; Elaborarea unui plan național de management integrat al patrimoniului cultural în relație cu impactul schimbărilor climatice; (7) Sisteme urbane - Oraşe reziliente climatic; Îmbunătățirea codurilor şi normelor existente în domeniul construcţiilor pentru a crește reziliența la efectele evenimentelor climatice extreme; Adaptarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor și a planurilor de apărare în cazul situațiilor de urgență specifice la schimbările climatice; Dezvoltarea/implementarea de programe de educare, cercetare, informare şi conştientizare a populației; (8) Agricultură și dezvoltare rurală - Dezvoltarea unei strategii de adaptare în agricultură; Realizarea unui management eficient al terenurilor agricole; Perfecționarea nivelului de cunoaştere a domeniului agricol şi a legăturii cu schimbările climatice; Creșterea gradului de conștientizare cu privire la managementul riscului și al accesului la instrumente de gestionare a riscului (9) Energie - Creșterea rezilienței sectorului energetic; Creșterea rezilienței sectorului de încălzire și răcire; Dezvoltarea de programe de educare, informare şi conştientizare în vederea creșterii rezilienței în domeniul energiei; Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice şi implementarea măsurilor pentru a face faţă impacturilor evenimentelor extreme; (10) Transporturi - Consolidarea infrastructurii terestre (rutieră, urbană, feroviară); Consolidarea infrastructurii de transport aerian; Consolidarea infrastructurii de transport naval; Evaluarea vulnerabilității sectorului transporturi; Integrarea considerentelor privind schimbările climatice în procesele de planificare și luare a deciziilor; (11) Turism și activități recreative - Protecţia şi extinderea zonelor recreative naturale în oraşe şi în împrejurimile acestora; Dezvoltarea destinaţiilor turistice mai puţin dependente de schimbările climatice; Planificarea pe termen lung în cazul staţiunilor montane ecologice sezoniere; Adaptarea şi protejarea infrastructurii turismului de litoral la schimbările climatice; Politici, planificare şi educare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Adaptarea furnizorilor de servicii turistice la schimbările climatice; Schimbări în management sau comportament din partea personalului angajat în turism și din partea turiștilor (12) Industrie - Conștientizarea riscurilor climatice pentru industrie și servicii și formularea strategiilor de adaptare la nivel de sector și a planurilor de afaceri, adaptare la nivel de afacere/ companie; Reducerea consumului specific de energie al consumatorilor industriali și creșterea rezilienței energetice; Politici și planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Reducerea riscurilor în lanțul de aprovizionare și distribuție în sprijinul economiei circulare; Susținerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente extreme și schimbări climatice (13) Asigurări - Creşterea utilizării şi a accesului la produsele de asigurare împotriva evenimentelor extreme de către diferite grupuri vulnerabile (persoane fizice sărace, fermieri, IMM-uri; Creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbările climatice specifice tuturor sectoarelor de activitate;
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030, prevăzut în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.. Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 este documentul orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România. Abordarea propusă prin Strategie este centrată pe: Prioritizarea intervențiilor de prevenire - prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament - întărirea capacității de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile și opțiuni de tip autotestare. Asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV - prevede asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea de beneficii și servicii sociale Asigurarea unui mediu propice - instituirea unui mecanism de finanțare a organizațiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei Coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA - cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional și național. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparține MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel național răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms