Prezentul proiect de hotărâre aduce modificări și completări aduce modificări și completări Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, aprobate prin HG nr. 1017/2018, printre care se numără: Se propune modificarea modelului biletului de transport interurban, Au fost eliminate, sau, după caz, modificate sau completate articolele care au conținut sintagma ,,călătorii dus”, respectiv ,,călătorii întors”. Au fost stabilite caracteristici noi ale elementelor de siguranță aferente biletului de călătorie Au fost inserate informații privind destinația fiecărei părți componente a biletului de transport pentru o gestionare mult mai facilă a acestuia. A fost prelungită perioada de utilizare a biletelor de călătorie valabile la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, inclusiv în luna ianuarie 2020. Se aprobă modalitatea de decontare a carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea persoanelor cu handicap, familiei, asistentului personal, însoțitorului sau furnizorului de servicii sociale. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2021.
Prin prezentul proiect de ordin se aprobă Procedura de autorizare a unităților protejate autorizate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 1372/2010 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităților protejate se abrogă. Prezenta procedură stabilește modalitatea de autorizare și funcționare a unităților protejate pe baza autorizației eliberate în condițiile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Autorizația, al cărei model este prevăzut în Anexa nr. 1, reprezintă actul administrativ care dă dreptul de funcționare ca unitate protejată și este eliberată de către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții prin ordin al președintelui acesteia, la propunerea structurii de specialitate.
Prezentul proiect de ordin aprobă Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru copiii victime ale traficului de persoane, care se încadrează în categoria centrelor de asistență și protecție a victimelor, cod 8790CR-VTP- I potrivit Nomenclatorului serviciilor sociale aprobat prin H.G. nr.867/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul Ordin.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 147/2020, carereglementează măsuri pentru protejarea și sprijinirea copiilor, a părinților acestora, dar și a angajatorilor, în situaţia în care activitatea didactică în unitățile de învățământ, inclusiv în cele de educație antepreșcolară și preșcolară se limitează sau se suspendă, prezența fizică reprezentând un pericol pentru copii și, implicit pentru familiile acestora. În acest scop, proiectul de ordonanță de urgență prevede următoarele: acordarea de zile libere pentru părinții care au copii în vârstă de până la 12 ani sau 26 de ani în cazul copilului sau adultului cu handicap, înscriși la unități de învățământ, inclusiv antepreșcolar; dreptul la zile libere plătite se acordă pe toată perioada în care activitatea didactică se limitează sau se suspendă; dreptul la zilele libere se acordă și părinților care au copii cu handicap neșcolarizați, sau au în întreținere adulți cu handicap, numai dacă aceștia beneficiază de servicii de zi a căror activitate este limitată sau suspendată ca urmare a efectelor răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinţi, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul. Cererea este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, de o copie a certificatului/certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor sau de copia documentului care atestă calitatea de reprezentant legal al copilului, precum și de copia certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, în cazul copilului/adultului cu handicap; indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată este venit asimilat salariilor și este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului și este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări Actualizare 27.08.2020 - În forma inclusă pe agenda ședinței Guvernului sunt aduse modificări, printre care: Angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică și siguranță națională, angajaţii din penitenciare și personalul din unităţile sanitare publice, nu beneficiază de zilele libere prevăzute la art. 1. În cazul în care ambii părinți își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la alin.(1), doar unul dintre aceștia are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază / salariul de funcţie / solda de funcţie corespunzătoare unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada prevăzută la art. 1 alin.(1) pe baza cererii însoțită de declarația celuilalt părinte că nu beneficiază de majorarea prevăzută de prezentul articol și nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin.(6). Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 2 alin.(5) şi angajatorul se sancţionează cu amendă de 2.000 lei pentru fiecare persoană pentru care refuză acordarea zilelor libere, fără a depăşi valoarea cumulată de 20.000 lei. Actualizare 28.08.2020 - versiunea înregistrată la Senat: se elimină - Acordarea zilelor libere pentru angajații din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți, personalul din cadrul unităților farmaceutice, se realizează doar cu acordul angajatorului.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Programul multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară pentru perioada 2020-2023, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin Programul multianual strategic 2020-2023, România urmărește obiective precum: Transferul propriei experiențe de tranziție; Furnizarea asistenței umanitare, inclusiv susținerea păcii; Cooperarea cu societatea civilă şi sectorul privat; Promovarea transparenței şi comunicarea; Creșterea resurselor şi consolidarea capacității MAE de coordonator național în domeniul asistenței pentru dezvoltare și al asistenței umanitare.
Prin prezentul proiect de lege se ratifică Acordul de instituire a Fundației internaționale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016. Obiectivele fundaţiei internationale UE-ALC sunt: consolidarea procesului de parteneriat bi-regional UE-CELAC, încurajând participarea şi aportul societăţii civile şi al altor actori regionali; încurajarea cunoaşterii şi înţelegerii reciproce dintre cele două regiuni; îmbunătăţirea vizibilităţii reciproce în cele două regiuni, precum şi cea a parteneriatului bi-regional în sine. Activităţile fundaţiei sunt, printre altele: încurajarea dezbaterilor şi a schimbului de bune practici şi cunoştinţe de specialitate; promovarea şi sprijinirea evenimentelor legate de temele abordate la reuniunile la nivel înalt UE-CELAC; iniţierea de programe de sensibilizare şi iniţiative bi-regionale, inclusiv schimburi în domeniile prioritare identificate; stabilirea şi crearea de noi oportunităţi de contacte; crearea unei platforme on-line.
Prezenta propunere legislativă vizează comasarea prin absorbție a Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), cu preluarea angajarilor existenți, în condițiile legii, a patrimoniului instituției și a resurselor bugetare alocate tradițional IRDO.
Scopul prezentei propuneri legislative este acela de a realiza apropierea tendinţelor şi a bunelor practici ale statelor cu performanţă şi România. Pe cale de consecinţă, se impun măsuri urgente pentru ca sistemul administrativ şi sistemul educaţional să-şi coreleze eforturile pentru a răspunde noilor provocări. De asemenea, prezenta propunere legislativă îşi propune să realizeze o corelaţie între programele de învăţământ şi evoluţiile de pe piaţa muncii. Cu alte cuvinte, şcoala (în diversele sale etape!) să răspundă provocărilor şi necesităţilor din economie. Printre atribuțiile Guvernului ca furnizor educațional se numără și incurajarea practicii elevilor pe durata vacanțelor școlare în cadrul societăților comerciale cu capital privat sau de stat și ONG-uri. Totodată, prezenta propunere legislativă îşi propune să abordeze educaţie în cheia „obiectiv strategic naţional" şi, implicit, strategiile şi finanţarea să ţină cont de acest aspect. Mai mult, raportat la pandemia prin care întreaga lume trece, noua lege îşi propune să abordeze conceptul de învăţământ online ca fiind definit în contextul de situaţie de urgenţă (pandemie) şi în context de credite suplimentare. Astfel, prin această propunere legislativă se urmărește şi dezvoltarea sistemului modern de învăţământ, dar şi dezvoltarea sistemului de credite transferabile care vin în întâmpinarea numeroaselor familii aflate pe teritoriul altor state. Practic, copiii familiilor aflate temporar la muncă sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi echivala studiile prin mijloacele învăţământului online.
Prezenta propunere legislativă are că obiect modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și își propune să restabilească premisele pentru un dialog social real în România, în avantajul reciproc al partenerilor sociali direct implicați - angajatori și angajați - precum și în interesul autorităților publice, astfel încât să contribuie la realizarea unor relații de muncă într-un climat de pace socială. Totodată, se are în vedere punerea de acord a prevederilor actului normativ cu recomandările organismelor europene și ale Organizației Internaționale a Muncii precum și cu deciziile Curții Constituționale.
Prezenta propunere legislativă reglementează ca avizarea propunerilor de candidaţi pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai Consiliului de monitorizare al Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi să se realizeze cu avizul comun al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi ale Camerei Deputaţilor, pentru a respecta bicameralismul parlamentar. Actualizare 02.09.2020 - amendamente la raportul Comisiilor de la Cameră: „Art.5. - (1) Consiliul de monitorizare este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi în şedinţă comună de cele două Camere ale Parlamentului, cu avizul comun al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi ale Camerei Deputaţilor, la propunerea organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi şi care au cel puţin 5 ani de activitate în domeniu. Propunerile de candidaturi pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte se publică şi pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare Fiecare din organizaţiile neguvernamentale prevăzute la alin.(1) va face cel mult două propuneri pentru fiecare funcţie. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data expirării mandatului prevăzut la alin.(6), propunerile de candidaturi se înaintează către Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi se publică pe paginile de internet ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în termen de 10 zile de la primirea acestora, împreună cu documentele însoţitoare: CV-ul candidatului, un proiect al candidatului cu privire la planul de acțiune al Consiliului de monitorizare pentru următorii 4 ani... se elimină - Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi ale Camerei Deputaţilor vor audia candidaţii pentru postul de preşedinte şi vicepreşedinte în şedinţă publică Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate care se dezbate şi se aprobă de Parlament, cu avizul comun al Comisiilor prevăzute la art.5 alin.(1). Raportul de activitate se depune la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului până la data de 31 martie, pentru anul anterior.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2020 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms