Data start: 08-07-2020
Prezentul proiect de lege are ca scop implementarea Directivei (UE) 2018/958 a Parlamentului European privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii. Directiva instituie un test de proporționalitate care trebuie aplicat de statele membre în momentul în care reglementează o profesie sau modifică condițiile de reglementare ale unei profesii după o serie de criterii stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Prezentul proiect de lege are ca scop implementarea Directivei (UE) 2018/958 a Parlamentului European privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii. Directiva instituie un test de proporționalitate care trebuie aplicat de statele membre în momentul în care reglementează o profesie sau modifică condițiile de reglementare ale unei profesii după o serie de criterii stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 07-07-2020
Prezenta inițiativă legislativă propune ca Legea 176 sa fle completată cu an nou capitol, prin care să fie recunoscute experiențele de internship ale cetățenilor români obținute în afara României și pentru a încuraja valorificarea competențelor tinerilor profesioniști români în sistemul public, în instituțiile sau organizațiile publice, și în mediul privat.
Prezenta inițiativă legislativă propune ca Legea 176 sa fle completată cu an nou capitol, prin care să fie recunoscute experiențele de internship ale cetățenilor români obținute în afara României și pentru a încuraja valorificarea competențelor tinerilor profesioniști români în sistemul public, în instituțiile sau organizațiile publice, și în mediul privat.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 02-07-2020
Prezenta iniţiativă legislativă îşi propune să corecteze definiţiile discriminării din Codul Muncii şi să-l completeze cu definirea violenţei psiholigice - bullying-ului, a hărţuirii, discriminării prin asociere, victimizării, garantării dreptului la demnitate şi sancţionării corespunzatoare a încălcării acestuia. Aceste modificări sunt necesare corelării cu Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată precum şi pentru transpunerea Directivelor 2000/ 43/CE şi 2000/78/CE, Directivelor 2004/113/CE şi 2006/54/CE. Astfel, orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, identitate de gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu similar, este interzisă.
Prezenta iniţiativă legislativă îşi propune să corecteze definiţiile discriminării din Codul Muncii şi să-l completeze cu definirea violenţei psiholigice - bullying-ului, a hărţuirii, discriminării prin asociere, victimizării, garantării dreptului la demnitate şi sancţionării corespunzatoare a încălcării acestuia. Aceste modificări sunt necesare corelării cu Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată precum şi pentru transpunerea Directivelor 2000/ 43/CE şi 2000/78/CE, Directivelor 2004/113/CE şi 2006/54/CE. Astfel, orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, identitate de gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu similar, este interzisă.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 12-06-2020
Prezenta propunere legislativă vizează reglementarea în Codul Muncii a unor forme alternative de flexibilitate în muncă ce vor permite salariaților să realizeze un echilibru mai bun între viaţa de familie și locul de muncă și, de asemenea, să-și protejeze sănătatea și familia. Astfel, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză. Angajatorul şi salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună; aceasta va reprezenta banca orelor de muncă. Angajatorul şi salariatul pot conveni ca orele astfel prestate să fie prestate la sediul angajatorului, de la domiciliul salariatului sau în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tebnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Totodată, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim de gardă, regim de permanenţă sau în regim partajat al locului de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. De asemenea, angajatorul poate stabili un program anual de muncă flexibil, de tipul anului de lucru comprimat, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauză.
Prezenta propunere legislativă vizează reglementarea în Codul Muncii a unor forme alternative de flexibilitate în muncă ce vor permite salariaților să realizeze un echilibru mai bun între viaţa de familie și locul de muncă și, de asemenea, să-și protejeze sănătatea și familia. Astfel, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză. Angajatorul şi salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună; aceasta va reprezenta banca orelor de muncă. Angajatorul şi salariatul pot conveni ca orele astfel prestate să fie prestate la sediul angajatorului, de la domiciliul salariatului sau în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tebnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Totodată, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, de tipul muncii în regim de gardă, regim de permanenţă sau în regim partajat al locului de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. De asemenea, angajatorul poate stabili un program anual de muncă flexibil, de tipul anului de lucru comprimat, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauză.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 12-06-2020
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii de scurtă diirată, pe o perioada de 12 luni de la ridicarea stării de urgență pe teritoriul României, salariaţilor cărora Ii se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus, de către angajator, încasând venituri mai mici decât salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Indemnizaţia de scurtă durată se plăteşte de către angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli, iar acesta solicită decontarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de scurtă durată este de 60% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, neîncasat ca urmare a reducerii programului de muncă, respectiv de 70% în cazul angajaiților care au cel puțin un copil.
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii de scurtă diirată, pe o perioada de 12 luni de la ridicarea stării de urgență pe teritoriul României, salariaţilor cărora Ii se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus, de către angajator, încasând venituri mai mici decât salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Indemnizaţia de scurtă durată se plăteşte de către angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli, iar acesta solicită decontarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de scurtă durată este de 60% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, neîncasat ca urmare a reducerii programului de muncă, respectiv de 70% în cazul angajaiților care au cel puțin un copil.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 03-04-2020
Prezenta propunere legislativa are ca scop limitarea urmaririi silite doar la cazurile de ajutoarelor pentru incapacitate de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca si in privinta indemnizatiilor acordate salariatilor in perioada de somaj tehnic.
Prezenta propunere legislativa are ca scop limitarea urmaririi silite doar la cazurile de ajutoarelor pentru incapacitate de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca si in privinta indemnizatiilor acordate salariatilor in perioada de somaj tehnic.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 25-03-2020
Prezenta propunere legislativă vine să completeze Codul muncii în sensul ca, pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art.93 alin.(1) din Constituţia României, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate şi/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, să beneficieze de o indemnizaţie, plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau a stării de urgenţă, după caz. Atât angajatorul, cât și angajatul care aleg această metodă vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate, fară a fi afectată calitatea de asigurat a acestora. De asemenea, sumele reprezentând indemnizaţiile de care beneficiaza salariaţii in condiţiile prevăzute la art.53 alin.(I) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, pentru o perioada de cel mult 3 luni in anul 2020. Initiativa legislativă se adresează şi şomerilor care beneficiază deja de indemnizaţie de şomaj, perioada de acordare prelungindu-se cu 3 luni de la data până la care a fost stabilit dreptul respectiv. Angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activităţii sau a întreruperii activităţii, după caz Actualizare 02.04.2020 - În cadrul raportului sunt propuse amendamente, printre care: Este completat art. 53^1 pentru claritatea normei şi o aplicare unitară Angajatorii care beneficiază de prevederile prezentei legi nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate pe o perioadă cel puţin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de plata indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Sunt eliminate prevederi care sunt acuperite prin alte acte normative sau nu sunt necesare
Prezenta propunere legislativă vine să completeze Codul muncii în sensul ca, pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art.93 alin.(1) din Constituţia României, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate şi/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, să beneficieze de o indemnizaţie, plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau a stării de urgenţă, după caz. Atât angajatorul, cât și angajatul care aleg această metodă vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate, fară a fi afectată calitatea de asigurat a acestora. De asemenea, sumele reprezentând indemnizaţiile de care beneficiaza salariaţii in condiţiile prevăzute la art.53 alin.(I) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, pentru o perioada de cel mult 3 luni in anul 2020. Initiativa legislativă se adresează şi şomerilor care beneficiază deja de indemnizaţie de şomaj, perioada de acordare prelungindu-se cu 3 luni de la data până la care a fost stabilit dreptul respectiv. Angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activităţii sau a întreruperii activităţii, după caz Actualizare 02.04.2020 - În cadrul raportului sunt propuse amendamente, printre care: Este completat art. 53^1 pentru claritatea normei şi o aplicare unitară Angajatorii care beneficiază de prevederile prezentei legi nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate pe o perioadă cel puţin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de plata indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Sunt eliminate prevederi care sunt acuperite prin alte acte normative sau nu sunt necesare
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 26-02-2020
Prezentul proiect de lege vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut, cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trăi decent pentru cetățeni. În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, se propune ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut.
Prezentul proiect de lege vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim național brut, cu aceea a salariului mediu național brut pentru a conferi o garanție reală asigurării unui nivel de trăi decent pentru cetățeni. În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, se propune ca valoarea salariului minim național brut să nu poată reprezenta mai puțin de 60% din valoarea salariului mediu național brut.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 27-11-2019
Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Florin Roman vizează modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protectie socială, după cum urmează: persoanele care se încadrează în una dintre situațiile prevazute la art. 17 din Legea nr. 76/2002, până la data de 31 decembrie 2020, perioada de acordare a îndemnizației de șomaj, stabilită în condițiile legii, se prelungește cu 3 luni. pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, salariații ale căror contracte sunt astfel suspendate și care beneficiază de îndemnizația de minimum 75% din salariul de baza corespunzător locului de munca ocupat, sunt scutiți de plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile.
Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Florin Roman vizează modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protectie socială, după cum urmează: persoanele care se încadrează în una dintre situațiile prevazute la art. 17 din Legea nr. 76/2002, până la data de 31 decembrie 2020, perioada de acordare a îndemnizației de șomaj, stabilită în condițiile legii, se prelungește cu 3 luni. pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, salariații ale căror contracte sunt astfel suspendate și care beneficiază de îndemnizația de minimum 75% din salariul de baza corespunzător locului de munca ocupat, sunt scutiți de plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Data start: 08-10-2019
Prin prezentul proiect de lege se completează alin. (1) al Art. 22 din Legea nr. 176/2018 privind intemshipul, sintagma „în condi|iile LEGII” devenind „în condițiile PREZENTEI legi” - La încetarea contractului de internship, părțile pot conveni ca activitatea să continue prin încheierea, în condițiile prezentei legi, a unui contract individual de muncă). În acest fel, prevederea va flexibiliza procesul de angajare a intemilor. Este de subliniat că formularea ramane aceea conform căreia „organizația gazdă poate decide angajarea internului”, ceea ce înseamnî ca nu se produce în mod obligatoriu o angajare, ci relația dintre parți poate înceta sau angajatorul poate continua cu organizarea unui concurs, dacî va considera necesară înca o evaluare.
Prin prezentul proiect de lege se completează alin. (1) al Art. 22 din Legea nr. 176/2018 privind intemshipul, sintagma „în condi|iile LEGII” devenind „în condițiile PREZENTEI legi” - La încetarea contractului de internship, părțile pot conveni ca activitatea să continue prin încheierea, în condițiile prezentei legi, a unui contract individual de muncă). În acest fel, prevederea va flexibiliza procesul de angajare a intemilor. Este de subliniat că formularea ramane aceea conform căreia „organizația gazdă poate decide angajarea internului”, ceea ce înseamnî ca nu se produce în mod obligatoriu o angajare, ci relația dintre parți poate înceta sau angajatorul poate continua cu organizarea unui concurs, dacî va considera necesară înca o evaluare.
Pentru a accesa mai multe informații, vă rugăm să ne contactați !
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@cmpp.ro
- 2020 © Issue Monitoring. ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms