Prezentul proiect de ordonanță vizează adoptarea de urgență a modificărilor Legii concediului paternal nr. 210/1999, astfel încât să se asigure conformitatea cu prevederile Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE, până la data de 2 august 2022: modificarea reglementărilor actuale în sensul acordării concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de salariat cu un contract de muncă sau un raport de muncă, încheiat conform legii și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de asigurat a titularului în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; introducerea unei prevederi prin care se asimilează salariaților și următoarele categorii de persoane: cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale (cooperațiile), cu contract de mandate, cu contract de management, cu contract civil de prestări servicii pentru teatru, persoanele care sunt alese în funcțiile pe care le ocupă și care lucrează în cadrul unei instituții executive, legislative sau judecătorești în România; funcțiile de demnitate publică și funcționarii parlamentari. extinderea duratei actuale a concediului paternal, de la 5 zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare care să fie efectuate cu ocazia nașterii copilului salariatului; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar, potrivit legii; modificarea prevederilor actuale astfel încât să permită tatălui care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de majorarea cu 10 zile lucrătoare a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut, fiind astfel modificate dispozițiile actuale care au caracter discriminatoriu, care permit majorarea concediului doar pentru un singur copil; introducerea de noi reglementari privind obligația angajatorului de a aproba concediul paternal; completarea reglementărilor actuale privind interdicția de concediere a salariatului pe perioada efectuării concediului paternal; introducerea unor reglementări noi privind menținerea drepturilor privind încadrarea în muncă care au fost dobândite sau sunt în curs de a fi dobândite de salariați la data la care începe concediul paternal; definirea statului contractului de muncă sau al raportului de serviciu pe perioada concediului de paternitate, în ceea ce privește drepturile la prestații de securitate socială, printre care contribuțiile la sistemul de pensii, cu menținerea raportului de muncă pe parcursul acestei perioade; introducerea de reglementări privind sancțiunile în cazul nerespectării prevederilor legislației naționale care transpun prevederile directivei; reglementarea obligației autorităților de informare, atât a salariaților, cât si a angajatorilor în cuprinsul actului normativ, cu definirea instituției/instituțiilor care vor realiza informarea și modalitatea de realizare; introducerea altor modificări astfel încât să fie asigurată claritate la nivel legislativ și o transpunere corespunzătoare a prevederilor noii Directive;
Prezenta propunere legislativă dorește modificarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, în chestiunea continuării activităţii pe funcţii de execuţie de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Astfel, au loc următoarele modificări: Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în activitate până Ia împlinirea vârstei de 70 de ani, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă. Salariatul care optează pentru continuarea activităţii conform Art. 56, alin (4) şi desfăşoară activităţi remunerate din fonduri publice in condiţiile legii, nu pot deţine funcţii de conducere. În condiţiile în care Ia nivelul organizaţiei, nu există nicio poziţie de execuţie vacantă, conducerea acesteia poate face demersurile necesare creării uneia pentru încadrarea salariatului menţionat.
Propunerea legislativă modifică articolul 26 alin.(1) din O.U.G. nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel își propune să extindă vârsta până la care se poate acorda concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, de la 7 ani în prezent, la 12 ani.
Propunerea legislativă prevede modificarea Codului muncii, prin transpunerea Directivelor (UE) 2019/1152 și 2019/1158, astfel: asigurarea punerii la dispoziţia salariaţilor a unui pachet de informaţii actualizate şi extinse; crearea unor noi drepturi minime precum dreptul la o mai mare previzibilitate a muncii pentru cei care lucrează în cea mai mare parte cu un program variabil, posibilitatea de a cere trecerea la o formă de muncă mai stabilă şi de a primi un răspuns scris sau dreptul la formare profesională obligatorie fără deducere din salariu a cheltuielilor ocazionate de aceasta; introducerea contractului individual de muncă cu fracţiune de normă şi program imprevizibil; introducerea dreptului la concediul de îngrijitor acordarea concediului paternal cu o durată de minim 10 zile; introducerea posibilităţii absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului.
Prezenta propunere legislativă are în vedere completarea articolului 103 din Legea 53/2003 cu scopul reglementării unui nou tip de contract, mai exact „contractul de zero ore", prin care se urmăreşte rezultatul orelor de muncă şi nu numărul de ore lucrate. Modelul acesta de contract oferă beneficii clare precum flexibilitatea, plata în funcţie de numărul de ore muncite şi alte drepturi asociate contractului standard de muncă.
Propunerea legislativă prevede modificarea Codului muncii, prin adăugarea a două noi tipuri de contracte angajat-angajator, astfel: Contractul individual de muncă „la cerere” - contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele şi în intervalul orar stabilite de către angajator, cu condiţia înştiinţării în scris a salariatului în termenul stabilit în contract, dar care nu poate fi mai mic de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat a activităţii pentru care este solicitat. Poate fi utilizat doar în următoarele în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: (1) agricultură, vânătoare și servicii anexe (diviziunea 01); (2) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor (grupa 823); (3) publicitate (grupa 731); (4) alte activități recreative și distractive (grupa 932) Angajatorul are obligaţia de a garanta în plată salariul aferent numărului de ore prestate de către salariat, dar nu mai puţin de salariul aferent unui număr de cel puţin 32 ore/lună. Modelul cadru al contractului se aproba prin ordin al ministrului muncii , in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial. Contractul individual de muncă cu mai mulţi angajatori - contractul cu normă întreagă în baza căruia un salariat prestează muncă pentru şi în subordinea mai multor angajatori, pentru desfăşurarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. Grupul de întreprinderi reprezintă structura formată din două sau mai multe întreprinderi, din care una dintre acestea exercită controlul asupra celorlate întreprinderi din grup. Modelul cadru al contractuluise aprobă prin ordin al ministrului muncii, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial ai României.
Prin prezenta propunere legislativă se instituie posibilitatea ca în anumite situaţii de criză, care vor fi definite prin Hotărâre de Guvern sau prin decizii ale altor autorităţi publice locale, de exemplu inundaţii în anumite zone, secetă, război în vecinătatea României care pot afecta o anumită zonă a economiei etc, să se aplice măsuri de tipul kurzarbeit: posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului; pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură să beneficieze de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractual individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut orar prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat; indemnizaţia prevăzută mai sus să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea; indemnizaţia să fie venit asimilat salariului şi supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale, în condiţiile legii; pe perioada de aplicabilitate a prezentei măsuri salariatul va beneficia de toate celelalte drepturi aferente timpului de muncă prevăzut în contractul individual de muncă. De asemenea, se reglementează şomajul tehnic care poate fi decis, la fel ca măsurile de tip kurzarbeit, la nivel local: ca urmare a Întreruperii activităţii, determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu sau a altei situaţii excepţionale constatate prin Hotărâre de Guvern sau prin Decizie a Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, justificată de o situaţie neprevăzută care determină oprirea forţată a activităţii pe o perioadă de timp mai mare de doua săptămâni, angajaţii beneficiază, din bugetul de stat, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut. De aceste măsuri vor beneficia următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor - grupa 823; publicitate - grupa 731; alte activităţi recreative şi distractive - grupa 932.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 73/2022, prin care se prelungește perioada de aplicabilitate ulterior datei de 8 iunie 2022, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, a măsurii prevăzute de art. 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.132/2020, prin excepție de la prevederile art.1 alin.(1). De asemenea, având în vedere efectele directe asupra producției ca urmare a situației economice la nivel internațional, generată de creșterea inflației, a fost introdusă posibilitatea ca entitățile economice care se confruntă cu diminuarea producției să poată beneficia de măsura prevăzută la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.132/2020.
Prezenta propunere legislativă modifică și completează Articolul 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, mai exact, alineatul (2) se modifică şi se completează, după cum urmează: Acordarea zilelor libere se face de către angajator, în situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal.
Prin prezentul proiect de lege se aprobă OUG nr. 59/2022 care are în vedere: modificarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării posibilității de depunere a solicitărilor de eliberare a avizelor de angajare/detașare la oricare dintre formațiunile teritoriale pentru imigrări ale Inspectoratului General pentru Imigrări; modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul extinderii, de la 60 la 180 de zile, a termenului în care străinul poate solicita eliberarea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă, de la data obţinerii de către angajator, a avizului de angajare Actualizare 02.04.2022 - în varianta trimisă la Consiliul Economic și Social se propune extinderea ternenului de soluţionare, de către Centrul Naţional de Vize, a cererilor pentru eliberarea vizelor pentru angajare în muncă, de la 10 zile prevăzute în prezent, la 20 de zile.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms