Prezentul proiect de act normativ propune următoarele modificări la Normele de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999: acordarea concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de lucrător, precum și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de salariat a titularului, asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; extinderea duratei concediului paternal la 10 zile lucrătoare; tatăl care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de o majorare cu 5 zile a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar în calitate de militar în termen; acordarea concediului de lăuzie neefectuat se face de angajatorul la care tatăl își desfășoară activitatea, la cererea acestuia, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de tată al copilului nounăscut, precum şi a certificatului de deces al mamei și, după caz, a certificatului de concediu de lăuzie al mamei în situația în care acesteia i s-a eliberat un certificat de acest fel
Modificările aduse de prezentul proiect de ordonanță de urgență reglementează condițiile în care un lucrător străin poate ocupa un nou loc de muncă, la același angajator sau la alt angajator, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a UE, astfel: în cazul în care lucrătorul străin va schimba locul de muncă, dar la același angajator, care a depus diligențele necesare pentru obținerea avizului de muncă inițial, noul aviz de angajare se eliberează aceluiași angajator, dar fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de OUG 25/2014. însă, în cazul în care lucrătorul străin schimba locul de muncă, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE, dar la un alt angajator, acestuia i se eliberează un aviz cu îndeplinirea condiţiilor generale pentru eliberarea avizului de angajare ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului exprimat în scris de angajatorul anterior, în condițiile în care nu a trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă. Acest lucru nu se aplică în cazul în care în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor, ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.
Prezenta propunere legislativă are ca scop reducerea poverii fiscale de muncă prin extinderea deducerii personale pentru a include şi contribuţiile obligatorii, dar şi pentru a extinde cuantumul la echivalentul unui salariu minim pentru toată lumea. Astfel, toţi salariaţii ar deduce din salariul brut cuantumul echivalent cu salariul minim, iar contribuţiile şi impozitul pe venit s-ar aplica doar pe suma rămasă. Implementarea deducerii s-ar face etapizat, după următorul calendar: 25% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2023; 50% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2024; 75% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2025; 100% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu anul 2026. De asemenea, în ceea ce priveşte contribuţia de 3,75% pentru pilonul 2 de pensii, aceasta s-ar aplica în continuare la nivelul salariului brut al salariatului fără aplicarea deducerii personale. În mod excepţional, salariatul poate solicita aplicarea deducerii şi în ceea ce priveşte contribuţia la pilonul 2. Prezenta lege Intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Prezenta propunere legislativă vizează includerea zilelor de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul) în cadrul sărbătorilor legale pentru care se oferă zile libere.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 114/2022, prin care se modifică şi completează Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și prevede următoarele: Constituirea venitului minim de incluziune - VMI- din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin. (1) din lege. Eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă -ISR. Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condiţiile Legii nr.111 /2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic. Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale. Actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate: Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/ adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei) Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei. Conectarea beneficiarilor de venit minim de incluziune la sistemul de servicii sociale. Introducerea stimulentului financiar prevăzut de Legea nr.416/2001, respectiv prelungirea acordării cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puţin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni. Sunt actualizați termeni și definiții cărora li se aplică prevederile legii Introducerea condiționalităților prevăzute în prezent pentru ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001, respectiv urmarea, la recomandarea serviciilor publice de ocupare, a programelor educaționale de tip ”a doua șansă” destinate adulților. De asemenea, tot din cadrul condițiilor prevăzute, în prezent pentru acordarea ajutorului social, au fost preluate reglementările ce privesc utilizarea de către operatorii economici din unitatea administrativ teritorială a forței de muncă reprezentată de persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune- componenta de ajutor de incluziune, ca lucrători ocazionali în condițiile prevăzute de Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri Au fost actualizate reglementările cuprinse în art. 86 privind aplicarea de sancțiuni, având în vedere modificările aduse legii. Pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, se propune ca intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016, cu modificările aduse prin prezentul act normativ, sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Termenul actual de intrare în vigoare este de 1 septembrie 2023, însă acest termen nu este corelat cu termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 117/2022, care vizează adoptarea de urgență a modificărilor Legii concediului paternal nr. 210/1999, astfel încât să se asigure conformitatea cu prevederile Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE, până la data de 2 august 2022: modificarea reglementărilor actuale în sensul acordării concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de salariat cu un contract de muncă sau un raport de muncă, încheiat conform legii și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de asigurat a titularului în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; introducerea unei prevederi prin care se asimilează salariaților și următoarele categorii de persoane: cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale (cooperațiile), cu contract de mandate, cu contract de management, cu contract civil de prestări servicii pentru teatru, persoanele care sunt alese în funcțiile pe care le ocupă și care lucrează în cadrul unei instituții executive, legislative sau judecătorești în România; funcțiile de demnitate publică și funcționarii parlamentari. extinderea duratei actuale a concediului paternal, de la 5 zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare care să fie efectuate cu ocazia nașterii copilului salariatului; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar, potrivit legii; modificarea prevederilor actuale astfel încât să permită tatălui care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de majorarea cu 10 zile lucrătoare a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut, fiind astfel modificate dispozițiile actuale care au caracter discriminatoriu, care permit majorarea concediului doar pentru un singur copil; introducerea de noi reglementari privind obligația angajatorului de a aproba concediul paternal; completarea reglementărilor actuale privind interdicția de concediere a salariatului pe perioada efectuării concediului paternal; introducerea unor reglementări noi privind menținerea drepturilor privind încadrarea în muncă care au fost dobândite sau sunt în curs de a fi dobândite de salariați la data la care începe concediul paternal; definirea statului contractului de muncă sau al raportului de serviciu pe perioada concediului de paternitate, în ceea ce privește drepturile la prestații de securitate socială, printre care contribuțiile la sistemul de pensii, cu menținerea raportului de muncă pe parcursul acestei perioade; introducerea de reglementări privind sancțiunile în cazul nerespectării prevederilor legislației naționale care transpun prevederile directivei; reglementarea obligației autorităților de informare, atât a salariaților, cât si a angajatorilor în cuprinsul actului normativ, cu definirea instituției/instituțiilor care vor realiza informarea și modalitatea de realizare; introducerea altor modificări astfel încât să fie asigurată claritate la nivel legislativ și o transpunere corespunzătoare a prevederilor noii Directive;
Prezenta propunere legislativă dorește modificarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, în chestiunea continuării activităţii pe funcţii de execuţie de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Astfel, au loc următoarele modificări: Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în activitate până Ia împlinirea vârstei de 70 de ani, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă. Salariatul care optează pentru continuarea activităţii conform Art. 56, alin (4) şi desfăşoară activităţi remunerate din fonduri publice in condiţiile legii, nu pot deţine funcţii de conducere. În condiţiile în care Ia nivelul organizaţiei, nu există nicio poziţie de execuţie vacantă, conducerea acesteia poate face demersurile necesare creării uneia pentru încadrarea salariatului menţionat.
Propunerea legislativă modifică articolul 26 alin.(1) din O.U.G. nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel își propune să extindă vârsta până la care se poate acorda concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, de la 7 ani în prezent, la 12 ani.
Proiectul de lege prevede modificarea Codului muncii, prin adăugarea a două noi tipuri de contracte angajat-angajator, astfel: Contractul individual de muncă „la cerere” - contractul în baza căruia salariatul prestează activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele şi în intervalul orar stabilite de către angajator, cu condiţia înştiinţării în scris a salariatului în termenul stabilit în contract, dar care nu poate fi mai mic de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat a activităţii pentru care este solicitat. Poate fi utilizat doar în următoarele în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: (1) agricultură, vânătoare și servicii anexe (diviziunea 01); (2) activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor (grupa 823); (3) publicitate (grupa 731); (4) alte activități recreative și distractive (grupa 932) Angajatorul are obligaţia de a garanta în plată salariul aferent numărului de ore prestate de către salariat, dar nu mai puţin de salariul aferent unui număr de cel puţin 32 ore/lună. Modelul cadru al contractului se aproba prin ordin al ministrului muncii , in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial. Contractul individual de muncă cu mai mulţi angajatori - contractul cu normă întreagă în baza căruia un salariat prestează muncă pentru şi în subordinea mai multor angajatori, pentru desfăşurarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. Grupul de întreprinderi reprezintă structura formată din două sau mai multe întreprinderi, din care una dintre acestea exercită controlul asupra celorlate întreprinderi din grup. Modelul cadru al contractuluise aprobă prin ordin al ministrului muncii, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial ai României. Actualizare 11.10.2022 - amendamente admise la raportul Comisiei de la Senat: În cazul Contractului individual de muncă „la cerere”, se stabilește ca în momentul în care face solicitarea, angajatorul să-l înștiințeze pe salariat în scris, prin orice mijloc care asigură transmiterea textului şi păstrarea dovezii transmiterii acestuia; Numărul de ore garantate în plată este de 32 de ore lunar. Orele de muncă prestate adiţional vor fi înregistrate şi plătite corespunzător; Se elimină prevederea potrivit căreia Contractul individual de muncă „la cerere” poate fi utilizat doar în anumite domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională Se introduce dreptul salariatului de a refuza sarcinile cerute de angajator fără a suferi consecinţe negative, în cazul în care nu este respectat termenul de înştiinţare sau în cazul în care i se solicită prestarea de activităţi în afara orelor şi zilelor de referință.
Prin prezentul proiect de lege se instituie posibilitatea ca în anumite situaţii de criză, care vor fi definite prin Hotărâre de Guvern sau prin decizii ale altor autorităţi publice locale, de exemplu inundaţii în anumite zone, secetă, război în vecinătatea României care pot afecta o anumită zonă a economiei etc, să se aplice măsuri de tipul kurzarbeit: posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului; pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură să beneficieze de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractual individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut orar prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat; indemnizaţia prevăzută mai sus să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea; indemnizaţia să fie venit asimilat salariului şi supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale, în condiţiile legii; pe perioada de aplicabilitate a prezentei măsuri salariatul va beneficia de toate celelalte drepturi aferente timpului de muncă prevăzut în contractul individual de muncă. De asemenea, se reglementează şomajul tehnic care poate fi decis, la fel ca măsurile de tip kurzarbeit, la nivel local: ca urmare a Întreruperii activităţii, determinată de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu sau a altei situaţii excepţionale constatate prin Hotărâre de Guvern sau prin Decizie a Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, justificată de o situaţie neprevăzută care determină oprirea forţată a activităţii pe o perioadă de timp mai mare de doua săptămâni, angajaţii beneficiază, din bugetul de stat, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut. De aceste măsuri vor beneficia următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor - grupa 823; publicitate - grupa 731; alte activităţi recreative şi distractive - grupa 932.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms