Modificările aduse de prezentul proiect de ordonanță de urgență reglementează condițiile în care un lucrător străin poate ocupa un nou loc de muncă, la același angajator sau la alt angajator, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a UE, astfel: în cazul în care lucrătorul străin va schimba locul de muncă, dar la același angajator, care a depus diligențele necesare pentru obținerea avizului de muncă inițial, noul aviz de angajare se eliberează aceluiași angajator, dar fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de OUG 25/2014. însă, în cazul în care lucrătorul străin schimba locul de muncă, pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a UE, dar la un alt angajator, acestuia i se eliberează un aviz cu îndeplinirea condiţiilor generale pentru eliberarea avizului de angajare ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului exprimat în scris de angajatorul anterior, în condițiile în care nu a trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă. Acest lucru nu se aplică în cazul în care în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din iniţiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părţilor, ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.
Prezenta propunere legislativă are ca scop reducerea poverii fiscale de muncă prin extinderea deducerii personale pentru a include şi contribuţiile obligatorii, dar şi pentru a extinde cuantumul la echivalentul unui salariu minim pentru toată lumea. Astfel, toţi salariaţii ar deduce din salariul brut cuantumul echivalent cu salariul minim, iar contribuţiile şi impozitul pe venit s-ar aplica doar pe suma rămasă. Implementarea deducerii s-ar face etapizat, după următorul calendar: 25% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2023; 50% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2024; 75% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2025; 100% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu anul 2026. De asemenea, în ceea ce priveşte contribuţia de 3,75% pentru pilonul 2 de pensii, aceasta s-ar aplica în continuare la nivelul salariului brut al salariatului fără aplicarea deducerii personale. În mod excepţional, salariatul poate solicita aplicarea deducerii şi în ceea ce priveşte contribuţia la pilonul 2. Prezenta lege Intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Prezenta propunere legislativă vizează includerea zilelor de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul) în cadrul sărbătorilor legale pentru care se oferă zile libere.
Prezentul proiect de ordin aprobă Instrucţiunile pentru aplicarea art. 78 alin.(2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și are în vedere următoarele aspecte: Salariaţii angajaţi cu fracțiune de normă sunt incluşi în numărul total de angajați proporţional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă. Procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. Procentul de 4% rezultat în urma aplicării prevederilor este un număr format din două zecimale după virgulă. În efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 590/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 114/2022, prin care se modifică şi completează Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și prevede următoarele: Constituirea venitului minim de incluziune - VMI- din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin. (1) din lege. Eliminarea raportării la indicatorul social de referinţă -ISR. Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condiţiile Legii nr.111 /2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic. Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale. Actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate: Majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/ adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei) Majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei. Conectarea beneficiarilor de venit minim de incluziune la sistemul de servicii sociale. Introducerea stimulentului financiar prevăzut de Legea nr.416/2001, respectiv prelungirea acordării cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puţin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni. Sunt actualizați termeni și definiții cărora li se aplică prevederile legii Introducerea condiționalităților prevăzute în prezent pentru ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001, respectiv urmarea, la recomandarea serviciilor publice de ocupare, a programelor educaționale de tip ”a doua șansă” destinate adulților. De asemenea, tot din cadrul condițiilor prevăzute, în prezent pentru acordarea ajutorului social, au fost preluate reglementările ce privesc utilizarea de către operatorii economici din unitatea administrativ teritorială a forței de muncă reprezentată de persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune- componenta de ajutor de incluziune, ca lucrători ocazionali în condițiile prevăzute de Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri Au fost actualizate reglementările cuprinse în art. 86 privind aplicarea de sancțiuni, având în vedere modificările aduse legii. Pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, se propune ca intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016, cu modificările aduse prin prezentul act normativ, sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Termenul actual de intrare în vigoare este de 1 septembrie 2023, însă acest termen nu este corelat cu termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 117/2022, care vizează adoptarea de urgență a modificărilor Legii concediului paternal nr. 210/1999, astfel încât să se asigure conformitatea cu prevederile Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE, până la data de 2 august 2022: modificarea reglementărilor actuale în sensul acordării concediului paternal și a indemnizației aferente acestuia tuturor taților care au calitatea de salariat cu un contract de muncă sau un raport de muncă, încheiat conform legii și eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de asigurat a titularului în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat; introducerea unei prevederi prin care se asimilează salariaților și următoarele categorii de persoane: cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale (cooperațiile), cu contract de mandate, cu contract de management, cu contract civil de prestări servicii pentru teatru, persoanele care sunt alese în funcțiile pe care le ocupă și care lucrează în cadrul unei instituții executive, legislative sau judecătorești în România; funcțiile de demnitate publică și funcționarii parlamentari. extinderea duratei actuale a concediului paternal, de la 5 zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare care să fie efectuate cu ocazia nașterii copilului salariatului; prelungirea de la 7 zile la 10 zile lucrătoare a permisiei în cazul tatălui care satisface serviciul militar, potrivit legii; modificarea prevederilor actuale astfel încât să permită tatălui care a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură să beneficieze de majorarea cu 10 zile lucrătoare a concediului paternal cu ocazia nașterii fiecărui copil nou-născut, fiind astfel modificate dispozițiile actuale care au caracter discriminatoriu, care permit majorarea concediului doar pentru un singur copil; introducerea de noi reglementari privind obligația angajatorului de a aproba concediul paternal; completarea reglementărilor actuale privind interdicția de concediere a salariatului pe perioada efectuării concediului paternal; introducerea unor reglementări noi privind menținerea drepturilor privind încadrarea în muncă care au fost dobândite sau sunt în curs de a fi dobândite de salariați la data la care începe concediul paternal; definirea statului contractului de muncă sau al raportului de serviciu pe perioada concediului de paternitate, în ceea ce privește drepturile la prestații de securitate socială, printre care contribuțiile la sistemul de pensii, cu menținerea raportului de muncă pe parcursul acestei perioade; introducerea de reglementări privind sancțiunile în cazul nerespectării prevederilor legislației naționale care transpun prevederile directivei; reglementarea obligației autorităților de informare, atât a salariaților, cât si a angajatorilor în cuprinsul actului normativ, cu definirea instituției/instituțiilor care vor realiza informarea și modalitatea de realizare; introducerea altor modificări astfel încât să fie asigurată claritate la nivel legislativ și o transpunere corespunzătoare a prevederilor noii Directive;
Prezenta propunere legislativă dorește modificarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii, în chestiunea continuării activităţii pe funcţii de execuţie de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Astfel, au loc următoarele modificări: Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în activitate până Ia împlinirea vârstei de 70 de ani, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă. Salariatul care optează pentru continuarea activităţii conform Art. 56, alin (4) şi desfăşoară activităţi remunerate din fonduri publice in condiţiile legii, nu pot deţine funcţii de conducere. În condiţiile în care Ia nivelul organizaţiei, nu există nicio poziţie de execuţie vacantă, conducerea acesteia poate face demersurile necesare creării uneia pentru încadrarea salariatului menţionat.
Propunerea legislativă modifică articolul 26 alin.(1) din O.U.G. nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel își propune să extindă vârsta până la care se poate acorda concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, de la 7 ani în prezent, la 12 ani.
Propunerea legislativă prevede modificarea Codului muncii, prin transpunerea Directivelor (UE) 2019/1152 și 2019/1158, astfel: asigurarea punerii la dispoziţia salariaţilor a unui pachet de informaţii actualizate şi extinse; crearea unor noi drepturi minime precum dreptul la o mai mare previzibilitate a muncii pentru cei care lucrează în cea mai mare parte cu un program variabil, posibilitatea de a cere trecerea la o formă de muncă mai stabilă şi de a primi un răspuns scris sau dreptul la formare profesională obligatorie fără deducere din salariu a cheltuielilor ocazionate de aceasta; introducerea contractului individual de muncă cu fracţiune de normă şi program imprevizibil; introducerea dreptului la concediul de îngrijitor acordarea concediului paternal cu o durată de minim 10 zile; introducerea posibilităţii absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului. Actualizare 19.09.2022 - amendamente admise la raportul comun al comisiilor de la Camera Deputaților: Se propune modificarea titlului în „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ”; Se introduce o procedura prealabila care limiteaza posibilitatea salariatului de a se adresa Inspectiei Muncii sau instantei de judecată; Din cadrul art. 31 din Legea 53/2003, se elimină alineatul (7) introdus prin prezenta propunere legislativă, care prevede reglementarea, prin intermediul unor legi speciale, a unor perioade de probă mai lungi decât cele prevăzute la alin. (1), respectiv 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere; Se aduc modificări la nivelul articolelor care conțin prevederi cu privire la drepturile salariatului, respectiv obligațiile angajatorului; În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la inițiativa Inspecției Muncii, modelul cadru al contractului individual de muncă; etc..
Prezenta propunere legislativă are în vedere completarea articolului 103 din Legea 53/2003 cu scopul reglementării unui nou tip de contract, mai exact „contractul de zero ore", prin care se urmăreşte rezultatul orelor de muncă şi nu numărul de ore lucrate. Modelul acesta de contract oferă beneficii clare precum flexibilitatea, plata în funcţie de numărul de ore muncite şi alte drepturi asociate contractului standard de muncă.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms