Programul INTERREG Next România-Moldova 2021-2027 include patru județe din România (Galați, Vaslui, Iași și Botoșani) și Republica Moldova cu întreg teritoriul și presupune o regiune transfrontalieră mai verde, mai rezistentă și mai coerentă între România și Republica Moldova, cu o mai bună înțelegere a oportunităților de cooperare, o încredere sporită și bariere reduse în calea cooperării, în vederea atingerii obiectivelor comune, cu un cadru de cooperare mai durabil. Se fundamentează pe două obiective mari: O Europă mai ecologică și rezilientă, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției la o energie curată și sigură, a investițiilor ecologice și a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării și adaptării schimbărior climatice, a prevenirii și gestionării riscurilor și mobilitate urbană durabilă O Europă mai socială și mai incluzivă care implementează Pilonul European al Drepturilor Sociale.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 2/2022, care reintroduce, până la 31 martie 2022, acordarea șomajului tehnic și reglementează noi măsuri de protecție socială pentru angajați, de păstrare a locurilor de muncă și de susținere a unor sectoare economice. Această măsură se aplică în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice din cauza epidemiei de COVID-19, astfel: acordarea unei indemnizații în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Acest tip de sprijin va fi acordat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, până la 31 martie 2022, în situația suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, pe perioada stării de alertă; o măsura se aplică și salariaților angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcțiile teritoriale de sănătate publică cu excepția celor aflați în concediu medical şi care primesc indemnizația de asigurări sociale aferentă. posibilitatea de decontare atât a indemnizaţiei de şomaj tehnic, cât și a indemnizației pentru reducerea timpului de lucru (OUG nr. 132/2020). Aceste măsuri pot fi acordate fie pentru salariați diferiți, în aceeași perioadă din lună, fie pentru acelaşi salariat, în perioade diferite din lună. Actualizare - formă adoptată de Guvern în ședința din 19.01.2022 Ordonanța de Urgență a fost completată, în cadrul ședinței, pentru protejarea consumatorilor casnici și instituțiilor publice, în contextul crizei din domeniul energetic. cu: debranșarea de la rețea sau sistarea prestării serviciilor de energie electrică și/sau de gaze naturale corespunzătoare neachitării debitelor restante înregistrate de clienții finali nu se poate realiza mai devreme de 90 de zile de la data încetării aplicării schemei de sprijin. Pe perioada aplicării prevederilor actului normativ, emitenții facturilor de energie și/sau gaze naturale întocmite cu încălcarea mecanismele de compensare, sunt obligați să le refacă în maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Facturile refăcute vor fi recalculate și emise fără penalități. De asemenea, se suspendă plata facturilor în curs de recalculare până la emiterea noilor facturi. O altă modificare aprobată de Guvern vine în sprijinul instituțiilor publice de cultură și așezămintelor culturale, precum și a tuturor instituțiilor și unităților de învățământ. Astfel, de schema compensării lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022, vor beneficia și instituțiile publice de cultură și așezăminte culturale aflate în subordinea autorităților publice centrale și locale, precum și instituțiile și unităţile de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 125/2021 care prevede majorarea punctului de pensie - 1586 lei, precum și a indemnizației pentru pensionari - 1000 lei, ambele de la 1 ianuarie 2022.
Prezentul proiect de ghid de identificare a beneficiarului real vizează să asigure o determinare unitară a beneficiarilor reali și să faciliteze înregistrarea beneficiarilor reali in registrele centrale organizate la nivelul Oficiului National al Registrului Comerțului (ONRC), Agenției Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului Justiției (MJ). Totodată, se dorește asigurarea a transparenței și stabilității sistemului financiar ca măsură activă de cunoaştere a clientelei, precum și accesul la informații adecvate, corecte si actualizate pentru autorităţile competente, entităţile raportoare și pentru orice persoană fizică sau juridică. Analiza informațiilor privind beneficiarul real asigură identificarea persoanelor fizice care își exercită dreptul de proprietate sau de control asupra unei entități juridice şi/sau identificarea persoanelor fizice în numele ori în interesul cărora se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.
Potrivit propunerii legislative, Instituţia Avocatului Poporului va prelua în integralitate atribuţiile Consiliului de monitorizare şi va adapta modul de desfăşurare a vizitelor de monitorizare la nivelul instituţiei. Avocatul Poporului va colabora şi va exercita atribuţiile ca şi până în prezent, cu Mecanismul de coordonare privind implementarea Convenţiei şi cu Punctele de contact pentru implementarea Convenţiei prevăzute în Legea nr. 8/2016. În plus, prin acest proiect legislativ se vor respecta dispoziţiile din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţî, potrivit cărora „la desemnarea sau stabilirea unui asemenea mecanism, statele părţi vor ţine cont de principiile referitoare Ia statutul şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului". Prin urmare, prin comasarea prin absorbţie şi preluarea atribuţiilor Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi de instituţia Avocatul Poporului, România îşi îndeplineşte obligaţia asumată prin ratificarea Convenţiei.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 133/2021, care urmăreşte stabilirea cadrului financiar general aplicabil proiectelor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European Plus, Fondul pentru Tranziție Justă. Astfel, principalele reglementări vizează consolidarea disciplinei financiare la nivelul beneficiarilor instituții publice prin obligativitatea raportării lunare a redistribuirilor de fonduri pentru implementarea proiectelor finanţate/propuse la finanţare în cadrul titlului din clasificaţia bugetară referitor la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, precum şi virări de credite de la alte titluri ori capitole de cheltuieli, astfel încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestor proiecte şi/sau să se asigure finanţarea unor proiecte noi, către Ministerul Finanțelor. Actualizare 08.02.2022 - amendamente admise la raportul Comisiei pentru Buget: în categoria beneficiarilor pentru care valoarea totală a proiectelor este cuprinsă în bugetul de stat sunt introdusi si cei care functioneaza in subordinea/autoritatea/coordonarea MAPN
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 124/2021 a Guvernului stabilește cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul PNNR. Astfel, se propune aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență și, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri. Totodată, proiectul de act normativ definește următoarele elemente cheie: Principalele instituții/organisme cu atribuții în coordonarea/gestionarea PNRR. Angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuția financiară și a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ. Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR. Coordonatorii de reforme/investiții comunică, trimestrial, către MF și MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investițiile finanţate în cadrul Planului național de redresare și reziliență. MIPE este responsabil pentru raportarea către CE a stadiului îndeplinirii jaloanelor și țintelor. MIPE este responsabil cu întocmirea și transmiterea declarației de gestiune către CE, pe baza declarațiilor furnizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții. Actualizare 18.05.2022 - amendamente admise si respinse din cadrul raportului suplimentar al Comisiei pentru buget, finanțe și banci: se modifică definiția agenţiei de implementare a proiectelor- instituție publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, instituție publică finanțată din venituri proprii sau finanţată parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale sau entitate aflată în subordine/coordonare/sub autoritatea ministerelor sau agenție de dezvoltare regională, care are rolul de a implementa investițiile din cadrul PNRR, în numele coordonatorului de reforme și/sau investiții; introducerea unor definiții separate pentru structura de implementare - Compania Națională de Investiții (CNI), precum și Institutul Național al Patrimoniului în calitate de entitate responsabilă cu implementarea obiectivelor de investiții din cadrul C -11 ”Turism și cultură” (Ruta bisericilor de lemn, Ruta mănăstirilor din zona Moldovei).” și se propune introducerea posibilității ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) să fie agenții de implementare, iar în cazul componentei 9, Agențiile de Dezvoltare Regională si Autoritatea pentru Digitalizarea României prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale pot avea rolul de agenții de implementare. conflictul de interese - trimitere la Regulamentul (UE)1046/2018 reglementarea protocolului de implementare - protocol de implementare a reformelor – angajament juridic încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții și instituție publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, prin care sunt stabilite condiții specifice necesare atingerii jaloanelor și țintelor aferente reformelor ce fac obiectul protocolului. pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în cazul sumelor pentru care Ministerul Educației are calitatea de coordonator de reformă/investiții, creditele de angajament și creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii se cuprind în bugetele beneficiarilor la partea de cheltuieli. (5) Creditele de angajament și creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se repartizează de către Ministerul Educaţiei pe inspectorate şcolare în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.” reglementarea modului de cuprindere în buget a sumelor de la art. 13 pentru anumite structuri de implementare - introducerea în categoria agențiilor de implementare a proiectelor și a MADR, împreună cu structurile subordonate acesteia, în special a AFIR Actualizare 20.04.2022 - amendamente admise din cadrul raportului Comisiei pentru buget - Camera Deputaților se modifică definiția acordului de implementare – ”angajament juridic prin care coordonatorul de reforme și/sau investiții, încredințează agențiilor de implementare a proiectelor, responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale gestionarea investițiilor aferente PNRR, respectiv intermediarilor financiari și administratorilor de scheme de ajutor de stat/de minimis responsabilitatea implementării investițiilor aflate în sarcina lor, după caz prin care sunt stabilite drepturile și obligațiile părților, precum și termenii și condițiile aplicabile fondurilor europene, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a jaloanelor și a țintelor investițiilor ce fac obiectul acordului de implementare, cuprinzând informațiile prevăzute în acordul/decizia de finanțare încheiat/ă între coordonatorul de reforme și/sau investiții și coordonatorul național;” se modifică definiția agenţiei de implementare a proiectelor- ”instituție publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, instituție publică finanțată din venituri proprii sau finanţată parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale sau entitate aflată în subordine/coordonare/sub autoritatea ministerelor sau agenție de dezvoltare regională, care are rolul de a implementa investițiile din cadrul PNRR, în numele coordonatorului de reforme și/sau investiții;” introducerea unei definiții separate pentru structura de implementare (”Compania Națională de Investiții (CNI), în calitate de entitate responsabilă cu implementarea obiectivelor de investiții din cadrul C -11 ”Turism și Cultură (Ruta castelelor, Ruta curiilor din zona Transilvaniei, Ruta Sfantul Ladislau pe teritoriul României, Ruta cetaților, Traseul castrelor romane și modenizarea/crearea de muzee și memoriale”, C-14 Buna guvernanță (sediu Tribunal Alba, sediu Judecătoria Buzău și sediu Judecătoria Galați) și C-15 ”Educație” (110 creșe) și beneficiarul acestora.”) și se propune introducerea posibilității ca ADR-urile să fie agenții de implementare pe Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, modificarea definiției contractului de finanțare - ”contract de finanțare - act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ și sinalagmatic, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative ale părților în vederea implementării reformelor și/sau investițiilor prevăzute în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale/ agențiile/structurile de implementare și beneficiari, pentru finanțarea implementării proiectului, pe durata stabilită și în conformitate cu obligațiile asumate, cuprinzând informațiile prevăzute în cadrul mecanismului de implementare și control din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României;” modificarea definiției convenției de finanțare - ”convenție de finanțare - reprezintă angajament legal în baza căruia coordonatorul de reforma și/sau investiții transferă/notifică, după caz, potrivit art.23 alin. (8), fondurile în conturile deschise la Trezoreria Statului corespunzătoare ale agențiilor/structurilor de implementare, responsabile de implementarea investițiilor, precum și responsabililor de implementarea investițiilor specifice locale și în care se prevăd sumele aferente creditelor de angajament și creditelor bugetare, aprobate pentru anul curent, aferente investițiilor încredințate” modificarea definiției finanţării publice naţională - ”finanţare publică națională - orice contribuţie din fonduri publice naţionale, constând în credite de angajament şi credite bugetare, destinată finanțării cheltuielilor necesare implementării unor reforme și/sau investiții, inclusiv investiții specifice locale, pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României;” reglementarea protocolului de implementare - ”protocol de implementare - formă de cooperare între Compania Nationala de Investitii, în calitate de structură de implementare pentru obiectivele de investiții din cadrul C-11 ”Turism și Cultură (Ruta castelelor, Ruta curiilor din zona Transilvaniei, Ruta Sfantul Ladislau pe teritoriul României, Ruta cetaților, Traseul castrelor romane și modenizarea/crearea de muzee și memoriale”, C-14 Buna guvernanță (sediu Tribunal Alba, sediu Judecătoria Buzău și sediu Judecătoria Galați) și C-15 ”Educație” (110 creșe) și beneficiarul acestora.” modificarea definiției sistemului informatic de management al PNRR - ”sistem informatic care asigură colectarea, stocarea și gestionarea datelor precum și monitorizarea progresului în realizarea jaloanelor și țintelor și care răspunde cerințelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 și pentru care MIPE deține toate drepturile asupra acestuia, inclusiv codul sursă, în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare” introducerea definiției declarației de conformitate – ”document prin care se certifică de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, agențiile/structurile de implementare, după caz, în urma verificărilor efectuate potrivit atribuțiilor ce le revin, legalitatea, realitatea și conformitatea cheltuielilor raportate/incluse în solicitările de fonduri” completarea atribuției de control a MIPE, astfel încât să fie creată baza legală pentru constatarea și aplicarea de sancțiuni în domeniul achizițiilor publice - ”constatarea, stabilirea și aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute în legislația privind achizițiile publice, fără a fi condiţionat în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de ANAP în cazul în care au existat încălcări ale legislaţiei europene sau naţionale privind achiziţiile;” introducerea unei prevederi conform căreia distribuția bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR se aprobă, la propunerea MIPE, prin Hotărâre a Guvernului pentru fiecare coordonator de reforme și investiții, după următoarea structură: componenta, reforma/investiția, instituția responsabilă, sume PNRR alocate din asistență financiară nerambursabilă/rambursabilă. De asemenea, coordonatorii de reforme și/sau investiții pot decide realocarea de sume între reformele și investițiile din cadrul unei componente, aflate în responsabilitatea lor, în limita sumelor alocate, în vederea atingerii jaloanelor și țintelor, fără a afecta contribuția la cheltuielile climatice și care sprijină tranziția digitală. delimitarea raportării către Eurostat de elaborarea analizei impactului macroeconomic - ”Comisia Națională de Strategie și Prognoză realizează analiza impactului macroeconomic al reformelor și investițiilor incluse în PNRR, pentru care coordonatorii de reforme și/sau investiții pun la dispoziția acesteia toate datele necesare” introducerea de măsuri care să asigure, inclusiv la nivelul coordonatorilor de reforme și/sau investiții prevenirea situațiilor de conflict de interese și dublă finanțare - ”realizarea de verificări exante a procedurilor de achiziții publice” reglementarea sumelor neutilizate de agențiile/structuril e de implementare până la sfârșitul anului - ”(...)Sumele primite şi neutilizate până la sfârşitul anului se restituie de către agenţiile de implementare a proiectelor/structurile de implementare la bugetul de stat, respectiv, în contul din care au fost încasate.” se autorizeazã Ministerul Finanțelor sã efectueze pe parcursul întregului an virãri de credite bugetare și de credite de angajament, în bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, între Titlul 30 „Dobânzi” și Titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumuturi a PNRR Contractele de finanțare semnate între partenerul de implementare și intermediarii financiari includ etapele intermediare și mecanismul de verificare prevăzute în acordul de tip operațional aferent investiției respective abrogarea prevederii conform căreia, modelul procesului-verbal se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă MIPE este desemnat responsabil de urmărirea recuperării creanţelor în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, după data la care creanța devine exigibilă și până cel târziu la data închiderii Mecanismului de redresare și reziliență, respectiv a oricăror sume din fonduri europene transferate acestora, neutilizate sau care au fost recuperate de la beneficiari ca urmare a unor titluri de creanță Clarificarea unei prevederi conform căreia ”Coordonatorii de reforme și/sau investiții, respectiv responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, după caz, precum și beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare din fonduri europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență au obligaţia arhivării şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente acestora, în conformitate cu prevederile art. 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 cu modificările și completările ulterioare, respectiv timp de 10 ani cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia a fost realizată ultima plată.” flexibilizarea modalității de deschidere a conturilor - ”poate fi avizată și dispusă deschiderea la Trezoreria Statului și a altor conturi de disponibilități decât cele aprobate în normele metodologice” se propune acordarea, diferențiată în funcție de categoria vizată, a unei majorări salariale anumitor categorii de personal din cadrul MF și MIPE, având în vedere complexitatea și volumul activităților derulate în cadrul PNRR. se modifică Anexa ”Lista coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii”, prin clarificarea rolurilor instituțiilor modificate reglementarea posibilității virării de credite bugetare și credite de angajament neutilizate de la alte titluri ori capitole de cheltuieli reglementarea modului de finanțare a agențiilor de dezvoltare regională pentru rolul acestora în cadrul PNRR - ”În bugetul coordonatorilor de reforme și/sau investiții se cuprind, la poziții distincte de transferuri din bugetul de stat, sume în procent de maxim 3% din valoarea investițiilor cuprinse în PNRR pentru care agențiile de dezvoltare regională au calitatea de responsabili de implementarea investițiilor specifice locale/agenții de implementare şi se virează în conturi distincte de disponibilități deschise la Trezoreria Statului.” Actualizare 08.02.2022 - amendamente admise din cadrul raportului Comisiei pentru Buget - Senat În scopul de a se asigura că normele europene și cele naționale privind concurența și ajutorul de stat au fost respectate in elaborarea, respectiv implementarea masurilor de sprijin finanțate prin PNRR, coordonatorul național, precum și coordonatorii de reforme și/sau investiții și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale sunt sprijiniți de Consiliul Concurenței se introduce atribuția Consiliului Concurenței de a verifica conformitatea reglementărilor, politicilor și masurilor prevăzute în PNRR cu regulile nationale și europene din domeniul concurentei și al ajutorului de stat; Pentru verificarea in vederea asigurarii elaborarii si implementarii masurilor de ajutor de stat/minimis din PNRR si alte fonduri europene precum si a conformitatii reglementarilor si politicilor prevazute in PNRR cu regulile din domeniul ajutorului de stat naționale și europene, funcțiioneaza in cadrul Consiliului Concurentei o structura de specialitate; Consiliul Concurentei, in calitate de autoritate autonoma, elaboreaza propriile criterii de acordare a majorarii salariilor de baza, aprobate prin Ordin al presedintelui Consiliului Concurentei Actualizare 13.12.2021 - Forma actualizată inclusă pe agenda ședinței de Guvern În vederea asigurării implementării proiectelor conform calendarului jaloanelor și țintelor, asumat prin PNRR, precum și pentru asigurarea necesarului de disponibil pentru demararea proiectelor și pentru asigurarea fondurilor necesare finanțării contribuției proprii, a fost prevăzută posibilitatea autoritățile administrației publice locale de a aproba contractarea de finanțări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu contribuția asumată, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul execuției bugetare. Contractul de finanțare este definit ca fiind act juridic administrativ supus regulilor de drept public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ și sinalagmatic, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative ale părților în vederea implementării reformelor și/sau investițiilor prevăzute în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme și/sau investiții și beneficiari pentru acordarea finanțării necesare implementării proiectului, pe durata stabilită şi în conformitate cu obligațiile asumate Sunt stabilite atribuțiile Agenției Națională pentru Achiziții Publice în ceea ce privește implementarea PNRR
Prezentul proiect de Ghid prevede măsuri cu privire la lotizarea în cadrul procedurilor de achizitie publica. Prin divizarea pe loturi şi acordarea accesului unui număr cât mai mare de operatori economici specializaţi la procedură, deci a unei cât mai largi concurenţe, autoritatea contractantă creează premisele pentru obţinerea unor preţuri de achiziţie mai reduse, în acord cu principiul eficienţei utilizării fondurilor publice De asemenea, Ghidul prezintă atât avantajele, cât şi dezavantajele divizării pe loturi a procedurilor de achiziţie publică, măsurile de prevenire a practicilor anticoncurenţiale pe care autorităţile contractante trebuie să le aibă în vedere în etapa pregătitoare a procedurii de atribuire, precum şi indicatorii comportamentali care pot sugera o practică anticoncurenţială.
Proiectul de hotărâre aprobă Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2021-2027 (SNCISI), care urmăreste să valorifice oportunităţile capabilitățile existente precum capitalul natural de excepţie, infrastructură de cercetare şi infrastructurile internaţionale de cercetare, unice, dezvoltate şi găzduite de România, insulele de excelenţă ştiinţifică şi capabilităţii tehnologice, sau resursele umane precum cele din IT, pentru a adresa provocările tranziţiei verzi, creşterii albastre, şi digitalizării, astfel încât România să fie un actor recunoscut în inovare. Astfel, printre obiectivele SNCISI 2021-2027 se numără: Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare - Creșterea numărului de cercetători în ecosistemul de CDI din România prin formarea și atragerea talentelor în cercetare Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente - Specializarea inteligentă la nivel de Regiuni Mobilizare către inovare Susținerea și încurajarea colaborării public-privat pentru implicarea în proiecte de inovare și valorificarea rezultatelor Dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe la nivel național pentru creșterea vizibilității rezultatelor și impactului în mediul economic Colaborare europeană și internațională - Sinergii cu Orizont Europa și alte programe CDI coordonate la nivel european și internațional
Prezentul proiect de lege privește registrul comerțului, cele mai importante solutii de reglementare pe care aceasta le propune fiind urmatoarele: accesibilitatea online a tuturor formalitatilor pentru constituirea unei societati si inregistrarea unei sucursale prin utilizarea mijioacelor de identificare electronica, a mijioacelor electronice de comunicare, precum și a semnăturii electronice simplificarea procedurii de inregistrare in registrul comertului pentru a permite depunerea de documente in format electronic, verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege realizand-se prin comunicarea intre autoritati si utilizarea informatiilor/documentelor aflate deja la dispozitia acestora reglementarea procedurii de înregistrare în registrul comertului pe baza controlului de legalitate, realizat de registrator reglementarea statutului registratorului de registru al comertului reglementarea accesului online la informatiile privind societatile, inclusiv la informatiile privind societatile inregistrate m alte state membre ale Uniunii Europene si, pentru a imbunatati accesibilitatea serviciului public al registrului comertului, asigurarea disponibilitatii de informatii extinse si actualizate privind infiintarea si functionarea societatilor codificarea legislatiei in domeniul inregistrarii in registrul comertului si sistematizarea acesteia, in raport de reglementarile in domeniul societatilor, in materia prevenirii si combaterii spalarii banilor, a protectiei datelor cu caracter personal ACTUALIZARE - 09.03.2022 - Amendamente admise în cadrul Raportului emis de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunități și validari: Modificarea titlului: „Lege privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului”
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms