Prezentul proiect de lege aduce o serie de modificări și completări Legii nr.17/2000, printre care: se reglementează mecanismul de asigurare a cheltuielilor de finanțare a îngrijirii de lungă durată ca măsură de asistență socială pentru îngrijirea la domiciliu, în centrele de zi sau în centrele rezidențiale. se definește centrul de zi de asistență și recuperare, pentru clarificarea principalelor activități derulate și modalitatea de finanțare a cheltuielilor de funcționare; prevederile art.13 se revizuiesc, în sensul clarificării angajării de către autoritățile adminstrației publice locale, în cadrul serviciului de asistență comunitară al serviciului public de asistență socială, a personalului de îngrijire cu timp parțial de lucru sau normă întreagă, pentru asigurarea serviciilor de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice. Totodată,se precizează faptul că soțul și rudele care au în îngrjire o persoană vârstnică au calitatea de îngrijitori informali serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali. art. 4 se completează cu precizări privind respectarea prevederilor art.47, 48 alin.(1) și (2) și 98 din Legea asistenței sociale nr.292/2011, în cadrul procesului de evaluare a persoanei vârstnice în vederea acordării asistenței sociale. Totodată, se face referire la faptul că procesul de coordonare a intervențiilor din diferite domenii pentru realizarea integrată a evaluării nevoilor şi a resurselor, a planificării şi intervenţiei, a monitorizării şi evaluării impactului serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice se asigură în cadrul managementului de caz. se reglementează obligația autorităților/instituțiile publice, precum și a furnizorilor de servicii sociale de a răspunde la solicitările asistentului social și de a-i oferi sprijinul necesar în procesul de evaluare în vederea stabilirii dreptului la asistență socială.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG 42/2022, care prevede modificarea și clarificarea măsurilor aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, precum și producătorilor de energiei electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, în sensul: clarificarea noțiunii de „furnizor” - include furnizorul de energie electrică, furnizorul de gaze naturale, producatorul de energie electrica pentru clientii racordati in instalatiile sale și operatorul de distribuție de energie electrică cu drept de revânzare a energiei electrice plafonarea prețurilor la energie termică centralizată pentru clienții casinici - maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică. clarificarea căror operatori economici nu li se aplică plafonarea stabilită conform prevederilor art. 1 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 27/2022 - pentru a se asigura și în cazul clienților finali care fac investiții în producerea de energie electrică aplicarea prețului plafonat. In condițiile în care clienții finali au licență de producători pot fi asimilați producătorilor și nu mai beneficiază de schema furnizorii de ultimă instanță (FUI), pentru a își asigura riscurile determinate de volatilitate, pot stabili valoarea componentei de achiziție la un nivel ridicat ceea ce va determina un preț mare aplicat clienților din aceasta categorie în cazul clienților prevăzuți la art. 5, preluați în regim de ultimă instanță, componenta de achiziție din prețul final facturat se determina similar pretului mediu de achizitie realizat prevazut la art. 3 alin. (3). modificarea art. 7 alin. (1) pentru a se asigura plata numai pentru contravaloarea aferentă energiei facturate clienților beneficiari de schemă se permite operatorilor beneficiari să poată interveni si corecta erorile incarcate pe platforma IT puse la dispoztie de catre ANRE, in egala masura sa refaca si sa redepuna cererile de decontare respectiv a declaratiilor pe proprie raspundere aferente atat catre Ministerul Energiei cat si in atentia ANRE conform procedurii de decontare se acorda timpul necesar efectuării tuturor operațiunilor tehnice incidente, având în vedere volumul foarte mare de date ce trebuie pregătit de operatorii economici și necesitatea prelucrării acestor date de către - prelungirea termenului de la 15 mai 2022 la 15 iulie 2022. se cuprind in cadrul prezentei ordonanțe patru noi anexe ce vor clarifica modalitatea practica de incarcare a datelor pe platforma informatică (platforma IT), pusa la dispozitie de catre ANRE, insotite de instructiuni precise pentru a nu se mai crea confuzii sunt introduse sanctiuni la adresa operatorilor care nu respectă respecte modalitatea, cuprinsul si instructiunile aferente procedurii de incarcare a datelor in vederea verificarii si determinarii sumelor solicitate a fi decontate de la bugetul statului - amenda contraventionala in cuantum de 50.000 lei. modificarea și completarea anexei nr. 5 - în vederea clarificării modului de calcul și a simplificării modului de repartizare a cantităților de gaze naturale rectificarea unor erori materiale în cadrul Anexei 6 - modul de calcul al venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre venitul net mediu lunar unitar de vânzare a energiei electrice tranzacţionate şi preţul de 450 de lei/MWh, prin eliminarea referirilor la CN Transelectrica., precum și precizarea indicatorilor corecți de la anexa nr. 6 Secțiunea a 3-a articolul 5 poziția 2 din tabel, paragraful 2 ACTUALIZARE - 07.04.2022 - Publicare Ministerul Energiei Art. II. - Prevederile art. I pct. 6 și 7 din prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicarii acesteia în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Prezenta propunere legislativă are ca scop minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă atât angajatorii din România cât şi angajaţii care provin din Ucraina, Republica Moldova şi Republica Serbia, prin extinderea perioadei de angajare, de la 9 la 11 luni.
Prezenta propunere legislativă mandatează Ministerul Afacerilor Interne să pună la dispozitie o platformă digitală de informare și de raportare, accesibilă persoanelor strămutate indiferent dacă s-au constituit sau nu ca solicitanți de azil. Prin intermediul acestei platforme, persoanele strămutate ajunse pe teritoriul României din zone de conflict vor putea sa introduca date de contact, adresele la care au fost cazate, numarul autovehiculelor care le transporta sau orice alte informatii necesare pentru facilitarea sigurantei si a trasabilității lor, cât timp se afla pe teritoriul Romaniei. De asemenea, se instituie in sarcina organelor teritoriale din subordinea MAI obligația de informare a persoanelor strămutate privind riscurile asociate acceptarii serviciilor de transport și/sau cazare de la persoane fizice necunoscute și privind posibilitatea folosirii platformei digitale, precum și obligatia în sarcina DGASPC-urilor sa realizeze anchete sociale sau vizite la locurile de gazduire declarate in platforma digitala.
Prezenta propunere legislativă vizează completarea articolului 12 litera B din O.U.G. nr.158/2005 pentru a clarifica faptul că indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând și cu prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate care au mai beneficiat în ultimele 30 de zile calendaristice de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, suportată de către angajator, în condiţiile prev. la lit. A.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 36/2022 prevind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților, în contextul actualei crize regionale: Acordarea unei indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut, salariaților care au contractele individuale de muncă suspendate temporar din inițiativa angajatorilor Suportarea indemnizației din bugetul asigurărilor pentru șomaj și acordarea acesteia începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31.12.2022, pentru salariații angajatorilor afectați în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacții cu operatorii economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, precum şi pentru salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale şi care au instituite măsuri restrictive Posibilitatea ca salariații angajatorilor care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% față de veniturile realizate în luna ianuarie 2022 sau față de veniturile realizate în luna similară a anului 2021 raportat la luna pentru care se solicită indemnizația, sau care au fondurile sau resursele economice blocate de ANAF, după caz, să poată beneficia de indemnizația respectivă Instituirea posibilității de acordare într-o lună calendaristică, pentru aceeași perioadă din lună, pentru salariați diferiți, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG 132/2020 (Kurzarbeit) Instituirea posibilității acordării în cursul aceleași luni calendaristice, pentru același salariat, pentru perioade diferite din lună, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) și de decontarea indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG 132/2020 (Kurzarbeit) ACTUALIZARE 06.04.2022 - Agenda Guvern Art. 3 - (1) Documentele prevăzute la art. 2 alin. (1) se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară. (2) Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1), astfel: a) în conturile deschise la instituțiile de credit de către angajatorii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit.a); b) într-un cont distinct de disponibil cu afectațiune specială ce nu poate fi supus executării silite, deschis la Trezoreria Statului la solicitarea angajatorilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) lit. b), în baza derogării acordate, în condițiile legii, de către autoritatea competentă potrivit Ordonanței de urgență nr.202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României (SNDDR) 2030, care, prin cele 4 direcții prioritare și cele 12 obiective specifice, constituie un cadru de facilitare adresat decidenților implicați în elaborarea politicilor publice la toate nivelurile, în scopul concentrării resurselor și asigurarea coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă. Cele 4 direcții prioritare ale Planului și o serie de acțiuni din cadrul acestora: Consolidarea și Extinderea Cadrului de Guvernanță pentru Dezvoltare Durabilă Elaborarea și implementarea cadrului național de planificare și raportare a bugetării ODD Elaborarea și operaționalizarea Codului Român al Sustenabilității (CRS) Campanii de informare și sesiuni de instruire care să faciliteze integrarea ODD în mediul de afaceri și al societății civile Susținerea Implementării SNDDR 2030 prin Programe de Educație și Formare pentru Dezvoltare Durabilă Formarea de „experți dezvoltare durabilă” pentru personalul din administrația publică Realizarea de aplicații, instrumente și platforme educaționale pentru DD în învățământul preuniversitar, terțiar și în rândul adulților Promovarea Principiilor și Valorilor Conceptului de Dezvoltare Durabilă Realizarea Programului de comunicare și promovare a conceptelor de dezvoltare durabilă Organizarea Forumului Național la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă (FNIDD) Monitorizarea și Evaluarea Implementării SNDDR 2030 Realizarea, publicarea și promovarea Tabloului de Bord cu INDD privind progresul României în atingerea țintelor 2030 Elaborarea și prezentarea către Parlamentul României a Raportului anual privind stadiul implementării SNDDR 2030 Raport Național Voluntar privind progresul implementării Agendei 2030 la nivel național
Prezenta propunere legislativă stabilește ca angajatorii care în perioada 1 iunie 2022 - 31 decembrie 2023 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 45 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în anii 2020- 2022, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani înregistrate ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi cetăţeni români, încadraţi în aceleaşi categorii de vârstă, cărora în anii 2020- 2022 le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini de pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, primesc lunar, pentru o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.750 lei.
Propunerea legislativă prevede o serie de măsuri pentru integrarea pe piața forței de muncă din România a cetățenilor străini, astfel: Regimul străinilor. încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul României nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu CIM cu normă întreagă sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor, cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia, pe o perioadă de maximum 90 de zile viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu CIM cu normă întreagă Acordarea cetățeniei române se aplică și pentru următoarele categorii: cetățeanul străin care a contribuit in mod semnificativ la stimularea dezvoltării economice regionale şi la diminuarea deficitului inregistrat pe piaţa forţei de muncă, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă acesta provine din state terţe vecine, a avut incheiat CIM cu normă întreagă, cu angajatori de pe teritoriul României, pe o perioadă cumulativă de minim 2 ani, și îndeplineşte condițiile minime pentru acordarea cetățeniei, din Legea nr. 21/1991 persoanei fără cetățenie sau cetăţeanului străin provenit din state terţe vecine, care s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 5 ani sau, în cazul in care este căsătorit şi conviețuieşte cu un cetățean român, de cel puțin 2,5 ani de la data căsătoriei persoanei fără cetățenie sau cetăţeanului străin care face dovada descendenței până la gradul lI inclusiv, prin documentele de stare civilă ale părinţilor sau bunicilor. în aceste categorii intră și cetățenii minori, dacă cererile sunt formulate de părinții acestuia
Propunerea legislativă prevede posibilitatea introducerii indemnizaţiei pentru timp de muncă redus (Kurzarbeit) și în alte situaţii de criză în afară de starea de urgenţă/alertă/asediu, precum starea de criză, astfel: angajatorul are posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în CIM, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Decizia angajatorului se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii pe durata reducerii timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de munca dacă aceasta are caracter temporar, este inevitabilă și afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal. pe perioada de aplicabilitate a măsurii, sunt interzise atât angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, cât şi subcontractarea activităţilor desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus situaţii de criză - forţa majoră şi/sau evenimentele cu caracter imprevizibil şi provizoriu, determinate de condiţiile meteorologice nefavorabile sau de alte situaţii economice extreme, independente de angajator măsura reducerii timpului de muncă se poate aplica la nivel naţional sau sectorial Actualizare 17.05.2022 - amendamente admise la raportul Comisiei pentru muncă de la Senat: se modifică titlul - „LEGE pentru aplicarea unor măsuri de sprijin pentru angajatori şi salariaţi în situaţii de dificultate economică temporară, altele decât cele din perioada stării de urgenţă/asediu/alertă” Reducerea timpului de muncă se poate aplica la nivel naţional sau sectorial, după caz, după aprobarea hotărârii de guvern, la propunerea ministrului de resort şi a ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în care se constată existenţa unei situaţii de dificultate economică temporară şi se stabilesc domeniile de activitate şi durata de aplicare. Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), după aprobarea hotărârii de guvern prevăzute la alin. (4), şi poate solicita decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 2, alin. (1) dacă reducerea activităţii este semnificativă fiind îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) are caracter temporar, dar nu mai puţin de 3 luni; b) este inevitabilă; c) afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii, fiecăruia dintre aceştia reducându-ise cu cel puţin 10% salariul brut. În vederea decontării sumelor solicitate potrivit art. 1 alin. (5), angajatorul trebuie să depună o cerere însoţită de următoarele documente: a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor afectaţi, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii precum şi copie a documentelor de plată a salariilor cu evidenţierea reducerii salariului brut. (...)
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms