[Actualizat - forma adoptată de Guvern] Prezentul proiect de lege aprobă OUG 128/2022, care prevede modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru implementarea PNRR, îndeosebi a învățământului superior dual: Organizare învățământ superior dual poate fi organizat de instituţiile de învăţământ superior acreditate, împreună cu operatori economici, autorități locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură precum și alți parteneri relevanți la nivel național sau internațional. este o formă de învățământ în care responsabilitățile sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici. operatorii economici organizează activități de învățare prin muncă și participă la evaluare. personalul desemnat de către operatorul economic pentru îndrumarea directă a învățării prin muncă NU beneficiază de scutire a plății impozitului pe venitul din salarii Beneficii operatori economici - Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituțiile de învăţământ superior pentru organizarea și desfăşurarea formei de învățământ superior dual beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale Educație timpurile - În localitățile în care nu există suficiente creșe și grădinițe se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor putea funcționa ca structuri ale unităților de învățământ
Prin prezenta propunere legislativă se înfiinţează o platformă naţională, denumită Registrul naţional al gravidelorşi mamelor minore, prin intermediul căreia Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în parteneriat cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului, centralizează informaţiile cu scopul asigurării serviciilor de protecţie socio-medicală, consiliere psiho-emoţională şi educaţie şcolară a gravidelor/mamelor minore. Baza de date va include posibilitatea de alertare a diferitelor categorii de profesionişti, conform ghidurilor de colaborare/lucru în echipa interdisciplinară ce vor fi definite. Datele colectate vor putea fi urmărite longitudinal, dar şi retrospectiv, reprezentând un input important în cercetările operaţionale ulterioare ce vor fi folosite pentru rafinarea graduală/ modelarea/ creşterea pertinenţei instrumentelor şi eficacităţii intervenţiilor pe parcursul derulării acestora.
Prezenta propunere legislativă are ca scop reducerea poverii fiscale de muncă prin extinderea deducerii personale pentru a include şi contribuţiile obligatorii, dar şi pentru a extinde cuantumul la echivalentul unui salariu minim pentru toată lumea. Astfel, toţi salariaţii ar deduce din salariul brut cuantumul echivalent cu salariul minim, iar contribuţiile şi impozitul pe venit s-ar aplica doar pe suma rămasă. Implementarea deducerii s-ar face etapizat, după următorul calendar: 25% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2023; 50% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2024; 75% din salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în anul 2025; 100% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu anul 2026. De asemenea, în ceea ce priveşte contribuţia de 3,75% pentru pilonul 2 de pensii, aceasta s-ar aplica în continuare la nivelul salariului brut al salariatului fără aplicarea deducerii personale. În mod excepţional, salariatul poate solicita aplicarea deducerii şi în ceea ce priveşte contribuţia la pilonul 2. Prezenta lege Intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Prin prezentul proiect de hotărâre de Guvern se aprobă Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, prevăzută în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Obiectivul general al strategiei este creșterea numărului persoanelor vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc și îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente. Principii generale și considerații-cheie: Fără abordarea problemei îngrijirii de lungă durată pe tot parcursul vieții, nu se vor putea asigura serviciile de îngrijire de lungă durată pentru toți cei care au nevoie; Este necesară dezvoltarea unui continuum de servicii ILD pentru persoanele vârstnice; Îmbătrânirea în locul în care trăiești/alegi să trăiești; ceea ce presupune susținerea cu prioritatea a îngrijirii la domiciliu și comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali, astfel încât persoana vârstnică să poată să își facă un plan pentru perioada de bătrânețe; Autoritățile administrației publice trebuie să garanteze asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, ca măsură de asistență socială; Fluxurile de finanțare publică ar trebui să fie organizate în conformitate cu principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, respectând dreptul beneficiarilor la alegere și, implicit, la accesarea serviciilor ILD prestate de furnizori privați de servicii sociale și finanțate din fondurile publice destinate asistenței sociale; Asigurarea complementarității între sistemul de asistență socială și sistemul de asistență medicală în îngrijirea de lungă durată.
Prezenta propunere legislativă, inițiată de Marius Budăi (PSD), prevede Reforma 2 a Componentei 13 din PNRR - Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități. Astfel, implicarea ONG-urilor în atingerea acestui jalon din PNRR, prevede: Principiul colaborării cu sindicatele, patronatele, angajatorii, ONG-urile şi alte organisme în planificarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea realizării proiectelor destinate procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; Principiul consultării şi implicării persoanelor cu dizabilităţi, a reprezentanţilor şi a organizaţiilor lor, în sensul ascultării opiniilor acestora. înfiinţarea Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizări - rol consultativ şi activitate neremunerată, din care fac parte reprezentanţi ai MMSS, reprezentanţi ai punctelor de contact înfiinţate în conformitate cu Legea nr. 8/2016, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de autoreprezentanţi, ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi înfiinţarea, pe lângă Comitetul naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, a unui Grup consultativ independent al societăţii civile cu privire Ia dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate, din care fac parte, în mod voluntar şi în urma unei selecţii transparente, reprezentanţi ai organizaţiilor de drepturile omului, de autoreprezentanţi, ale persoanelor cu dizabilităţi sau care lucrează cu şi pentru persoane cu dizabilităţi, ai furnizorilor de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. implicarea organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi a societăţii civile în procesul de elaborare și diseminare a indicatorilor de monitorizare şi planului naţional de monitorizare, care să surprindă progresul în implementarea procesului şi a prevederilor strategiilor naţionale în domeni
Prezenta propunere legislativă vizează includerea zilelor de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul) în cadrul sărbătorilor legale pentru care se oferă zile libere.
Prezenta propunere legislativă vizează reglementări pentru asociaţiile formate din persoane de etnii diferite, printre care se numără: dispozițiile privind fuzionarea sau divizarea asociațiilor se aplică şi în cazul fuziunii sau divizării unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în cazul divizării unei asociaţii reprezentând o organizaţie a cetăţenilor aparţînând minorităţilor naţionale care este formată din persoane aparţinând mai multor minorităţi naţionale, reprezentativitatea electorală locală şi parlamentară a acesteia va fi menţinută, până la următorul scrutin electoral local/parlamentar. De asemenea, organizaţiile nou înfiinţate, vor primi dreptul de a fi reprezentate în cadrul Consiliului Minorităţilor Naţionale separat, pe baza reprezentării parlamentare pe care o au în momentul divizării La următoarele alegeri, asociaţiile rezultate din divizare vor putea participa separat, beneficiind de reprezentarea parlamentară/locală avută şi de reprezentarea în Consiliu Minorităţilor Naţionale Divizarea unei asociaţii sau fuziunea unor asociaţii reprezentând organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale formate din personae aparţinând mai multor minorităţi naţionale se poate face în baza Hotărârii Adunării generale a asociaţiei/asociaţiilor care urmează a se diviza/fuziona, luate de cel puţin două treimi din numărul total al membrilor organelor centrale de conducere prevăzute de statutul fiecărei asociaţii
Prezenta propunere legislativă are ca scop declararea ziulei de 27 octombrie ca Ziua Sustenabilităţii. Cu prilejul acestei zile, se pot organiza activităţi culturale, sociale şi educaţionale prin care să fie promovate bune practici în domeniul sustenabilităţii şi să se evidenţieze importanţa aplicării principiilor dezvoltării durabile. Totodată, propunerea legislativă prevede că autorităţile publice locale şi centrale pot acorda sprijin material, financiar şi logistic entităţilor care doresc să organizeze evenimente şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi sustenabilităţii.
[Actualizare 27.09.2022] Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr.119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022: Modificare prag consum și perioadă plafonare: Preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică în perioada 1 septembrie 2022- 31 august 2023 este: a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 - 100 KWh inclusiv sau al căror consum lunar este cuprins între 0-100 kWh, pentru o cantitate de 100 kWh; În cazul depăşirii consumului lunar de 100 kWh, se aplică prevederile lit. b) a^1) 0.68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza declaraţiei pe propria răspundere, pentru întreg consumul realizat a^2) 0.68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, pentru întreg consumul realizat. b) maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 - 300 kWh sau al căror consum lunar este cuprins între 100.01-300 kWh, pentru o cantitate de maximum 255 kWh. Consumul de energie electrică ce depăşeşte 255 KWh/lună se facturează conform prevederilor art. 5; c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată conform prevederilor art. 5, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentatului legal pentru cateva categori de consumatori, din care amintim: IMM-urile, operatorii ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice, inclusiv Metrorex S.A., operatorii economici din domeniul industriei alimentare, operatorii din domeniul agriculturii, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, întreprinderile publice care administrează sau gestionează investiţii în domeniul sportului, administratorii parcurilor industriale, producătorii şi distribuitorii de medicamente, farmaciile care utilizează lanţ de frig, lăcaşurile de cult recunoscute oficial în România vor fi incluse printre beneficiarii din mediul economic şi din instituţiile publice pentru care energia electrică se facturează cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, c^1) maximum 1 leu/kwh cu TVA inclus realizat la punctele de producţie in cazul operatorilor economici din domeniul agriculturii si industriei alimentare in baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentatului legal. d) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice e) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, realizat la locul de consum în anul 2021, pentru instituțiile publice Pentru beneficiarii prevăzuți la lit. c) si e) care nu au istoric de consum in anul 2021, procentul de 85% se aplica la consumul realizat lunar. Preţul final facturat prevăzut la lit. a) și b) se aplică şi în cazul locurilor de consum ale clienţilor casnici racordate începând cu data de 1 ianuarie 2022 sau pentru clienții casnici care nu au istoric în anul 2021 la furnizor, prin raportare la consumul lunar realizat. Preţul final facturat prevăzut la alin. (2) lit. b) se aplică şi în cazul locurilor de consum ale clienţilor noncasnici racordate începând cu data de 1 ianuarie 2022, în limita unui consum anual de cel mult 50.000MWh. Pentru a beneficia de facilitătile prevăzute de prezenta ordonanta de urgență a Guvernului începând cu data de 1 septembrie 2022, beneficiarii prevăzuți la lit. c) - e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, au obligația de a depune către furnizorul de energie electrică o solicitare însoțită de o declarație pe propria răspundere, in termen de maxim 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgență. Modelele pentru solicitare și pentru declaratia pe propria răspundere sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5. Beneficiarii care se încadrează în prevederile de la lit. c) – e), dar care nu au depus solicitarea însoțită de o declarație pe propria răspundere în termenul prevăzut, precum si cei nou infiintati după data de 1 septembrie 2022, beneficiază de prevederile prezentei ordonante de urgentă începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii solicitării însoțită de o declarație pe propria răspundere către furnizor. Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 - 31 august 2023, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici; b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică. Preţul final facturat prevăzut la lit. b) se aplică și în cazul locurilor de consum ale clienților noncasnici racordate începând cu data de 1 ianuarie 2022. În cazul clienţilor casnici care nu pot beneficia de prevederile prezentei ordonanțe în funcţie de consumul anului 2021, dar al căror consum înregistrat în anul 2022 se încadrează în oricare din tranşele de consum, precum şi în cazul clienţilor casnici şi noncasnici racordaţi începând cu data de 1 ianuarie 2022, furnizorii emit în luna februarie 2023 facturi de regularizare a consumului facturat anterior aferent perioadei de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, utilizând preţul final conform tranşei aferente de consum, şi facturează consumul înregistrat după data reîncadrării la preţul final corespunzător tranşei de consum. În cazul schimbării furnizorului în perioada de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, regularizarea se face de către furnizorul actual doar pentru perioada aplicării contractului de furnizare încheiat cu acesta. În cazul în care sumele rezultate în vederea regularizării volumelor facturate de energie electrică şi gaze naturale sunt negative, furnizorii benificiari ai schemei de sprijin au obligaţia restituirii sumelor rezultate către bugetul de stat, iar în cazul în care sumele sunt pozitive au obligaţia solicitării acestor sume de la bugetul de stat. În categoria clienţilor casnici intră şi clienţii casnici din condominii, asociaţii de proprietari, asociaţii de locatari şi cartiere de tip rezidenţial. Valorile şi tranşele din prezenta ordonanță vor putea fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de energie electrică şi gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României. Componenta de furnizare a energiei electrice, respectiv a gazelor naturale, este de 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, respectiv 12 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale. Începând cu data de 1 septembrie 2022, valoarea rezultată ca produs între cantitatea de energie electrică facturată clienţilor finali, beneficiari ai schemei de sprijin instituite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, în fiecare lună din perioada de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi diferenţa pozitivă între preţul mediu de achiziţie şi valoarea componentei de achiziţie aferentă lunii facturate va fi compensată furnizorilor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pentru clienţii casnici, şi prin bugetul Ministerului Energiei, pentru clienţii noncasnici, în conformitate cu valorile calculate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Valorile aferente compensărilor pentru fiecare furnizor se determină de către ANRE, în termen de 30 de zile de la data primirii cererilor de decontare, al căror model este prevăzut în anexele nr. 1 şi 2, depuse şi înregistrate la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, respectiv Ministerul Energiei şi, în copie, către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei la adresa de e-mail: plafonare@anre.ro, de către furnizori. în vederea verificării încadrării corecte de către furnizori a clienţilor finali beneficiari ai schemei de compensare, în ceea ce priveşte preţul final facturat, ANRE solicită şi verifică aleatoriu facturi şi contracte încheiate între furnizorii de energie electrică şi gaze naturale şi clienţii finali. Clienţii finali care beneficiază de schema de compensare sunt cei pentru care preţul contractual este superior plafoanelor prevazute, Obligație constituire stoc gaze până la 31 octombrie 2023 În perioada 1 aprilie 2022 - 31 octombrie 2023, furnizorii de gaze naturale/producătorii de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice pentru consumul destinat populaţiei în calitate de clienţi direcţi ai producătorilor de gaze naturale, denumiţi în continuare PET client direct, au obligaţia de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze naturale ce va reprezenta minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienţilor finali din portofoliul propriu/consumului propriu. Vânzare și Redevență gaze naturale: În perioada 1 aprilie 2022 - 31 octombrie 2023, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să vândă, cu preţul de 150 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii clienţilor casnici, pentru a asigura în perioada 1 aprilie 2022 - 31 octombrie 2023 necesarul de consum al clienţilor casnici din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale precum şi necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim necesar pentru perioada 1 noiembrie 2023-31 martie 2024, stabilite conform anexei nr. 5 În perioada 1 aprilie 2022 - 31 august 2022, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să vândă, cu preţul de 250 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, după caz, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică În perioada 1 septembrie 2022- 31 octombrie 2023, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să vândă, cu preţul de 150 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică, după caz, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică În funcţie de evoluţiile ulterioare de pe piaţa gazelor naturale, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei va actualiza modul de calcul al cantităţilor de gaze naturale destinate consumului CC şi PET pentru perioada 1 aprilie 2022- 31 octombrie 2023 În perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, redevenţa datorată de producătorii de gaze naturale pentru cantităţile de gaze naturale vândute pentru acoperirea consumului CC şi PET şi pentru acoperirea consumului tehnologic din sistemele de transport şi distribuţie a gazelor se va stabili în baza preţului prin ordin al preşedintelui ANRM, emis în 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Titularii de acorduri petroliere onshore și offshore, producători de gaze naturale, răspund în termen de maximum 5 zile lucrătoare cu oferte de vânzare parțiale sau totale solicitărilor de cumpărare de gaze naturale destinate consumului tehnologic adresate de operatorul de transport și sistem și operatorii de distribuție concesionari, individual sau agregat, direct sau prin platformele din piața centralizată. În perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, redevenţa datorată de producătorii de gaze naturale pentru cantităţile de gaze naturale transferate şi utilizate la producţia de energie electrică se va stabili în baza preţului maxim de transfer, prin ordin ANRM, respectiv maximum 100 lei/MWh. Taxă solidaritate Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică: Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică se calculează, se declară și se plătește de către vânzător lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează. Sumele reprezentând contravaloarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică se plătesc într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al plătitorului În primele 3 zile lucrătoare a fiecărei luni, sumele încasate se virează de unitățile Trezoreriei Statului într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanțelor deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, denumit ”Fondul pentru Tranziție Energetică” Modelul şi conţinutul declaraţiei privind contribuția la Fondul de tranziție Energetică se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă contributia la Fondul de Tranziție Energetică (C) se determina astfel: C= (Pmt – Pa ) x Qt x 100%, Unde Qt – cantitatea de energie tranzactionata la export sau livrata intracomunitar, Pmt - pretul mediu de tranzactionare a energiei pe PZU din ziua anterioara tranzactiei, Pa - pretul de achizitie Vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi si/sau furnizori cu activități de trading, in scopul vadit de a creste prețul, se sancționează de către ANRE, cu amenda de 5% din cifra de afaceri Alte modificări: Anexa nr. 5 se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. Anexa nr. 6 se modifică si se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență. Se introduce o noua anexa, anexa nr. 6.1, având conținutul prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta ordonanță de urgență. Pentru operatorii economici titulari de licenţă, prestatori ai serviciilor de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, costurile suplimentare cu achizitia de energie electrică şi gaze naturale, realizate în perioada 1 aprilie 2022 – 31 august 2023, în vederea acoperirii consumului propriu tehnologic şi, respectiv, consumului tehnologic, faţă de costurile incluse în tarifele reglementate, se capitalizează trimestrial. Costurile capitalizate se recunosc in tarifele reglementate cu respectarea criteriilor de recunoaștere a costurilor prevăzute in metodologiile Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei Costurile capitalizate recunoscute se amortizează pe o perioadă de 5 ani de la data capitalizării și se remunerează cu 50% din rata reglementată de rentabilitate aprobată de ANRE, aplicabilă pe perioada de amortizare a respectivelor costuri si se recunosc ca o componenta distincta Activele rezultate în urma aplicării prevederilor se recunosc în evidențele contabile și în situațiile financiare anuale ale operatorilor de distribuție, conform instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor. Ministerul Energiei este autorizat să împuternicească reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor a societăților de producție de energie electrică unde este acționar majoritar, să solicite operatorilor economici să elaboreze și să aprobe, în cadrul Adunărilor Generale ale actionarilor, până la data de 1 noiembrie 2022, a strategiei de vânzare a producției de energie electrică pentru următorii 4 ani. Valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice, la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1300 lei/MWh - Prevederea nu se aplică în cazul Furnizorilor de Ultimă Instanţă pentru consumul clienţilor preluaţi în Ultimă Instanţă. Începând cu data de 1 septembrie 2022, producătorii de energie electrică, prin contracte bilaterale negociate direct, au obligaţia să vândă minim 70% din energia electrică disponibilă din producţia proprie doar furnizorilor de energie electrică care au în portofoliu clienţi finali, destinată exclusiv pentru consumul acestora, distribuitorilor de energie electrică, operatorului naţional de sistem Compania Naţională de Transport Energie Electrică Transelectrica - S.A Furnizorii care au în portofoliu clienţi finali, reprezentând minim 100.000 locuri de consum şi un consum, în anul anterior, de minim 500 GWh, au obligaţia de a încheia contracte la termen de minim 3 ani, cu livrare mai mare de 1 an care să acopere minim 70 % din cantitatea furnizată în 2021. Clienţii finali mari de energie vor încheia contracte la termen de 5 ani care să acopere minim 40 % din consumul anual realizat în 2021 În cazul producătorilor de energie care transferă energie electrică din portofoliul de producţie către portofoliul de furnizare, pentru cantităţile de energie electrică transferate, preţul final este: preţul contractual în cazul în care acesta asigură încadrarea în plafoanele prevăzute preţul plafonat în cazul în care preţul contractual este mai mare decât valoarea plafoanelor. În cazul producătorilor care transferă energie din portofoliul de producţie către portofoliul de furnizare, componenta de achiziţie din contractele de furnizare pentru care se va achiziţiona energie electrică din piaţă va fi determinată luând în calcul exclusiv preţul de achiziţie realizat. Pentru cantitatea de energie achiziţionată pentru acoperirea acestor contracte, producătorii vor întocmi şi vor menţine o evidenţă separată de cantitatea transferată din producţie proprie; Prosumatorii persoane juridice care produc energie electrică în unităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată de până în 200 kW au dreptul de a solicita compensarea cantitativă între locurile de consum deţinute, cu condiţia ca pentru toate locurile de consum pentru care se solicită compensarea cantitativă au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice cu acelaşi furnizor de energie electrică şi locurile de consum sunt racordate la reţeaua de distribuţie a aceluiaşi operator de distribuţie.
Prezentul proiect de Hotărâre de Guvern modifică și completează următoarele: Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 Entitatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze, în funcţie de tipul contractului, la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi lucrărilor destinate unor utilizări identice sau similare și care fac parte din gama normală de produse/servicii/lucrări care sunt furnizate/prestate/executate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. „Paragraful 5 – Garanția de participare.” Categoriile de contracte de / acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 209 alin. (8) şi (91 ) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. Criteriul de atribuire menționat la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 209 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. Instrumentele de garantare prevăzute la art. 164 alin. (4) lit. b) din Lege se transmit în SEAP împreună cu oferta şi celelalte documente ale acesteia, cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, şi trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate; în cazul în care oferta sa a fost stabilită câştigătoare, nu deschide un cont la dispoziţia entităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi, în cazul în care părţile convin ca garanţia de bună execuţie să se constituie prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale. Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei. Autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze, în funcţie de tipul contractului/acordului-cadru, la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt destinate unor utilizări identice sau similare și care fac parte din gama normală de produse/servicii/lucrări care sunt furnizate/prestate/executate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul, în cazul în care criteriul utilizat este criteriul “cel mai bun raport calitate-preţ” sau “cel mai bun raport calitate-cost”. Criteriul de atribuire menționat la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.” „Paragraful 4 – Garanția de participare.” Instrumentele de garantare prevăzute la art. 154 alin. (4) lit. b) din Lege se transmit în SEAP împreună cu oferta şi celelalte documente ale acesteia, cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, şi trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate. .La Capitolul III, denumirea marginală a Secțiunii 1 se modifică în sensul următor: „Secțiunea 1 - Cataloage electronice.” Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 Entitatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale documentației de atribuire care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor semnificative care conduc la anularea procedurii de atribuire. Documentele constatatoare care certifică îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale se publică de către entitatea contractantă în SEAP în termenele prevăzute la alin. (1). În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Autoritatea pentru Digitalizarea României are obligaţia de a asigura implementarea prevederilor care presupun dezvoltări/modificări la nivelul fluxurilor deja dezvoltate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, cu excepția prevederilor care presupun implementarea unei noi modalități de derulare a unei proceduri atribuire, online sau offline, pentru care termenul de implementare este de 150 de zile. Anexa la normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 devine Anexa nr. 1. Anexa nr. 2 face parte integrantă din normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2023 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms