Strategia națională „Părinți educați, copii fericiți” are ca fundament considerentul că instituțiile statului pot sprijini și ajuta în îngrijirea și creșterea copiilor prin educarea tinerilor și a membrilor familiei, reprezentanților legali ai copiilor, învățarea pe tot parcursul vieții fiind un element cheie al modernizării societății românești. Serviciile vor putea fi furnizate, în principal, de către şcoală, dar şi de orice alte entități care oferă programe și servicii sociale și de educație din sectorul educaţie, sănătate, protecţie sau de către ONG-uri şi alte structuri de la nivelul comunităţilor locale, în funcţie de nevoile locale şi ţinând cont de standardele naţionale. Autorităţile centrale/locale vor încheia acorduri de parteneriat cu organizaţiile internaţionale şi ONG-urile de profil pentru dezvoltarea şi crearea serviciilor şi programelor de educaţie parentală. Implementarea prezentei Strategii include trei etape, care sunt delimitate prin arii specifice de intervenţii prioritare pentru fiecare etapă de implementare: Etapa I de implementare cuprinde perioada anilor 2022-2024, care se va axa pe elaborarea planului naţional de acţiuni privind dezvoltarea educaţiei parentale, elaborarea curriculumului integrat la nivel național destinat specialiștilor, elaborarea curriculumului național pentru educatori parentali, elaborarea metodologiilor, formarea resurselor umane, realizarea unor programe pilot de educație parentală şi de pregătire a resurselor umane, inițierea campaniilor de informare, evaluarea activităţilor desfăşurate, realizarea unor analize de costuri detaliate pentru diferite tipuri de programe. Etapa a II-a de implementare cuprinde perioada anilor 2024 – 2025, fiind concentrată, în primul rând, pe continuarea acţiunilor trasate şi/sau demarate în cadrul primei etape, în special, în vederea asigurării sustenabilităţii politicilor şi durabilităţii rezultatelor şi parentale. În această etapă se continuă organizarea de programe extinse pe diferite categorii de părinți / persoane în grija cărora se află copiii și campaniile de informare. Totodată, în această perioadă se consolidează structura de implementare, modalitățile practice de monitorizare și evaluare. Etapa a III-a de implementare cuprinde anii 2025-2030, în cadrul căreia se vor extinde la nivel național activităţile educaţie parentală şi de dezvoltare a abilităților parentale la tineri (ca viitori adulți) se continuă campaniile de informare
Prin prezentul proiect de lege se aprobă OUG nr. 59/2022 care are în vedere: modificarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării posibilității de depunere a solicitărilor de eliberare a avizelor de angajare/detașare la oricare dintre formațiunile teritoriale pentru imigrări ale Inspectoratului General pentru Imigrări; modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul extinderii, de la 60 la 180 de zile, a termenului în care străinul poate solicita eliberarea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă, de la data obţinerii de către angajator, a avizului de angajare Actualizare 02.04.2022 - în varianta trimisă la Consiliul Economic și Social se propune extinderea ternenului de soluţionare, de către Centrul Naţional de Vize, a cererilor pentru eliberarea vizelor pentru angajare în muncă, de la 10 zile prevăzute în prezent, la 20 de zile.
Prezenta propunere legislativă aduce modificări și completări Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legi nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, ce vizează să coreleze legislaţia secundară din acest sector cu cea secundară, să definească în mod clar anumiţi termeni şi anumite norme ce suscită la interpretări eronate, dar şi să ajusteze prevederile legale la situaţia actuală, în concordanţă cu previziunile pe termen mediu şi lung, printre care se numără: mărirea pragurilor privind valoarea achiziţiilor directe, prevăzute în art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, de la 135.060 lei la 500.000 de lei, respectiv de la 450.200 lei la 5.000.000 de lei sintagma „contract iniţiaI'' prevăzută la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, este înlocuită cu sintagma ,,achiziţie iniţială" susţinerea terţului în procedura simplificată este limitată la cel mult 50% din cuantumul stabilit reducerea termenelor de evaluare a ofertelor, astfel încât procedurile să fie finalizate într-un termen rezonabil, rară întârzieri nejustificate şi fără a exista riscul unor blocaje. clarificarea posibilităţilor de aplicare a prevederilor ce permit schimbarea contractantului, dacă au fost prevăzute clauze de revizuire reprezintă contravenţie şi se sancţionează nerealizarea plăţii directe către subcontractanţi/furnizori/subcontractanţii subcontractanţilor, când aceştia şi-au exprimat opţiunea de a fi plătiţi direct de către autoritate
Propunerea legislativă prevede modificarea și completarea reglementărilor în vigoare cu privire la concediile medicale și indemnizațiile aferente acordate angajaților, prin eliminarea obligaţiei angajatorului de a suporta primele 5 zile de concediu medical din fonduri proprii, urmând a fi suportate din FNUASS, astfel: un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului (CAM, impozitul pe salarii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurări sociale) şi sumele aferente concediilor medicale angajatorul poate opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizaţiilor de concediu medical plătite salariaţilor săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea/restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă purtătoare de dobânzi şi penalităţi în cazul unor întârzieri la decont sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul doreşte să le compenseze se vor înscrie în Declaratia 112, urmând să fie modificate în consecintă normele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a declaraţiei se propune ca sumele solicitate la decont de către angajatori să fie purtătoare de dobânzi şi penalităţi reducerea, la 60 zile, termenului de depunere a documentelor justificative pentru decontul indemnizaţiilor de concediu medical suportate de către angajator eliminarea obligaţiei de a achita, din fonduri proprii, indemnizaţia de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical se vor actualiza normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 respectiv cele pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” Prevederile de mai sus sunt preconizate a intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Prezenta propunere legislativă vizează obligarea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a altor instituţii publice de a menţine transparenţa decizională în faţa cetăţenilor, prin organizarea de dezbateri publice pentru acele acte normative care s-ar încadra în tipul celor supuse dezbaterilor publice, conform legii, indiferent dacă aceste dezbateri au fost sau nu solicitate de asociaţii legal constituite sau alte autorităţi publice.
Prezenta propunere legislativă vizează modificarea și completarea legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, prin stabilirea unor termene ferme în care acţiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi iniţiate, după cum urmează: Legea nr. 50/1991 Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate, iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima. Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală, este de 60 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate. Legea nr. 350/2001 Pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca hotărârile de aprobare se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării
Prezentul proiect de ordin aprobă Procedura de înscriere/radiere a mențiunilor în/din Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului și de soluționare a neconcordanțelor, prevăzută în anexă. Astfel, se au loc următoarele modificări în cadrul anexei Ordinului ministrului justiției nr. 7324/C/2020: Se modifică titlul anexei: ”Procedura de înscriere/radiere a mențiunilor în/din Registrul beneficiarilor reali ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului și de soluționare a neconcordanțelor” În vederea asigurării caracterului adecvat, corect și actualizat al informațiilor cuprinse în Registrul beneficiarilor reali, ONRC verifică, unde este cazul, concordanța între datele înscrise în registrul comerțului central computerizat, datele privind beneficiarii reali din Registrul beneficiarilor reali și declarațiile privind beneficiarii reali. În cazul existenței unor neconcordanțe între datele menționate, ONRC actualizează evidențele proprii, în cazul datelor completate anterior. Entitățile raportoare prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, după consultarea Registrului beneficiarilor reali și după utilizarea unei abordări bazate pe riscuri, utilizând documente, date sau informații de încredere și independente, informează ONRC cu privire la orice neconcordanță între informațiile disponibile în Registrul beneficiarilor reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.” În vederea soluționării neconcordanței, oficiul registrului comerțului procedează la verificarea datelor din declarațiile privind beneficiarii reali. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, mențiunile provizorii înregistrate în Registrul beneficiarilor reali referitoare la neconcordanțele privind beneficiarii reali, pentru care entitățile raportoare sau, după caz, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nu au comunicat oficiilor registrului comerțului informațiile solicitate și pentru care nu s-a depus o nouă declarație privind beneficiarii reali, se radiază din oficiu, cu păstrarea datelor înregistrate anterior înscrierii acestora.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 57/2022, ce are în vedere modificarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, prin introducerea următoarelor prevederi: Schimbarea subordonării Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Schimbarea menţiunilor din lege referitoare la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu cele referitoare la Ministerul Familiei,Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Introducerea funcţiei de subsecretar de stat, Introducerea noţiunilor de concediu de îngrijitor şi formule flexibile de lucru, Consolidarea funcţiei de reglementare prin posibilitatea emiterii de ordine şi instrucţiuni de către secretarul de stat al ANES, conform art. 57 alin.(6) din Codul administrativ
Prezenta propunere de politică publică prevede uniformizarea și eficientizarea mecanismului de finanțare în baza Legii nr. 350/2005, care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de acordare a finanțărilor nerambursabile, calității și cantității activităților non-profit de interes general și a serviciilor publice furnizate de ONG-uri, prin accesul deschis și în timp real la finanțările acordate din fonduri publice. Prezenta politică publică face referire inclusiv la utilizarea unui instrument digital unic, pentru accesul imediat la toate informațiile necesare acestui domeniu, care să faciliteze utilizarea mecanismului de finanțare prevăzut de Legea nr. 350/2005 la potențialul maxim de eficiență și de rezultate vizibile pentru beneficiari. Obiectivele specifice: Modificarea cadrului legislativ care să instituite un regulament cadru/ metodologie privind procedura de acordare a finanțărilor nerambursabile care să prevadă: norme privind reducerea procedurilor birocratice la nivelul instituțiilor care acordă finanțări din fonduri publice; obligativitatea raportării unitare a acestor finanțări (inclusiv etapele demarate de la momentul lansării apelului de proiecte, spre exemplu, precum și etapele de pe parcurs) într-un instrument digital unic (ex. Platforma Conect) Elaborarea unui instrument digital unic, operaționalizat la Centrul Guvernului, care să permită centralizarea și eficientizarea transparenței în domeniul finanțării acordate ONG-urilor din fonduri publice Obiectivele operaționale: Organizarea unor grupuri de lucru (consultări) cu reprezentanți ai tuturor ministerelor și consiliilor județene în vederea elaborării și asumării unui set de măsuri care să permită realizarea obiectivelor specifice pentru reducerea/eliminarea procedurilor și utilizarea unitară și obligatorie a platformei unice de transparentizare a finanțărilor, conform noilor prevederi legislative adoptate prin modificarea legii Organizarea unor grupuri de lucru (consultări) cu reprezentanți ai mediului asociativ în vederea identificării și colectării nevoilor informaționale ale ONG-urilor în domeniul finanțărilor publice, nevoi la care să răspundă setul de măsuri specifice propuse sau terțiar, pentru reducerea/eliminarea procedurilor, concomitent cu dezvoltarea și utilizarea unitară și obligatorie a platformei unice de transparentizare a finanțărilor
Strategia Națională de Sănătate 2022 - 2030 prevede o abordare centrată pe cetățean deoarece ia în considerare faptul că înainte ca cetățenii să devină pacienți trebuie să fie informați și împuterniciți în promovarea și protejarea propriei sănătăți, precum și în asigurarea unui mediu de viață de calitate. Astfel, SNS 2022 - 2030 pleacă de la ideea ca sistemul de sănătate, organizațiile de îngrijire a sănătății și profesioniștii din domeniul sănătății să treacă la un nivel mai înalt de performanță și să adopte o abordare mai umanistăși comprehensivă a îngrijirii sănătății, în care cetățeanul cu nevoi de îngrijire este privit și respectat ca o persoană completă, cu nevoi multidimensionale. Obiecive SNS 2022 - 2030, și o serie de măsuri aferente acestora: Creșterea capacității instituționale și a rolului societal al sistemului de sănătate publică Elaborarea și implementarea planului strategic pentru remedierea deficiențelor sistemului de sănătate publică Redefinirea structurilor din Ministerul Sănătății în conformitate cu rolul de coordonare și guvernanță a sistemului de sănătate publică Întărirea capacității programatice a principalelor intervenții de sănătate publică Selectarea pentru implementare a programelor naționale de sănătate publică cu valoarea societală cea mai ridicată Întărirea capacității de supraveghere, răspuns rapid, adecvat și coordonat la amenințările sănătății publice Flexibilizarea cadrului normativ în vederea posibilității de acțiune imediată pentru implementarea planului de acțiune multisectorial, în cazul concretizării amenințărilor de sănătate publică Dezvoltarea capacității de asigurare a sănătății publice la nivel comunitar în vederea diminuării inechităților Încheierea de parteneriate între direcțiile de sănătate publică, autoritățile administrației publice locale și organizațiile neguvernamentale Îmbunătățirea performanței sistemului național de securitate transfuzională Reducerea poverii bolilor prevenibile prin vaccinare Îmbunătățirea capacității de coordonare a structurilor Ministerului Sănătății pentru asigurarea unei rate optime de vaccinare Consolidarea/dezvoltarea capacității de management şi/sau implementare a programului național de vaccinare conform calendarului naţional în vigoare şi asigurarea resurselor necesare pentru un calendar naţional de vaccinare îmbunătăţit Procurarea predictibilă și în timp util a vaccinurilor, conform necesarului previzionat Controlul rezistenței la antibiotice și al infecțiilor asociate actului medical Elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de prevenire și limitare a riscurilor legate de IAAM , inclusiv a planurilor naționale aferente acesteia Implementarea politicii de prescriere adecvată a antibioticelor în unitățile sanitare cu paturi (antibiotic stewardship policy) Monitorizarea prescrierii de antibiotice în ambulator inclusiv prin corelarea cu codurile diagnostice pentru care a fost efectuată prescrierea/Implementarea de alerte de prescriere antibiotice Reducerea poverii asociate bolilor transmisibile prioritare Îmbunătăţirea capacităţii de management programatic şi de intervenţie pentru prevenirea şi controlul TB, şi mai ales a formelor TB MDR / XDR / PDR; Elaborarea, adoptarea și implementarea Strategiei Naționale și a Planului Naţional de Control al Tuberculozei Îmbunătățirea performanței serviciilor de prevenire, diagnostic, tratament și monitorizare a infecției cu HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) Îmbunătățirea performanței serviciilor de prevenire, diagnostic, tratament și monitorizare a hepatitelor virale Profesionalizarea educației pentru sănătate și a promovării sănătății Dezvoltarea sustenabilă și prioritizarea campaniilor de informare, educare și comunicare pentru principalele probleme de sănătate publică Proiectarea și implementarea consecventă de programe pentru informare, creșterea nivelului de educație sanitară în rândul populației Promovarea educației pentru sănătate pe tot parcursul vieții Consolidarea prevenției prin evaluarea riscurilor pentru sănătate, screening și diagnosticare precoce, prevenirea bolilor pe parcursul vieții și controlul progresiei acestora Creșterea capacității pentru oferirea și accesul la servicii de prevenție primară Participarea la elaborarea și implementarea Strategiei naționale de siguranță rutieră Monitorizarea principalelor riscuri pentru sănătate (nutriție deficitară, consum de alcool, tutun, substanțe psihoactive, dependența de tehnologie digitală, comportamente sexuale la risc, sporturi extreme, accidente, abuz fizic, emoțional)adaptate pentru fiecare grupă de vârstăși adresarea cât mai precoce a acestora prin intervenții specifice bazate pe dovezi Creșterea accesului la servicii de prevenție și screening pentru cancerele prevenibile asociate populației feminine / masculine și oferirea de oportunități egale grupurilor vulnerabile, dezavantajate Definirea și catagrafierea grupurilor vulnerabile din perspectiva furnizării serviciilor de sănătate
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms