Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027 (PDR Centru) reprezintă principalul document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către factorii de decizie din Regiunea Centru. PDR își propune să răspundă nevoii de a avea la dispoziție un document - cadru la nivel regional prin care se stabilește viziunea de dezvoltare, obiectivul global și obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor. PDR Centru 2021-2027 se raportează, în același timp, la obiectivele stabilite la nivel național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale. De asemenea, PDR Centru urmărește prioritățile definite prin Noua Politică de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: inovare, digitalizare, transformare economică, reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice, creșterea gradului de conectare prin dezvoltarea rețelelor de transport și de internet, incluziune socială prin creșterea accesului la educație, ocupare și la servicii de sănătate de calitate și, nu în ultimul rând apropierea de nevoile concrete ale comunităților. Activități specifice domeniilor (aplicabile unui singur domeniu strategic): DS1. Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă Elaborarea unui Studiu regional privind direcțiile de dezvoltare în vederea creșterii conectivității regionale Inventarul tuturor structurilor de dezvoltare teritorială funcționale în regiunea centru (ITI, GAL, asociații de dezvoltare intercomunitara etc) DS.2. Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare, inovare și specializare inteligentă Organizarea unei întâlniri de lucru la nivel regional având ca temă accelerarea tranziției spre industry 4.0 Organizarea unei întâlniri de lucru la nivel regional având ca temă accelerarea tranziției spre o societate digitală DS3 ,,Resurse umane, incluziune socială, ocupare și sănătate” Întâlniri cu structuri parteneriale regionale (Consorțiul Regional Centru pentru TVET) în vederea corelării și coordonării acțiunilor din PDR Centru și PRAI Centru 2021-2027 Elaborarea unui Studiu regional privind gradul de pregătire a resurselor umane pentru specializare inteligenta DS4 ”Mediu, eficiență energetică și schimbări climatice” Inventar/bază de date cu spațiile urbane2 care necesită proiecte de regenerare urbană (ex. spații urbane degradate, zone spații verzi, zone urbane neutilizate, etc.) Analiza necesarului de reabilitare energetică a clădirilor publice și rezidențiale DS5 Turism și patrimoniu cultural Inventar/bază de date cu a obiectivele aflate în patrimoniul UNESCO și a celor aflate în Lista Monumentelor Istorice- categoria A și necesarul de investiții în conservare/reabilitare/punere în valoare Plan de acțiune pentru dezvoltarea și valorificarea resurselor balneare din Regiunea Centru Inventarierea infrastructurii pentru drumeții, a infrastructurii verzi și pentru cicloturism existente DS6 Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură Studiu privind provocările dezvoltării sustenabile a zonei montane din Regiunea Centru – in contextul dezvoltării Strategiei Carpaților Organizarea unei întâlniri la nivel regional sau național având ca temă problematica dezvoltării sustenabile în zona montană
Prezentul proiect de hotărâre stabilește cadrul legal și instituțional necesar aplicării Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011. Principalele schimbări vizează: Înființarea Biroului Unic de Legătură, cu rol de reprezentare a poziției coordonate a autorităților naționale de supraveghere a pieței și a autorității naționale vamale, de comunicare a Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței și de sprijinire a cooperării dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE. Asigurarea cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comecializate online și offline care cad sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar. Conferirea unor competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Obligativitatea utilizării sistemului de informații și comunicare prevăzut la art. 34 din Regulament dezvoltat de Comisia Europeană (denumit ICSMS) de către toate autoritățile cu rol în supravegherea pieței. Facilitarea cooperării și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE. Elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o data la doi ani. Posibilitatea evaluărilor la nivel de omologi pentru autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, care doresc să participle la aceste activități pentru îmbunătățirea activităților de supraveghere a pieței la nivelul UE. Posibilitatea autorităților de supraveghere a pieței de a efectua testări ale produselor în laboratoarele de testare desemnate la nivel UE. Sprijinirea activităților comune ale autorităților de supraveghere a pieței, autorităților relevante și ale organizațiilor care reprezință utilizatorii finali pentru promovarea conformității produselor comercializate.
Strategia Națională privind Economia Circulară oferă o imagine de ansamblu a 14 sectoare economice din România din punct de vedere al potențialului lor de circularitate. Obiectivul principal al Strategiei Naționale privind Economia Circulară din România este de a oferi cadrul care să ghideze țara în eforturile sale de tranziție către EC prin implementarea Planului de Acțiune, care va prezenta mai detaliat și mai profund obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete de urmat. Pe baza analizei preliminare, se poate concluziona că îmbunătățirea EC are cel mai mare potențial în agricultură și silvicultură, sectorul auto, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice. Pentru a atinge obiectivele majore, următoarele direcții ar trebui urmărite prin elaborarea de politici menite să avanseze EC în România: reducerea consumului de materii prime virgine prin activități mai durabile de extracție, reciclare și recuperare; reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor; reducerea impactului negativ asupra ecosistemului rezultat din activitățile de producție; reducerea impactului negativ asupra ecosistemului cauzat de activitățile de gestionare și eliminare a deșeurilor și a apei reziduale; îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicarea și colaborarea între autoritățile locale, regionale și naționale. Analiza sectoarelor economice Agricultură și silvicultură Circularitatea acestui sector este reprezentată de posibilitatea de a utiliza compostul și biofertilizatorii pentru a înlocui pesticidele, precum și de a folosi biodeșeurile generate pentru a produce biocombustibili, energie electrică și termică. Vor fi necesare cercetare, inovare și atragerea de fonduri pentru a ajuta fermierii să adopte sisteme de producție bazate pe gestionarea integrată a solului și a apei și pe utilizarea îngrășămintelor organice cu o capacitate sporită de retenție a apei. Pentru a identifica și a aborda problema tăierii ilegale a copacilor, trebuie să se introducă o reglementare mai strictă, însoțită de introducerea unei documentații stricte de trasabilitate pentru lemnul utilizat în acest sector În faza de sfârșit de viață, există posibilitatea de a produce energie, conform Strategiei naționale privind eficiența energetică 2020-2030, care promovează producția de energie din surse regenerabile, cum ar fi agricultura, încurajează proiectele din sector care utilizează deșeurile pentru a produce energie (biomasă, biolichide, biogaz, gaze de fermentație din deșeuri și nămoluri) Bunuri de consum - Produse alimentare, băuturi și produse din tutun În etapa de producție și distribuție, este important să se reducă utilizarea ambalajelor și să se treacă la utilizarea de materiale secundare. Acest lucru poate fi sprijinit prin introducerea unor cerințe obligatorii de proiectare ecologică pentru ambalajele din industrie, împreună cu etichetarea ecologică a produselor care conțin materiale reciclate. În faza de consum, prevenirea risipei alimentare trebuie să fie îmbunătățită prin încurajarea donațiilor de alimente prin intermediul instrumentelor economice. Politicile care vizează reutilizarea surplusurilor au ca scop fie crearea de stimulente, fie eliminarea barierelor din calea donațiilor. Printre stimulentele tipice se numără scutirile de TVA pentru produsele donate, creditele și deducerile fiscale și remodelarea taxelor pentru deșeuri pentru a face donarea mai avantajoasă din punct de vedere economic decât eliminarea. Programele de conștientizare și educare privind gestionarea deșeurilor pot fi pregătite la nivel național prin parteneriate cu sectorul privat care să prezinte cele mai bune practici în ceea ce privește deșeurile alimentare, de ambalaje și de tutun. Bunuri de consum - Materiale plastice, hârtie, sticlă (inclusiv ambalaje) În faza de proiectare, accentul se pune pe stabilirea cerințelor de proiectare ecologică pentru produse și materiale, inclusiv durabilitatea, mentenanța, reciclabilitatea. Acest lucru poate fi îmbunătățit prin introducerea unor cerințe obligatorii privind conținutul minim, cum ar fi utilizarea de materiale bio sau secundare în cazul produselor din plastic. În faza de producție, scopul este de a încorpora materiale reciclate sau materiale bio provenite din surse durabile în fabricarea de noi produse, asigurând în același timp calitatea acestora. În faza de sfârșit de viață, colectarea selectivă redusă de către gospodării trebuie să fie îmbunătățită printr-o infrastructură de colectare adecvată pentru cetățeni, cum ar fi colectarea din ușă în ușă a deșeurilor separate și furnizarea informațiilor necesare înainte de introducerea sistemului. Sectoare transversale - Energie hidroelectrică Energia hidroelectrică este o modalitate valoroasă de a produce energie regenerabilă și nu ar trebui abandonată, deși are costuri pentru natură și biodiversitate. Producția de energie electrică cu ajutorul apei din corpurile de apă naturale poate fi făcută "circulară" prin utilizarea metodei "hidroenergie cu acumulare prin pompare" (PSH).
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) are ca obiectiv general îmbunătățirea capacității de adaptare și creștere a rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la efectele schimbărilor climatice, pe diferite areale și intervale de timp. SNASC asigură continuitatea și coerența cu componenta de adaptare din cadrul “Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2030”. În același timp, SNASC vizează dezvoltarea sectorială în concordanță cu principiile Noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă, rapidă, sistemică și conectată la scara globală de acțiune. SNASC acoperă următoarele domenii: (1) Resurse de apă - Reducerea riscului de deficit de apă, Reducerea riscului de inundații, Creşterea gradului de siguranţă a barajelor şi digurilor (2) Păduri - Management sustenabil al resurselor forestiere existente şi a sectorului forestier pentru adaptarea la schimbări climatice și creșterea reziliențe, Extinderea suprafeţelor împădurite, Stimularea bioeconomiei forestiere în limitele durabilității și sprijinirea funcțiilor socioeconomice ale pădurilor şi a produselor forestiere cu durată lungă de viață, Adaptarea practicilor de regenerare / refacere a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice, Minimizarea riscului schimbărilor climatice cu privire la pădure și prin intermediul pădurilor (3) Biodiversitate și servicii ecosistemice - Îmbunătățirea și diseminarea cunoașterii în domeniul biodiversității și al schimbărilor climatice și promovarea rolului și contribuției biodiversității în adaptarea la schimbările climatice; Sprijinirea conservării, refacerii și consolidării continuității și conectivității habitatelor și rețelelor ecologice, mizând pe infrastructura verde-albastră și pe infrastructurile agroecologice; Sprijinirea / promovarea utilizării celor mai bune practici agricole, piscicultură, acvacultură și management forestier; Sprijinirea dezvoltării unei rețele coerente, conectate și reprezentative de arii protejate care implementează managementul adaptiv; Identificarea și dezvoltarea instrumentelor contractuale, funciare, de reglementare și financiare pentru a face activitățile umane compatibile cu biodiversitatea în contextul adaptării la efectele schimbărilor climatice; Integrarea problemelor legate de reziliența ecosistemelor (corelat cu disponibilitatea apei), în toate politicile publice relevante și schemele sectoriale ale activităților economice; (4) Populație, sănătate publică și calitatea aerului - Înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate în cadrul platformei Ro-ADAPT pentru inventarierea, monitorizarea și cuantificarea riscurilor climatice asupra sănătății publice, selectarea soluțiilor de adaptare și evaluarea impactului punerii lor în practică; Realizarea unui cadru armonizat cu cel european și internațional, care să asigure reziliența la riscurile climatice transfrontaliere ce pot afecta populația, sistemul de sănătate și calitatea aerului; Protejarea sănătății cetățenilor față de impacturile calamităților, prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență și conectarea acestuia cu Observatorul pentru Climă și Sănătate din cadrul RO-Adapt și cu alte platforme relevante (5) Educație și conștientizare - Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populației cu privire la impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; . Îmbunătăţirea gradului de educare a cetățenilor privind adaptarea la schimbările climatice; Implicarea activă a cetățenilor în procesul de adaptare la schimbările climatice, inclusiv în luarea deciziilor relevante; Promovarea cercetării și inovării științifice legate de adaptarea la schimbările climatice (6) Patrimoniu cultural - Monitorizarea climatică de detaliu, sistematică și relevantă a patrimoniului cultural; Protejarea patrimoniului cultural față de impactul conjugat al schimbărilor climatice, riscurilor asociate și poluării la nivel local; Elaborarea unui plan național de management integrat al patrimoniului cultural în relație cu impactul schimbărilor climatice; (7) Sisteme urbane - Oraşe reziliente climatic; Îmbunătățirea codurilor şi normelor existente în domeniul construcţiilor pentru a crește reziliența la efectele evenimentelor climatice extreme; Adaptarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor și a planurilor de apărare în cazul situațiilor de urgență specifice la schimbările climatice; Dezvoltarea/implementarea de programe de educare, cercetare, informare şi conştientizare a populației; (8) Agricultură și dezvoltare rurală - Dezvoltarea unei strategii de adaptare în agricultură; Realizarea unui management eficient al terenurilor agricole; Perfecționarea nivelului de cunoaştere a domeniului agricol şi a legăturii cu schimbările climatice; Creșterea gradului de conștientizare cu privire la managementul riscului și al accesului la instrumente de gestionare a riscului (9) Energie - Creșterea rezilienței sectorului energetic; Creșterea rezilienței sectorului de încălzire și răcire; Dezvoltarea de programe de educare, informare şi conştientizare în vederea creșterii rezilienței în domeniul energiei; Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice şi implementarea măsurilor pentru a face faţă impacturilor evenimentelor extreme; (10) Transporturi - Consolidarea infrastructurii terestre (rutieră, urbană, feroviară); Consolidarea infrastructurii de transport aerian; Consolidarea infrastructurii de transport naval; Evaluarea vulnerabilității sectorului transporturi; Integrarea considerentelor privind schimbările climatice în procesele de planificare și luare a deciziilor; (11) Turism și activități recreative - Protecţia şi extinderea zonelor recreative naturale în oraşe şi în împrejurimile acestora; Dezvoltarea destinaţiilor turistice mai puţin dependente de schimbările climatice; Planificarea pe termen lung în cazul staţiunilor montane ecologice sezoniere; Adaptarea şi protejarea infrastructurii turismului de litoral la schimbările climatice; Politici, planificare şi educare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Adaptarea furnizorilor de servicii turistice la schimbările climatice; Schimbări în management sau comportament din partea personalului angajat în turism și din partea turiștilor (12) Industrie - Conștientizarea riscurilor climatice pentru industrie și servicii și formularea strategiilor de adaptare la nivel de sector și a planurilor de afaceri, adaptare la nivel de afacere/ companie; Reducerea consumului specific de energie al consumatorilor industriali și creșterea rezilienței energetice; Politici și planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice; Reducerea riscurilor în lanțul de aprovizionare și distribuție în sprijinul economiei circulare; Susținerea utilizării sporite a asigurărilor pentru pierderi industriale cauzate de evenimente extreme și schimbări climatice (13) Asigurări - Creşterea utilizării şi a accesului la produsele de asigurare împotriva evenimentelor extreme de către diferite grupuri vulnerabile (persoane fizice sărace, fermieri, IMM-uri; Creșterea capacității instituționale a sectorului de asigurări în vederea dezvoltării de produse de asigurare destinate adaptării la schimbările climatice specifice tuturor sectoarelor de activitate;
Prezentul Proiect de Ordin are ca scop actualizarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea comisiilor, procedura de selecţie a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale în vederea acordării de finanţări nerambursabile din Fondul Cultural Naţional, precum şi de soluţionare a contestaţiilor, aprobate prin Ordinul nr. 2231/2011, pentru corelarea cu modificările aduse de O.U.G. nr. 83/2022. Astfel, prezentul act normativ reglementează acordarea finanţărilor nerambursabile pentru proiecte culturale de către Administraţia Fondului Cultural Naţional exclusiv pe bază de selecţie publică de cereri de finanţare, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 1^1 și art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a proiectelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001. De asemenea, actul normativ prevede că sursele complementare de finanţare ale proiectului cultural pot proveni inclusiv din: contracte încheiate cu persoane juridice de drept public ori privat, cu sau fără scop lucrativ; realizarea de activităţi generatoare de venituri pentru acoperirea unei fracţiuni din costurile reale ale proiectului cultural, precum: vânzarea biletelor de intrare, perceperea unei taxe de participare, vânzarea cărţilor, publicaţiilor şi/sau a altor produse culturale; venituri din activităţi cu caracter economic sau excedentul rezultat din activitatea curentă a beneficiarului, după caz; venituri din activităţi de voluntariat.
Prezentul proiect de ordin propune emiterea autorizațiilor de funcționare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, în baza declarației pe proprie răspundere privind furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu. În acest sens au fost identificate următoarele modificări necesare: Introducerea modelului de declarație pe proprie răspundere privind furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu și a modelului de autorizație în baza declarației pe proprie răspundere, Introducerea condițiilor minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească spațiul prin care se asigură dispeceratul de ingrijiri medicale la domiciliu, precum și introducerea prevederilor privind controlul acestor furnizori de către personalul cu atribuții specifice din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București. Emiterea autorizației în baza declarației pe proprie răspundere, cu avizarea acesteia o dată la 3 ani.
Prezentul proiect de ordin se aprobă Normele de funcţionare și autorizare a serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu, prevăzute în Anexa nr. 1 și modelul autorizației de funcționare pentru serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu, prevăzut în Anexa nr. 2. De asemenea, sunt aduse următoarele modificări: Introducerea modelului de declarație pe proprie răspundere privind furnizarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu, precum și a modelului de autorizație sanitară de funcționare, Introducerea condițiilor minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească spațiul prin care se asigură dispeceratul de ingrijiri medicale la domiciliu, precum și introducerea prevederilor privind controlul acestor furnizori de către personalul cu atribuții specifice din cadrul Ministerului Sănătății și al direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.
Prezentul proiect de act normativ propune modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016, astfel încât perioada de derulare și bugetul aferent programului de interes național „Înființarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză și locuințe protejate în vederea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituții de tip vechi și pentru prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” se vor modifica astfel: Perioadă de derulare: Programul se derulează pe o perioadă de 6 ani, respectiv 2018 - 2023. Bugetul aferent acestui program de interes național este de 74.507 mii lei, din care: 0 mii lei în anul 2018; 1.505 mii lei în anul 2019; 936 mii lei în anul 2020; 7.535 mii lei în anul 2021; 32.451 mii lei în anul 2022; 32.080 mii lei în anul 2023. De asemenea se propune modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 astfel încât perioada de derulare și bugetul aferent programului de interes național „Înființarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziției tinerilor cu dizabilități de la sistemul de protecție specială a copilului către sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități” să se modifice astfel: Programul se derulează pe o perioadă de 5 ani, respectiv 2018 - 2023. Bugetul aferent acestui program de interes național este de 34.778 mii lei, din care: 0 mii lei în anul 2018; 0 mii lei în anul 2019; 256 mii lei în anul 2020; 675 mii lei în anul 2021; 15.950 mii lei în anul 2022; 17.897 mii lei în anul 2023.
Prezentul proiect de ordin stabilește regulile minime de transparență în privința cadrului de colaborare recomandat dintre decidenții de la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale și persoanele interesate din societatea civilă, în vederea promovării inițiativelor de politică publică, realizată prin publicarea întâlnirilor dintre decidenți și grupurile specializate în platforma Registrul Unic al Transparenței Intereselor, (RUTI). Decidenții din cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale pot solicita înregistrarea în RUTI printr-o cerere expres formulată adresată Secretariatului General al Guvernului, în format electronic la adresa de e-mail ruti@gov.ro sau în format letric, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. Grupurile specializate se înregistrează în RUTI, cu acordul Secretariatului General al Guvernului, prin crearea unui cont și completarea tuturor informațiilor solicitate în formularul online de înscriere. Înregistrarea în RUTI a unui grup specializat se realizează cu cel puțin 24 de ore anterior desfășurării unei întâlniri cu decidenții. Prin înregistrarea în RUTI, grupurile specializate își asumă adoptarea unei conduite transparente, etice și responsabile prin acceptarea prevederilor Codului de Conduită prevăzut în anexa nr. 2. Utilizarea RUTI de către grupurile specializate se realizează conform Ghidului privind înregistrarea grupurilor specializate în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), prevăzut în anexa nr. 3 a prezentului ordin
Prin prezentul proiect de hotărâre se instituie premiul național „Ambasador Mihnea Constantinescu“ pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Premiul naţional „Ambasador Mihnea Constantinescu“ se acordă de către ministrul afacerilor externe, anual, în data de 13 decembrie și reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EUR, care se pot acorda unui beneficiar o singură dată. Criteriile de acordare a premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu“ şi regulamentul pentru acordarea acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023 prevede, conform Acțiunii Principale 3.3.1., instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu”. Acțiunea are scopul de a premia contribuția unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile, din România sau din străinătate, pentru activitatea lor în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2022 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms