Prezentul proiect de lege aduce o serie de modificări și completări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, astfel: pentru titularii unui permis de conducere categoria B care doresc obţinerea categoriilor C şi CE de la 18 ani prin reducerea vârstei minime de la 21 de ani, respectiv de la 21 de ani prin reducerea vârstei minime de la 24 de ani, în cazul categoriilor D şi DE, se creează posibilitatea de a obţine un permis de conducere care le acordă dreptul de a conduce pe drumurile publice numai în prezenţa instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorităţii competente, în timpul desfăşurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obţinerea certificatului de calificare profesională iniţială, reglementat potrivit Normelor privind pregătirea şi atestarea profesională a anumitor categorii de conducători auto (Anexa 2), aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.1214/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi, ulterior, după obţinerea certificatului, aceştia vor avea drept de conducere în condiţiile menţionate mai sus, prin derogare de la vârsta minimă prevăzută în prezent; actualizarea normelor legale referitoare la înregistrarea la nivelul MApN, MAI, SRI şi SPP a vehiculelor din dotarea acestor instituţii, prin oferirea posibilității ca omologarea să fie opţională în cazul vehiculelor care se înregistrează la aceste instituţii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.2 alin.(2) lit. d) şi alin.(3) lit. b) din Regulamentul (UE) 2018/858; actualizarea prevederilor privind autorizarea pentru probe, prin introducerea unor noi categorii de beneficiari, extinderea valabilitătii teritoriale pentru anumite situatii de emitere a autorizatiei pentru probe, precum și a prevederilor privind sancţionarea încălcării acestora.
Prezentul proiect de lege aduce următoarele modificări, printre care se numără: Legea nr. 237/2015 Transpunerea art. 2 pct. 2 - 6 din Directiva (UE) 2019/2177 La pct. 2, în cazul aprobării utilizării unui model intern sau a modificării acestuia, posibilitatea ca supraveghetorii să solicite asistența tehnică a EIOPA și comunicarea către EIOPA a informațiilor solicitate de către aceasta. La pct. 3, introducerea unei noi secțiuni referitoare la colaborarea dintre supraveghetori și constituirea de către EIOPA a unei platforme în acest scop, în cazul activității desfășurate în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii. La pct. 4 și 5, colaborarea dintre supraveghetori în cazul aprobării utilizării unui model intern de grup de către entitățile componente și solicitarea asistenței tehnice a EIOPA. Transpunerea art. 304 din Directiva 2009/138/CE Clarificarea transpunerii art. 162 - 172 din Directiva 2009/138/CE Adoptarea de măsuri conform art. 14 din Regulamentul (UE) 2019/2088 și art. 21 și 22 din Regulamentul (UE) 2020/852 Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 Modificarea Legii nr. 236/2018 vizează introducerea unor prevederi similare Legii nr. 237/2015 pentru a institui competența A.S.F de a solicita și societăților, în calitatea acestora de distribuitori, toate documentele necesare derulării procesului de supraveghere și de a emite recomandări pentru aceștia, în contextul distribuției de asigurări.
Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte, ca obiectiv principal, mai buna gestionare a domeniului arhivistic, conturarea clară a patrimoniului arhivistic protejat de stat, delimitarea responsabilităților între sectorul public şi cel privat, consolidarea statutului Arhivelor Naţionale ale României ca autoritate unică în domeniu şi a arhivelor în general, ca element esenţial de identitate şi instrument al bunei guvernări. Faţă de legislaţia în vigoare, proiectul de lege cuprinde o serie de elemente de noutate, cele mai semnificative intervenţii referindu-se la: înlocuirea conceptului de Fond Arhivistic Naţional cu cel de Patrimoniu Arhivistic Naţional (PAN), ca parte integrantă a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. În acest fel, prevederile referitoare la administrarea şi protejarea PAN se vor regăsi în conexiunea firească, din punct de vedere juridic, cu legislaţia deja în vigoare privind administrarea şi protejarea Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. PAN se va afla sub protecţia specială a ANR şi se va constitui în urma clasării ca atare a documentelor, devenind mai clar măsurabil şi controlabil; împărţirea responsabilităţilor care privesc colectarea, administrarea şi păstrarea documentelor circumscrise PAN, între statul român, prin ANR, şi creatorii şi deţinătorii din sectorul public şi privat. Documentele din arhivele private, care nu vor fi incluse în PAN, vor rămâne în responsabilitatea exclusivă a creatorilor şi deţinătorilor acestora. Îndrumarea şi controlul statului, prin ANR, nu se va mai exercita în mod nediferenţiat asupra tuturor organizaţiilor, ci se va orienta preponderent asupra creatorilor şi deţinătorilor de arhivă din sectorul public, de unde provine cea mai importantă parte a PAN. Acest fapt se va realiza prin intermediul reglementărilor care stabilesc criterii de identificare şi delimitare a arhivelor publice de cele private, precum şi al celor care stabilesc seturi de obligaţii distincte (privind crearea, prelucrarea, conservarea şi valorificarea arhivelor proprii) pentru creatorii de documente din sectorul public şi din sectorul privat care creează arhive ce prezintă interes public, faţă de restul creatorilor de documente, în general. Aceasta va determina, atât imediat, cât şi pe termen lung, o reducere a cheltuielilor publice cu administrarea arhivelor, atât la ANR, cât ş1 la instituţiile administraţiei publice centrale şi locale; reglementarea cu acurateţe a circulaţiei documentelor care fac parte din PAN, a condiţiilor exercitării dreptului de preempţiune al statului român, prin ANR, în situaţiile care vizează înstrăinarea acestor documente, a celor referitoare la exportul temporar, donarea sau predarea în custodia ANR, precum şi a demersurilor care trebuie întreprinse în cazul pierderii, furtului sau distrugerii documentelor care aparţin PAN; armonizarea reglementărilor cu o serie de acte normative emise din anul 1996 şi până în prezent, care definesc condiţiile de acces la diverse categorii de documente. Pentru acest motiv, în proiectul de lege s-a renunţat la anexa 6 din Legea nr.16/1996 - „Lista termenelor după care pot fi date în cercetare documentele", stabilindu-se că accesul la documentele din arhivele publice şi arhivele private de interes public se va face la împlinirea a 25 de ani de la crearea lor, dacă legea nu stabileşte altfel; stabilirea, cu mai multă precizie şi detaliere, a condiţiilor de funcţionare a operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice; stabilirea taxelor percepute de Arhivele Naţionale pentru serviciile prestate persoanelor juridice şi fizice, a modalităţii prin care se stabileşte cuantumul acestora (prin hotărâre a Guvernului), respectiv faptul că aceste taxe se fac venit la bugetul de stat. Propunerea corectează cadrul normativ actual unde este prevăzut, în mod generic, faptul că ANR prestează servicii contra cost, fără alte precizări. În context, în legislaţia subsecventă, la stabilirea cuantumului taxelor se vor avea în vedere costurile serviciului prestat care sunt reflectate, spre exemplu, în costuri ale materialelor utilizate, ale salariului personalului implicat, ale contribuţiilor la buget şi ale cheltuielilor de regie; reglementarea managementului documentelor şi arhivelor electronice, precum şi a preluării documentelor electronice cu valoare arhivistică la ANR. Ca instituţie cu triplu rol în domeniul informaţiei publice (de reglementare, de control, de colectare şi valorificare a informaţiei arhivate), ANR este chemată să joace un rol important în politicile şi proiectele naţionale vizând societatea informaţională; corelarea adecvată a obligaţiilor creatorilor şi deţinătorilor de documente cu regulile sancţionatorii prevăzute pentru nerespectarea acestor obligaţii, inclusiv prin raportare la modificările intervenite recent în legislaţia penală a României; stabilirea procedurii prin care documentele care au fost supuse regimului de protecţie a informaţiilor clasificate pot fi, după declasificare, clasate în PAN. Pornind de la premisa că o parte a informaţiilor protejate de regulile secretului de stat şi de serviciu se califică pentru a fi clasate în PAN, pentru ca memoria naţională, istoria de mâine, să nu fie prejudiciată, se impune cu necesitate ca documentele clasificate, după ce îşi pierd acest caracter, să intre în regimul de evaluare şi clasare rezervat tuturor documentelor create în sectorul public; consolidarea statutului ANR şi structurarea sa regională în vederea unei funcţionări eficace şi administrării eficiente a patrimoniului deţinut. Nivelul de organizare al aparatului central, al structurilor regionale şi judeţene, precum şi categoria de personal şi nivelul postului conducătorului Arhivelor Naţionale se stabilească prin hotărâre a Guvernului. Functiile si atributiile ANR sunt definite si dimensionate în raport cu necesităţile actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti, cu capacităţile reale şi cu noile responsabilităţi ale instituţiei; înfiinţarea Consiliului Naţional al Arhivelor, orgamsm interguvernamental, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale în materie de arhive. Această prevedere va permite o coordonare interinstituţională a politicilor arhivistice, având un impact pozitiv în realizarea actului administrativ si în exercitarea atributiilor ANR.
Conform proiectului de lege, inițiată de grupul parlamentar PSD, testarea psihologică a aptitudinilor și controlul psihologic periodic se vor realiza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Sănătății în colaborare cu Colegiul Psihologilor, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.
Prezentul proiect de lege reglementează cadrul general privind participarea salariaților la profitui net al angajatorului. Astfel, din profitul net realizat pentru un anumit exercițiu financiar anual, conform situațiilor financiare anuale aprobate, angajatorul are obligația de a distribui salariaților, cu titiul de participare la profit, suplimentar salariului și celorlaltor drepturi bănești prevazute de lege și de contractele individuală și colective de muncă aplicabile o parte din acel profit net realizat. De participarea la profit beneficiază numai salariații care au vechime de minimum 12 luni în relația de muncă cu acel angajator, neîntreruptă sau întreruptă numai de suspendarea temporară a contractului individual de muncă din motive de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru îngrijirea copilului sau alte motive neimputabile salariatului.
Prezentul proiect de lege reglementează digitalizarea administrației publice, astfel: obligaţia instituţiilor publice de a efectua electronic toate comunicările necesare prestării de servicii publice, toate comunicările aferente transparenţei decizionale şi cele ale accesului la informaţiile de interes public, precum şi comunicările interne care ţin de funcţionarea instituţiei, respectiv comunicările inter-instituţionale dintre două sau mai multe instituţii care cad sub incidenţa prezentei legi; principiile şi modalitatea de organizare şi implementare a comunicării electronice reglementată conform prezentei legi; Autoritatea pentru Digitalizarea României este autoritatea cu atribuții de control și sancționare. Actualizare 23.06.2020 - amendamente la raportul suplimentar al Comisiei de la Senat: Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să deţină şi să implementeze un sistem integrat de management al documentelor electronice, în cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Sistemul integrat de management al documentelor electronice, trebuie să permită realizarea în deplină siguranţă şi securitate înregistrarea, circuitul şi expedierea documentelor în format electronic. Autoritatea sau instituţia publică este liberă să îşi aleagă soluţia şi furnizorul pentru realizarea sistemului Comunicările care ţin de furnizarea serviciilor publice si comunicarile interne si inter-institutionale se fac electronic, cu excepţia cazului în care există o dispoziţie legală contrară sau o solicitare de la o persoana fizica Autoritatea pentru Digitalizarea României va stabilit prin ordin al preşedintelui lista standardelor internaţionale şi comerciale aplicabile documentelor electronice Orice accesare a unei date, informaţii sau comunicare care se referă la o persoană fizică sau juridică va fi transmisă sub formă de informare persoanei fizice sau juridice respective În situaţia în care persoana fizica sau juridică iniţiază o comunicare în vederea solicitării furnizării unui serviciu public cu o autoritate sau instituţie publică prin alt mijloc electronic decât PCUe, autoritatea, respectiv instituţia este obligată să pună la dispoziţia solicitantului acelaşi serviciu şi prin PCUe În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea centrală competentă pentru implementarea strategiilor si a politicilor publice în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale va elabora norme metodologice de punere în aplicare a prezentei legi. În termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, toate autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să conceapă şi să transmită Autorităţii pentru Digitalizarea României un plan de implementare a comunicării electronice. În termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi toate autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să iniţieze procedurile de achiziţie a respectivelor sisteme
Prezenta propunere legislativă vizează introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecințe sunt acoperite prin prezentul proiect, posibilitatea încheierii contractului PAD în același contract cu alte asigurări facultative emise de alți asiguratori în sistem de coasigurare, modificari privind adaptarea cerințelor care trebuie îndeplinite de către PAID conform noului regim de supraveghere Solvabilitate II și modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcțiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistență Aceasta propunere este necesară întrucât societățile supravegheate conform noului regim trebuie să respecte pe lângă legea mai sus menționată, și regulamentele emise de Comisia Europeană și Ghidurile EIOPA transpuse prin reglementări emise de către A.S.F.
Prezentul proiect de lege abrogă următoarele două articole ale Legii nr. 190/2018: Art. 6 - prelucrarea datelor personale și speciale necesare pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui unteres public se efectuează, de către operator sau partea terță, cu instituirea anumitor garanții; Art. 9 - garanțiile avute în vedere în cazul asigurării proporționalității și a unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a datelor speciale și al prelucrării unor astfel de date de către partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Actualizare 10.03.2020 - prin amendamentele depuse la raportul Comisiei juridice (Camera Deputaților), se aduc noi reglementări: se abrogă art. 2, alin. (1), lit. (f) din Legea nr. 190/2018 - definiția pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public se abrogă art. 6 și 9 din Legea nr. 190/2018 - GDPR în cazul unei activități necesare îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public se elimină din categoria art. a căror încălcare aduce după sine contravenții - art. 6 și 9 din Legea 190/2018.
Prezenta propunere legislativă reglementează activitatea de expertizare in securitate şi sănătate ocupaţională, precum şi modalitatea de organizare şi funcţionare a profesiei de Expert în Securitate şi Sănătate Ocupaţională autorizat şi a prestării serviciilor acestora. înființarea Uniunii Naţionale a Corpului Experţilor in Securitate şi Sănătate Ocupaţională din Romania, persoană juridică autonomă care funcţionează ca organizaţie profesională fără scop patrimonial, din care fac parte experţii autorizaţi organizează, coordonează şi autorizează desfăşurarea activităţii de expert în securitate şi sănătate ocupaţionala autorizat în România reprezintă interesele profesiei de expert în securitate şi sănătate ocupaţională autorizat la nivel naţional şi internaţional Evaluarea riscurilor cu privire la SSM la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie întocmită şi revizuită, de un expert acreditat, cel puţin o data la trei ani şi în anumite situații Activitatea de expertizare în securitate şi sănătate ocupaţională poate fi desfăşurată numai de persoanele care au calitatea de expert în securitate şi sănătate ocupaţională autorizat , dobândită în condiţiile prezentei legi, care sunt înscrise în Tabloul Uniunii Formarea profesională a experţilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de Uniune în funcţie de complexitatea activităţii beneficiarilor şi a mărimii acestora, este necesară clasificarea serviciilor externe pe 2 nivele I si lI, care să fie conduse de unul sau respectiv minim 2 experţi autorizaţi Consiliul Director al Asociaţiei Corpul Experţilor în Securitate şi Sănătate Ocupaţională din România, asociaţie profesională neguvernamentală, independentă, înfiinţată în anul 2015 , organizează şi conduce prima adunare generală naţională, prima Conferinţă Naţională a Uniunii şi verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la acestea precum şi condiţiile de dobândire iniţială a calităţii de expert în securitate şi sănătate ocupaţională autorizat Membrii fondatori și cei acreditaţi CESSOR devin membrii acreditaţi ai Uniunii
Prezentul proiect de lege vizează modificarea politicii BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe. Astfel proiectul de act normativ propune ca din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă. În prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale, se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Se mai propune eliminarea termenului „internaţionale" din sintagma „rezerve internaţionale'' din cuprinsul Capitolului VII Operaţiuni cu aur şi active externe în Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale. De asemenea, se propune instituirea obligaţiei de informare de îndată a Parlamentului şi Guvernului, de către BNR, în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs. ACTUALIZARE 10.06.2020 - Forma adoptată de Senat în urma reexaminării: Articol unic.- Articolul 30 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004, se modifică după cum urmează: 1. La alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins: „a) aur deţinut în tezaur în ţară;" 2. Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionaie ale statului, precum şi în cazul în care.diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Na(ionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei."
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms