Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024 se constituie într-un instrument de răspuns și de combatere ofensivă, energic, organizat, coerent și intransigent al instituțiilor statului român cu privire la fenomenul GCO. Viziunea acestei strategii este de a consolida și garanta siguranța persoanelor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat în condiții de legalitate, prin prevenirea și contracararea eficientă a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise criminalității organizate grave. Obiective strategice: Creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia Dezvoltarea capacității instituționale la nivel național de a lupta împotriva criminalității organizate Consolidarea intervenției împotriva criminalității organizate Limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare Consolidarea cooperării naționale și internaționale privind criminalitatea organizată Transpunerea în practică a viziunii se bazează pe următorii piloni: creșterea rezilienței societății (cetățeni, comunitate, instituții publice, mediu de afaceri) în fața influențelor și a efectelor provocate de manifestarea fenomenelor de criminalitate organizată; cunoaștere și decizie integrate la nivel național: identificarea timpurie, evaluarea periodică și gestionarea amenințărilor și vulnerabilităților ce pot asigura condițiile dezvoltării formelor de criminalitate organizată; contracararea grupărilor de criminalitate organizată: prioritizarea eforturilor în funcție de gravitatea amenințărilor și vulnerabilitatea victimelor, realizarea cu celeritate a cercetării și aplicarea măsurilor de identificare și indisponibilizare a profitului infracțional, dar și abordarea de tip ”360 de grade – 365 de zile pe an” a fenomenului, respectiv confruntarea completă și permanentă a acestuia; dezvoltarea coerentă și pe măsura sarcinilor și misiunilor a capacității operaționale (materiale, tehnice, investigative și de resurse umane), inclusiv prin multiplicarea, rafinarea și „automatizarea” mecanismelor de cooperare interinstituțională și internațională. Principalele forme de criminalitate organizată din România: Traficul de droguri Traficul de persoane și minori Migrație ilegală Criminalitate economico-financiară (în construcții, agricol, comerțul cu bunuri de larg consum, cu produse agro-alimentare și cu produse accizate (alcool, petrol, tutun), transporturi și, implicit, piața forței de muncă (prin angajări la negru/gri) Spălarea banilor Criminalitate informatică Infracțiuni legate de regimul proprietății intelectuale Infracțiuni contra mediului Falsificarea de monedă și falsificarea documentelor de identitate Finanțarea terorismului Corupție
Proiectul de lege are ca scop transpunerea prevederilor Directivei 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, urmărindu-se valorificarea pe deplin a potențialului informațiilor din sectorul public atât pentru economie, cât și pentru societate, prin: a) asigurarea unui acces în timp real la date dinamice prin mijloace tehnice adecvate, b) creșterea ofertei de date publice valoroase destinate reutilizării, inclusiv a celor provenite de la întreprinderi publice, organizații care desfășoară activități de cercetare și organizații care finanțează activități de cercetare, c) abordarea aspectelor legate de apariția unor noi forme de acorduri de exclusivitate, d) utilizarea excepțiilor de la principiul perceperii unor taxe egale cu costurile marginale e) relația dintre prezenta directivă și anumite instrumente juridice conexe, inclusiv Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directivele 96/9/CE(6), 2003/4/CE(7) și 2007/2/CE(8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Obiectivul principal al prezentului act normativ este de facilitare a creării de produse și servicii informaționale pe baza documentelor din sectorul public pentru a asigura inclusiv utilizarea transfrontalieră efectivă a documentelor din sectorul public, pe de o parte de către întreprinderile private, în special întreprinderi mici și mijlocii, pentru produsele și serviciile informaționale cu valoare adăugată, și pe de altă parte de către cetățeni, pentru a facilita libera circulație a informațiilor și comunicarea.
Prezenta propunere legislativă completează și adaptează cadrul normativ deja existent la specificul procesului de elaborare a bugetelor unităților administrativ-teritoriale și bugetelor unor instituții publice și, în acest sens, completează Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și introduce normele de trimitere necesare în legislație privind finanțele publice și finanțele publice locale, pentru a asigura coerență cadrului legislativ. Ca măsuri de reglementare, adoptarea propunerii implică adoptarea de către Guvern prin hotărâre a unor norme de aplicare și de către Ministerul Finanțelor Publice a unor măsuri de implementare. Acestea vor lasă o marja de apreciere și consiliilor locale și județene respectiv instituțiilor publice vizate, pentru a respecta principiul subsidiarității și flexibilitatea necesară adaptării la specificul fiecărui buget, atât în ce privește spectrul de instrumente și metode de asigurare a participării publice, cât și domeniile și intervalele procentuale valorice unde la alocare se ține cont de opiniile publicului și votului cetățenesc.
Prin prezenta hotărâre, Senatul României constată că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1367 /2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituţiile şi organismele comunitare, a dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în domeniul mediului - COM(2020) 642 final respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Propunerea are scopul să îmbunătăţească protecţia mediului, prin îmbunătăţirea procedurii de control administrativ pe care o au la dispoziţie ONG-urile în ceea ce priveşte actele administrative şi omisiunile instituţiilor şi organismelor UE în cazul în care acestea contravin dreptului mediului.
Prin prezentul proiect de Ordonanță de Urgență se transpune articolul 3 din Directiva (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 ONPCSB coordonează răspunsul naţional la riscurile evaluate, în cooperare cu autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. (1), şi informează, în acest sens Comisia Europeană, Autoritatea Bancară Europeană şi statele membre. acesta transmite Comisiei Europene, Autorităţii Bancare Europene si statelor membre respectiva evaluare de risc Legea 129/2019 - la articolul 22, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: (4) Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul alin. (1) este considerată ca fiind necesară în vederea ducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) și Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE Autoritățile și organismele din România vor servi drept punct de contact pentru autorităţile similare din celelalte state membre şi, după caz, pentru Autoritatea Bancară Europeană Autoritățile și organismele române care supraveghează și controlează modul de aplicare a prevederilor Legii 129/2019 transmit, după caz, toate informațiile necesare și solicitate, și Autorității Bancare Europene. Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) instituită prin regulamentul menționat (ABE), va avea un rol nou în prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 191/2020, care prevede prelungirea termenelor privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina asociațiilor și fundațiilor, precum și a persoanelor juridice înregistrate în registrul comerțului Termenul până la care se depune declaraţia privind beneficiarul real, prevăzut la art. 34^4 alin. (4) din Ordonanţa Guvenului nr. 26/2020 cu privire la asociații și fundații, este de maximum 90 de zile de la încetarea stării de alertă, declarată, în condiţiile legii, în vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19 Acest termen se aplică şi obligaţiei de completare a documentelor potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6, 7, 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, astfel cum au fost stabilite prin art. 63 din Legea nr. 129/2019 Termenul până la care se depune declaraţia privind beneficiarul real prevăzut la art. 62 alin. (1) din Legea 129/2019 este de maximum 90 de zile de la încetarea stării de alertă aceste declarații pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică si pot fi transmise la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică sau prin servicii de postă si curier. acestea pot fi date şi in faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se pot depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
Prezentul proiect de Hotărâre de Guvern privind normele tehnice referitoare la procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video vizează următoarele aspecte: reglementarea cadrului general privind utilizarea mijloacelor video pentru identificarea persoanei la distanță; stabilirea cerințelor tehnice privind procedura de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video; stabilirea obligațiilor și responsabilităților pentru entitățile care participă la procedura de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video etc. Introducerea unei noi modalități de identificare și autentificare la distanță, identificarea utilizând mijloace video, va duce la schimbarea piețelor prin automatizarea procesului de verificare a companiilor, a persoanelor și a documentelor de identificare ale acestora, în vederea îndeplinirii cerințelor referitoare la cunoașterea clientului prin identificarea la distanță și a eliminării problemelor legate de fraudă, dar și la accelerarea procesului de digitalizare a administrației publice, ceea ce ar influența major creșterea gradului de utilizare a serviciilor online. Utilizarea sistemelor de identificare electronică, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 910/2014 (eIDAS) va asigura cerințele stricte în materie de control și de verificare a identității persoanei în scopul cunoașterii clientului sau din motive de precauție privind clienții și ar spori securitatea tranzacțiilor electronice.
Prin prezentul proiect de act normativ se propune reglementarea posibilității angajatorului de a utiliza semnătura electronică avansată sau calificată la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract, iar contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice calificate să fie arhivate de către angajator. De asemenea, s-a introdus posibilitatea ca părțile să poată opta pentru utilizarea semnăturii electronice calificate pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă. Se completează dispozițiile art.161 alin (2) din Codul muncii cu obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, a copiei contractului individual de muncă/actului adițional. Prin prezentul act normativ s-a introdus obligația salariaților care își desfășoară activitatea la domiciliu de a respecta secretul de serviciu și confidențialitatea documentelor utilizate. Angajatorul verifică activitatea telesalariatului prin utilizarea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor, precum și posibilitatea utilizării echipamentelor proprii ale telesalariatului dacă părțile convin astfel. Având în vedere specificul acestei forme de organizare a muncii, a fost eliminată sintagma ,, cel puțin o zi pe lună” din cuprinsul definiției telemuncii. Din definiția `evenimentului” prevăzută la articolul 5 litera f) din Legea nr.319/2006 se elimină referirea la accidentul de traseu, iar articolul 30 alineatul (1) litera g) se abrogă. Actualizare 08.12.2020 -A doua formă actualizată a proiectului de ordonanță trimisă pentru aviz la Consiliul Economic și Social: Contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice calificate, precum şi înscrisurile/documentele care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/ 1996, republicată, în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată şi vor fi puse la dispoziţia organelor de control competente, la solicitarea acestora; În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgență, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va supune spre aprobare proiectul de Hotărâre a Guvernului de modificare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Actualizare 03.12.2020 - Forma proiectului de ordonanță trimisă pentru aviz la Consiliul Economic și Social Angajatorul nu poate obliga salariatul să utilizeze semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau semnătura electronică avansată/calificată pentru semnarea înscrisurilor/documentelor stabilite prin lista prevăzută la alin.(13). La încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau pentru semnarea înscrisurilor/documentelor stabilite prin lista prevăzută la alin.(13), părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă, semnătura electronică calificată sau semnătura electronică avansată, după caz. ACTUALIZARE 13.11.2020 - varianta actualizată a actului normativ: se elimină prevederea referitoare la păstrarea contractului individual de muncă la sediul angajatorului, in format fizic sau electronic, de catre o persoane desemnată de acesta semnătura electronică poate fi atât calificată, cât și avansată. Cea calificată poate fi folosită la întocmirea documentelor privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) angajatorul poate suporta cheltuielile pentru obținerea semnăturilor electronice ACTUALIZARE 03.12.2020 - variantă actualizată a actului normativ: în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe de Urgentă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va supune spre aprobare proiectul de Hotărârea Guvernului de modificare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HotărâreaGuvernului nr.1425/2006, cu modificările și completările ulterioare
Prezentul proiect de hotărâre pentru aprobarea Metodologiei privind transparența decizională în administrația publică vizează: crearea unei structuri de personal dedicate/responsabile la nivelul tuturor entităților publice și delimitarea clară a atribuțiilor funcționarilor desemnați pentru implementarea metodologiei privind transparența decizională în administrația publică, creșterea a gradului de pregătire și profesionalizare a personalului desemnat; standardizarea structurii site-urilor autorităților și instituțiilor publice; crearea unor documente și modele cu format uniform și ușor accesibil pentru toate procedurile de consultare publică, ce pot fi utilizate de toate autoritățile și instituțiile publice centrale și locale; încurajarea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor publice și în procesul de elaborare a actelor normative; optimizarea organizării proceselor de lucru interne: standardizarea structurii site-urilor, crearea unor documente și modele cu format uniform și ușor accesibil pentru toate procedurile de consultare publică, ce pot fi utilizate de toate autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. accesibilitatea consultărilor publice prin crearea unui model standardizat de comunicare; extinderea canalelor de informare privind procedurile de consultare publică prin integrarea platformei http://e-consultare.gov.ro/w/. detalierea etapizată a mecanismului consultărilor în procesul de elaborare a actelor normative; detalierea mecanismului de consultare și participare a societății civile la procesul de luare a deciziilor; includerea în atribuțiile persoanei sau compartimentelor responsabile pentru relația cu societatea civilă și a atribuțiilor structurilor pentru relația cu mediul asociativ prevăzute de art. 51 și 52 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; introducerea unor formulare-model pentru uniformizarea procedurilor (ex: formular pentru colectarea de propuneri/ opinii/ recomandări, model de registru pentru consemnarea propunerilor venite în procesul de consultare, model de anunț pentru organizarea unei ședințe de dezbateri publice); realizarea unei raportări centralizate și transmiterea acesteia către SGG, până la data de 15 mai ale fiecărui an; posibilitatea ca dezbaterile publice și ședințele publice să se poată desfășura online.
Prin prezentul proiect de hotărâre de Guvern se stabilesc: 1. standardizarea și uniformizarea organizării interne la nivel de entitate publică, prin asigurarea existenței la nivelul instituției sau autorității publice a unei structuri de personal dedicate/responsabile la nivelul tuturor entităților publice și delimitarea clară a atribuțiilor funcționarilor desemnați; 2. optimizarea organizării proceselor de lucru interne ale entităților publice, prin standardizarea structurii site-urilor, extinderea numărului de informații de interes public care trebuie comunicate din oficiu de autoritățile și instituțiile publice, crearea unor documente, etape și modele în format uniform pentru toate procedurile de acces la informațiile de interes public
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms