Prin prezentul proiect de hotărâre se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Astfel, actul normativ prevede: posibilitatea delegării atribuţiei de ordonator terţiar de credite pentru vicepreşedintele Oficiului sau pentru altă persoană împuternicită în acest scop, precum şi posibilitatea delegării, prin ordin, de atribuţii şi sarcini vicepreşedintelui şi a altor persoane din conducerea ONPCSB, in acest scop îndeplinirea recomandărilor experţilor din cadrul Comitetului Moneyval cu privire la diseminarea informaţiilor către autorităţile interne pentru investigare atunci când există indicii de suspectare a spălării banilor şi finanţării terorismului, sub forma informării acestora, modificări care trebuie să fie transpuse în regulamentul de organizare şi functionare se propune înfiinţarea şi organizarea cabinetului demnitarilor, cu statut de compartiment distinct. înfiinţarea Corpului de control ca structură neutră cu atribuţii de cercetare a abaterilor disciplinare, constatarea prejudiciilor, inclusiv elaborarea propunerilor de recuperare a acestora se reorganizează Direcţia Supraveghere şi Control, care devine Direcţia Prevenire, Supraveghere şi Control se reorganizează Direcţia Cooperare Interinstituţională şi Relaţii Internaţionale, care devine Direcţia Cooperare, Sancţiuni Internaţionale şi Finanţarea Terorismului Astfel, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, HG nr.1599/2008 se abrogă. ACTUALIZARE 13.04.2021 - varianta actualizată a actului normativ, de pe agenda ședinței de Guvern: reglementările propuse sunt dispuse sub capitole, astfel: (1) Dispoziții generale, (2) Organizarea și funcționarea Oficiului, (3) Dispoziții cu privire la personalul ONPCSB, (4) Dispoziții finale Prezentul act normativ intra in vigoare in 30 de zile de la data publicarii, iar reîncadrarea personalului existent pe noile functii contractuale se face in conformitate cu prevederile din Codul Muncii
Prezentul proiect de Hotărâre a Camerei Deputaților dă posibilitatea Comisiilor să invite, motivat, pentru a participa la lucrări, persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice, corpuri profesionale sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii ONG-urilor şi specialiştii invitaţi, la solicitare, pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.
Prezentul proiect de ordin aprobă Regulamentul privind transmiterea informaţiilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Regulament stabileşte modalitatea de transmitere a informaţiilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor și se adresează entităţilor raportoare prevăzute la art. (5) din Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
Prezentul proiect de ghid are ca scop prezentarea unor criterii și reguli de recunoaștere a situațiilor cu risc ridicat sau scăzut de spălare de bani (SB) sau finanțare a terorismului (FT), obiectivul final fiind recunoașterea și raportarea de către entitățile reglementate a eventualelor tranzacții suspecte și adoptarea de către acestea a unei conduite preventive, pentru a împiedica eventuala folosire produselor și serviciilor oferite în activități de SB/FT. În cuprinsul ghidului sunt detalitate următoarele: Linii directoare privind criteriile și regulile de recunoaștere a situațiilor de risc ridicat sau scăzut de SB/FT Aspecte specifice privind analiza elementelor de suspiciune pe sectoare de activitate
Prezentul act normativ reglementează modificarea procedurii de acordare a indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin. (4) și art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.132/2020 (Kurzarbeit) și cuprinde următoarele aspecte: prin hotărârea de Guvern se reglementează numai faptul că cererea angajatorilor trebuie să fie însoțită de documentele prevăzute la art. 11 alin. (1) din OUG Persoanele sau entitățile care au obligația ținerii contabilității în partidă simplă pot depune cererea și documentele prevăzute la art. 11 alin. (1), lit. a), c), d) și e) din ordonanța de urgență, precum și Registrul-jurnal de încasări și plăți, în extras În situaţia identificării unor inadvertenţe în documentele transmise pentru decontarea indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (4) din ordonanța de urgență, precum şi în situaţia în care documentele transmise sunt incomplete, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti în raza cărora angajatorii au sediul social, solicită angajatorilor clarificări scrise şi/sau prezentarea de documente suplimentare; Pentru profesioniști, având în vedere modificarea expresiei ”reducerea activității” cu expresia ” reducerea timpului de muncă”, se reglementează modalitatea de aplicare a reducerii timpului de muncă, respectiv: în cazul profesioniștilor reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prin reducerea veniturilor realizate față de media veniturilor lunare din anul anterior stării de urgență/alertă/ asediu; în cazul persoanelor care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare prin diminuarea orelor de muncă prestate de către acestea în cadrul cooperației; Abrogarea art. 7 având în vedere că intervalul de timp stabilit pentru aplicarea măsurilor de la art. 1 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență nu mai este conform cu noul interval de aplicare a măsurilor instituit prin Legea nr. 282/2020, respectiv pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu.
Prin prezentul proiect de Hotărâre se aprobă Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024. Totodată, se înființează Comitetul de Monitorizare a Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, organism fără personalitate juridică, cu rolul de monitorizare a aplicării prevederilor Strategiei. Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024 reprezintă un instrument de răspuns și de combatere ofensivă, energic, organizat, coerent și intransigent al instituțiilor statului român cu privire la fenomenul GCO. Viziunea acestei strategii este de a consolida și garanta siguranța persoanelor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat în condiții de legalitate, prin prevenirea și contracararea eficientă a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise criminalității organizate grave. Obiective strategice: Creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia Dezvoltarea capacității instituționale la nivel național de a lupta împotriva criminalității organizate Consolidarea intervenției împotriva criminalității organizate Limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare Consolidarea cooperării naționale și internaționale privind criminalitatea organizată
Proiectul de lege are ca scop transpunerea prevederilor Directivei 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, urmărindu-se valorificarea pe deplin a potențialului informațiilor din sectorul public atât pentru economie, cât și pentru societate, prin: a) asigurarea unui acces în timp real la date dinamice prin mijloace tehnice adecvate, b) creșterea ofertei de date publice valoroase destinate reutilizării, inclusiv a celor provenite de la întreprinderi publice, organizații care desfășoară activități de cercetare și organizații care finanțează activități de cercetare, c) abordarea aspectelor legate de apariția unor noi forme de acorduri de exclusivitate, d) utilizarea excepțiilor de la principiul perceperii unor taxe egale cu costurile marginale e) relația dintre prezenta directivă și anumite instrumente juridice conexe, inclusiv Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directivele 96/9/CE(6), 2003/4/CE(7) și 2007/2/CE(8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Obiectivul principal al prezentului act normativ este de facilitare a creării de produse și servicii informaționale pe baza documentelor din sectorul public pentru a asigura inclusiv utilizarea transfrontalieră efectivă a documentelor din sectorul public, pe de o parte de către întreprinderile private, în special întreprinderi mici și mijlocii, pentru produsele și serviciile informaționale cu valoare adăugată, și pe de altă parte de către cetățeni, pentru a facilita libera circulație a informațiilor și comunicarea.
Prezenta propunere legislativă completează și adaptează cadrul normativ deja existent la specificul procesului de elaborare a bugetelor unităților administrativ-teritoriale și bugetelor unor instituții publice și, în acest sens, completează Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și introduce normele de trimitere necesare în legislație privind finanțele publice și finanțele publice locale, pentru a asigura coerență cadrului legislativ. Ca măsuri de reglementare, adoptarea propunerii implică adoptarea de către Guvern prin hotărâre a unor norme de aplicare și de către Ministerul Finanțelor Publice a unor măsuri de implementare. Acestea vor lasă o marja de apreciere și consiliilor locale și județene respectiv instituțiilor publice vizate, pentru a respecta principiul subsidiarității și flexibilitatea necesară adaptării la specificul fiecărui buget, atât în ce privește spectrul de instrumente și metode de asigurare a participării publice, cât și domeniile și intervalele procentuale valorice unde la alocare se ține cont de opiniile publicului și votului cetățenesc.
Prezentul proiect de lege aprobă OUG nr. 191/2020, care prevede prelungirea termenelor privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina asociațiilor și fundațiilor, precum și a persoanelor juridice înregistrate în registrul comerțului Termenul până la care se depune declaraţia privind beneficiarul real, prevăzut la art. 34^4 alin. (4) din Ordonanţa Guvenului nr. 26/2020 cu privire la asociații și fundații, este de maximum 90 de zile de la încetarea stării de alertă, declarată, în condiţiile legii, în vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19 Acest termen se aplică şi obligaţiei de completare a documentelor potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6, 7, 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, astfel cum au fost stabilite prin art. 63 din Legea nr. 129/2019 Termenul până la care se depune declaraţia privind beneficiarul real prevăzut la art. 62 alin. (1) din Legea 129/2019 este de maximum 90 de zile de la încetarea stării de alertă aceste declarații pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică si pot fi transmise la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică sau prin servicii de postă si curier. acestea pot fi date şi in faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se pot depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
Prezentul proiect de Ordonanță de Urgență vizează următoarele aspecte cu privire la normele tehnice referitoare la procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video: reglementarea cadrului general privind utilizarea mijloacelor video pentru identificarea persoanei la distanță; stabilirea cerințelor tehnice privind procedura de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video; stabilirea obligațiilor și responsabilităților pentru entitățile care participă la procedura de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video etc. Introducerea unei noi modalități de identificare și autentificare la distanță, identificarea utilizând mijloace video, va duce la schimbarea piețelor prin automatizarea procesului de verificare a companiilor, a persoanelor și a documentelor de identificare ale acestora, în vederea îndeplinirii cerințelor referitoare la cunoașterea clientului prin identificarea la distanță și a eliminării problemelor legate de fraudă, dar și la accelerarea procesului de digitalizare a administrației publice, ceea ce ar influența major creșterea gradului de utilizare a serviciilor online. Utilizarea sistemelor de identificare electronică, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 910/2014 (eIDAS) va asigura cerințele stricte în materie de control și de verificare a identității persoanei în scopul cunoașterii clientului sau din motive de precauție privind clienții și ar spori securitatea tranzacțiilor electronice.
Issue Monitoring
- Telefon: 031.080.2370 | Fax: 031.080.2371 | Email: office@issuemonitoring.ro
- 2021 © Issue Monitoring version 1.1.1 . ALL Rights Reserved. Privacy Policy | Terms